Page 5 - 1959-08
P. 5

_ir f

                                                           Biblioteca Cent»« ' ’ [

                                                                  R « g to n ală

vţ                                                                                                       PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VA ;                                                                      *v*s^/V\ '

                                               Duminică 2 august 1959                                                         4 pagini 20 bani                               Ţărani muncitori cu gospodării individuale! Luptaţi
                                                                                                                                                                      pentru creşterea producţiei agricole! Urmaţi exemplul ţă­
                                                                                                                                                                      ranilor muncitori care au păşit pe drumul agriculturii
                                                                                                                                                                      socialiste! Uniţi-vă în întovărăşiri şi gospodării agricole
                                                                                                                                                                      colective în vederea ridicării bunăstării voastre şi a între­
                                                                                                                                                                      gului popor muncitor!

                                                                                                                                                                                                                         ( Din Chemările C.C. at P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a
                                                                                                                                                                                                                   aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).

                                                                                                                                                                   WWWtlHBWMWMWIMUW

       Majorarea salariilor muncitorilor, maiştrilor                                                                                                               ÎNSUFLEŢIŢI DE HOTARÎRILE RECENTEI
                                                                                                                                                                           PLENARE A C. C. AL P. M. R.
          şi ale personalului tehnic-administrativ

                         din întreprinderi şi institujii                                                                                                           Oamenii muncii dau un avînt

      Pe baza măsurilor elaborate de Plenara G.G. al P.M.R. din                          Astfel, majorarea salariilor tarifare plus sporurile la salarii           tot mai puternic întrecerii socialiste
13-14 iulie a.c. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro-                   se ridică :
rnin şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne au                                                                                                     „ÎN FIECARE LUNĂ CEL PUŢIN
adoptat la 30 iulie 1959 hotărîrea cu privire la majorarea sala­                         In industria metalurgiei neferoase de la 8,5 pînă Ia 17,2 la                UN MILION LEI ECONOMII“
riilor tarifare ale muncitorilor,, maiştrilor, inginerilor, tehnicie­              sută.
nilor, funcţionarilor şi specialiştilor din întreprinderile şi instituţi­                                                                                             Hotărîţi să răspundă prin fapte grijii părinteşti pe care  xiliare, precum şi obţinerea unor economii importante prin
ile de stat, precum şi cu privire la îmbunătăţirea principiilor de                       In industria poligrafică de la 5,8 pînă la 15,2 la sută.                  partidul o poartă celor ce muncesc, oţelarii de la noua       recuperarea cărămizilor de şamotă şi transformarea lor
premiere şi de acordare a diferitelor sporuri la salariile munci­                        In industria sticlei de la 6,5 pînă la 14,2 la sută.                      oţelărie Martin a Combinatului siderurgic Hunedoara au        în praf de şamotă.
torilor.                                                                                 In industria viscozei de Ia 7,2 pînă la 20 Ia sută.                       pornit o preţioasă acţiune patriotică pentru realizarea de
                                                                                         In industria pielăriei-tăbăcării de la 9,2 pînă la 15,5 Ia                economii. Sîmbătă 1 august^ în cadrul unei adunări sin­          Luînd cuvîntul in cadrul adunării, maistrul oţelar Tibe-
       Â. Cu privire la majorarea                                                  sută.                                                                                                                                         riu Sirca s-a angajat, ca începînd cu data de 1 august,
           salariilor muncitorilor                                                                                                                                 dicale, unde au fost dezbătute pe larg documentele ple­       schimbul său să nu mai elaboreze nici o şarjă rece, sau
                                                                                         Hotărîrea mai prevede că se vor acorda sporuri Ia salarii                 narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, privind ridicarea       fără a avea toate sortimentele prescrise. Totodată s-a an­
      Potrivit Hotărîrii Comitetului Central al P.M.R. şi a Consi­                 de 50—150 Iei, şi în unele cazuri pînă la 200 lei lunar, munci­                 nivelului de trai al poporului muncitor, analizînd posibi­    gajat să reducă cu 10 la sută consumul de fero-mangan.
liului de Miniştri, salariile tarifare ale muncitorilor se majorează               torilor care lucrează în condiţii grele (mediu vătămător, tempe­                lităţile existente, colectivul acestei oţelării s-a angajat   Numeroşi alţi oţeiari ca prim-topitorii Paul Orelt, Mihai
în medie cu 10 la sută, diferenţiat în raport cu importanţa eco­                   ratură ridicată etc).                                                           să realizeze pînă la sfîrşitul anului, în fiecare lună, cel   Brînzei şi alţii, şi-au luat preţioase angajamente privind
nomică, cu condiţiile de muncă şi nivelul de tehnicitate al ramu­                                                                                                  puţin 1,000.000 lei economii.                                 scurtarea timpului de elaborare a şarjelor, îngrijirea uti­
rilor şi unităţilor de producţie.                                                        De asemenea, Hotărîrea prevede că se vor acorda sporuri la
                                                                                   salarii pentru muncitorii care conduc o formaţie de lucru (echi­                   Analizînd rezervele care pot fi puse în valoare, oţe­      lajului de turnare şi înlăturarea pierderilor de oţel la
      Potrivit Hotărîrii, salariile tarifare ale muncitorilor din dife­            pă, brigadă) şi pentru exercitarea unei funcţii suplimentare. De                larii şi-au propus să realizeze la încărcătura metalică o
ritele ramu i de producţie se majorează după cum urmează :                         asemenea, se reglementează în mod unitar sporurile acordate                     economie de 21 lei pe fiecare tonă de oţel, prin folosirea    turnare, prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor
                                                                                   pentru vechime în producţie în unele ramuri ale economiei.                      deşeurilor mărunte de fontă, realizarea unei economii de
      in industria minieră salariile tarifare ale muncitorilor de                                                                                                  360.000 lei prin reducerea rebutului sub limita admisă,       între reparaţii etc.
bază — cu 5 pînă la 11,1 la sută.                                                        Odată cu majorarea salariilor tarifare, Hotărîrea 0, G. al                economisirea a cel puţin 128.500 lei lunar prin reducerea        Economiile prevăzute în noul angajament al oţelarilor
                                                                                   P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri prevede îmbunătăţirea prin­                 consumurilor specifice şi a consumurilor de materiale au­
      In industria siderurgică — cu 8,4 pînă fa 11,4 la sută.                      cipiilor de premiere a muncitorilor. Astfel, în vederea creşterii                                                                             de-a se realiza pînă la sfîrşitul anului echivalează cu
      In industria constructoare de maşini — cu 8,7 pînă la                        caracterului stimulativ al premiilor, legării mai strînse de rezul­
20,1 !a sută.                                                                      tatele tehnico-economice ale activităţii întreprinderilor, Hotărîrea                                                                          costul a circa 135 apartamente.
                                                                                   prevede extinderea sistemului de premiere pentru realizarea de
       In industria construcţii montaj — cu 5,7 pînă la 14,1 Ia sută.              economii, îmbunătăţirea calităţii produselor etc.

       In industria petrol-chimie — cu 8 pînă la 11,1 Ia sută.                           Majorările salariilor tarifare prevăzute de Hotărîrea G.G.                              HM V A L E * JIIIIIJILIUII
                                                                                   al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri vor duce la creşterea în ace­
       In industria petroliferă ramura foraj — cu 6 pînă la 9,6 la                 eaşi măsură a cîştigurilor totale ale muncitorilor, deoarece ce­                LA SFIRŞ1T D E LU N A
                                                                                   lelalte elemente ale sistemului de salarizare, — adică normele de
sută.                                                                              muncă şi cotele de premiere — rămîn la nivelul existent în
                                                                                   prezent.
       In industria lemnului — cu 8,1 pînă la 14 la sută.

       In exploatările forestiere — cu 6,1 pînă Ia 17,3 la sută.

       In industria materialelor de construcţii — cu 7,7 pînă la                   B. Cu privire la majorarea salariilor                                                  Pe drumul realizării                 minerii de aici se străduiesc să dăru­     goale şi materiale s-a făcut la timp.
                                                                                                                                                                                angajamentului                 iască patriei cît mai mult cărbune.        De asemenea, brigăzilor le-a fost a-
11,4 Ia sută.                                                                      maişlriîor, inginerilor, tehnicienilor,                                                                                      Datorită elanului cu care au muncit       cordată mai multă asistenţă tehnică în
                                                                                                                                                                         La începutul acestui an, colectivele  brigăzile de mineri, cît şi datorită mă­   această perioadă, inginerii şi maiştrii
       In industria cimentului — cu 8,6 pînă Ia 11,3 la sută.                          funcţionarilor şi specialiştilor                                               de mineri din Valea Jiului s-au anga­    surilor tehnico-organizatorice luate de    stînd mai mult în abataje.
                                                                                                                                                                      jat să livreze patriei cu 95.000 tone    colectivul de conducere, planul de pro­
       In industria textilă — cu 8,2 pînă la 12,9 la sută.                               Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri                   mai mult cărbune decît prevedea pla­     ducţie al minei în luna iulie a fost          Ca urmare, minerii de aici au reuşit
                                                                                   salariile maiştrilor se majorează în medie cu 20%, diferenţiat pe                  nul anual. S-au scurs deja 7 luni.       depăşit cu 3.663 tone de cărbune.          să extragă peste sarcinile de plan ale
       In industria confecţiilor piele-cauciuc — cu 7,2 pînă Ia 16,6               ramuri de producţie.                                                               Odată cu timpul a prins viaţă şi an­                                                lunii aproape 2.340 tone de cărbune.
                                                                                                                                                                      gajamentul. Aşa se face că plusul de        Odată cu acest succes, minerii de la    La obţinerea acestui succes au contri­
la sută.                                                                                 De asemenea au fost majorate în medie cu 8% salariile ta­                    plan înregistrat pe bazin în perioada    această exploatare au reuşit să lichi­     buit toate sectoarele. Mai mult cărbu­
                                                                                   rifare ale personalului tehnic ingineresc, administrativ şi de spe­                1 ianuarie—1 august, depăşeşte cifra     deze nu numai rămînerea în urmă de         ne au extras însă minerii sectoarelor
       In industria alimentară — cu 6,6 pînă la 10,3 Ia sută.                      cialitate din întreprinderile industriale, de construcţii, de trans­               de 60.000 tone cărbune. Fără îndoială    la sfîrşitul primului semestru, dar chiar  I şi III. Ei şi-au întrecut sarcinile de
                                                                                   porturi şi din celelalte undaţi economice, precum şi din insti­                    că acest succes demonstrează odată în    s-o ia înaintea planului aferent celor     plan ale lunii iulie cu 1.180 şi rest
       In sectorul exploatării căilor ferate — cu 5,6 pînă la 23,8                 tutele de proiectări şi cercetări, din ministere, sfaturi populare                 plus că minerii se vor ţine de cuvînt.   7 luni.                                    pectiv, 653 tone de cărbune.
                                                                                   şi din alte unităţi bugetare.
la sută.                                                                                                                                                                 La obţinerea acestui rezultat, au        Succesul înregistrat se datorează în       Dintre brigăzi, cele m ai, bune s-au
                                                                                         Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi Consiliului de Miniştri                contribuit în mare măsură rezultatele     bună parte activităţii colectivelor de     dovedit a fi cele conduse de Trai an
       In sectorul transporturilor rutiere, navale şi aeriene — cu                 majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii de salari­               lunii iulie. In această lună toate ex­   muncă ale sectoarelor II, 1 B, I A şi      Păcuraru, loan Nicoară, Pavel Boyte
                                                                                   aţi nu afectează drepturile acestora la alocaţia de stat pentru                    ploatările miniere din Va/ea Jiului      IV A, care au extras peste planul lunii    şi alţii.
7,9 pînă la 17 fa sută.                                    . ...                   copii, chirii, abonamente de transport, taxe şcolare, burse pentru                 şi-au depăşit sarcinile de plan. Pe      mai bine de 3.000 tone de cărbune.
                                                                                   elevii şi studenţii merituoşi, costul uniformelor de serviciu.                     combinat, planul lunii iulie a fost de­                                                De pafru ori mai mult
       In industria locală şi panificaţie — cu 4,5 pînă Ia 17,2 la                                                                                                    păşit cu aproape 12.000 tone de căr­            Toafe sectoarele                         decîf în luna iunie
                                                                                         Majorările salariilor se aolică începînd cu data de 1 august                 bune.                                                 peste plan
sută.                                                                              1959.                                                                                                                                                                     Minerii de la Uricani şi-au depă­
                                                                                                                                                                        La Luaeni: 3 .6 6 3 tone                  Măsurile luate de conducerea exploa­    şit sarcinile de plan şi în luna iunie.
      In gospodăria comunală — prestări servicii şi transport o-                                                                                                            cărbune peste plan                 tării miniere Vulcan, menite să îmbu­      In luna trecută însă, treburile au mers
răşenesc — cu 6,8 pînă la 11,7 la sută.                                                                                                                                                                        nătăţească condiţiile de lucru ale bri­    mai bine. Greutăţile au fost învinse,
                                                                                                                                                                         Acum 30 de ani la mina Lupeni a       găzilor, s-au dovedit a fi deosebit de     brigăzile şi-au realizat planul, iar pe
      Salariile tarifare ale mecanizatorilor din agricultură cu 10                                                                                                    curs sînge de muncitor. Pe atunci mi­    eficace. In cursul lunii iulie, transpor­  mină s-a înregistrat un succes deose­
pînă la 16,6 Ia sută.                                                                                                                                                 nerilor le lipsea şi cel mai firesc      tul a funcţionat mai bine, aprovizio­      bit : planul a fost depăşit cu 1.002 tone
                                                                                                                                                                   | drept: de a munci. Astăzi, minel^ sînt    narea locurilor de muncă cu vagonete       de cărbune. La realizarea acestei depă­
      In unele ramuri unde pînă în prezent sporurile pentru con­                                                                                                   ( ale întregului popor. Tocmai de aceea                                                şiri au contribuit în egală măsură am­
diţiile grele de muncă erau incluse în salariile tarifare, s-a pre­                                                                                                                                                                                       bele sectoare.
văzut — pe lîngă majorarea salariilor tarifare — şi acordarea
de sporuri la salarii de la 25—100 lei lunar.

                      Scutiri şi reduceri la                                       impozitul pe salarii

    Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis la 30 iulie 1959                      Impozitul pe salarii

Decretul privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul                   asupra cîştigurilor

pe salarii.                                                                         lunare între :       701— 800 lei se reduce în        m’edie  cu 57%
                                                                                                                                                    37,5 o/o
    Astfel, cîştigurile lunare pînă la 500 lei se scutesc complect                 tt tt M îl            801— 900 „           tt ti          5)
                                                                                   » »» » »»                                                 11       25 %¦
                                                                                                         901 —1.000 „         tt tt           11       19%
de impozit pe salarii.                                                                                                                        tt       13%
                                                                                       II »» « 11     1.001 — 1.100 „             tt tt       tt     5,7 %
Impozitul pe salarii                                                                                                                              lei rămîne
                                                                                       tt H 1» I»    1.101 — 1.300 „               tt tt  1.500
asupra cîştigurilor                                                                                  1.301 — 1.500 „
                                                                                       » Il tt II   asupra cîştigurilor           tt tt
lunare între: 500— 600 lei se reduce în medie cu 85%
                                                                                         Impozitul                            de peste
                                                                                   neschimbat.
„ - .. » 601— 700 „                       „„„              66%

                                               •»•••(                                                                         XXXOCCoCOQ^XX»tXXXX>GCOOOOOCKKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX)OCOOOCCXîOOO{XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX»OCOC€XXXXXXXXXJC

Toate forţele pentru grăbirea                                                                                                    îmaginează-ţi cititorule că te    0 călătorit ia ani 1365                                                                supraveghează ca această mun­
                                                                                                                              afli la Moscova în anul 1965 şi                                                                                             că să se desfăşoare fără între­
                                                                                                                              că eşti invitat să iaci o excursie                                                                                          ruperi. O maşină care s-a defec­
                                                                                                                              în direcţia Oceanului Pacific.
treierişului şi a arăturilor de vară !                                                                                        Te sfătuiesc să nu renunţi la o      ţămînt superior        ----                                   nici o greşeală.         tat este îndepărtată în mod au­
                                                                                                                              asemenea excursie, chiar dacă                                                                                               tomat din linia de producţie în
                                                                                                                              eşti foarte ocupat; căci nu-ţi va    în perioada 1959- de ALEKSANDR BIRMAN In ultimii 7 ani,                                flux, iar în locul ei intră auto­
                                                                                                                              răpi mult timp: magistrala Mos­                                                                                             mat în funcţiune o altă maşină
  3.000 kg. grîu la ha.                   în bună parte aplicării întocmai a re­   ducţie medie de 2.500 kg. la ha. Pînă      cova-Vladivostok, cu o lungime       1965. Tinerii geo- candidat în ştiinţe economice              în noile cons-           de schimb.
                                          gulilor agrotehnice.                                                                de peste 9.000 km., este integral
   Colectiviştii din G.A.G. „Steagul                                               în seara zilei de 31 iulie a fost tre­     electrificată. Expresul nostru va    logi au fost           -                                      trucţii de la ora­          ...Se înserează. Mergem să ci­
roşu“ Miercurea, raionul Sebeş, au           Parale! cu treierişul, cu ajutorul    ierat şi grîul de pe 35 din cele 90 ha.    face în medie 120-150 km. pe                                                                                                năm în vagonul restaurant. Ve­
                                          tractoarelor din S.M.T. s-au efectuat                                               oră, şi în mai puţin de 72 de        repartizaţi să lucreze în Iakutia. şe şi sate s-au făcut investiţii ega­               cinul nostru de masă este un tî-
terminat la timp secerişul griului de     arături de vară pe o suprafaţă de 35     semănate în toamnă. Producţia medie        ore vom ajunge Ia destinaţie. In                                                                                            năr de 28-30 ani. Părul bogal
pe cele 145 ha. ale gospodăriei. După     din cele 60 ha. planificate a se ara.    la grîul treierat este de 2.171 kg. la     urmă cu 7 ani o asemenea călă­       unu! din cele mai mari centre le cu tot ce s-a investit în anii pu­                    şi tenul oacheş ne face să bă­
terminarea secerişului, snopii au fost                                             ha. Concomitent cu treierişul, colec­      torie dura nouă zile şi nopţi...                                                                                            nuim că este din sudul ţării.
strînşi la arii şi a început treierişul,     în plină desfăşurare                                                                                                  din lume de extracţie a dia­ terii sovietice — aproape 3 tri­                          Cine este şi unde merge ?
cu două batoze de la S.M.T. Miercu­                                                tiviştii au început şi arăturile de vară.     Fireşte, aş ii putut să te invit
rea. Pînă în ziua de 31 iulie, a fost        La G.A.G. „Drumul lui Lenin“ din      Intr-un timp scurt, ,ei au arat peste      să facem această călătorie cu un     mantelor. Ei au sarcina să eva­ lioane de ruble, adică aproxi­                            In cursul conversaţiei legate
treierat grîul de pe un lot de 42 ha.     Ilia, lucrările din campania agricolă    9 ha. Totodată s-a transportat la baza     avion de cea mai nouă con­                                                                                                  aflăm o poveste interesantă, dar
De pe acest lot s-a obţinut o produc­     de vară sînt în plină desfăşurare. Tre­  de recepţionare a G.R.R. întreaga can­     strucţie, cu atît mai mult cu cît    lueze rezervele de minereu pen­ mativ 1,2 miliarde ruble zilnic.                       care se poate auzi la tot pasul
ţie medie de 3.000 kg. grîu la ha.        ierişul orzului de pe cele 12 ha. s-a    titate de 30.000 kg. grîu, datorată sta­   transportul aerian a devenit                                                                                                în zilele noastre. Interlocutorul
Această producţie mărită se datoreşte     terminat de mult, obţinîndu-se o pro­    tului pe baza contractului încheiat şi     unul din principalele mijloace       tru combinatul metalurgic care ...După laroslavl trenul coteş-                         nostru este din Armenia, dar
                                                                                   pentru muncile S.M.T.                      de transport al călătorilor. In                                                                                             locuieşte de 5 ani în Siberia Ră­
                                                                                                                              cazul nostru însă călătoria cu       se construieşte aici.                       te brusc spre răsărit. Fabricile           săriteană. Aceasta nu pentru că
                                                                                                                              avionul nu ar prezenta prea
                                                                                                                              mare interes — uriaşe aeropor­       Ce tineret cult, plin de viaţă, şi uzinele sînt tot mai puţine.
                                                                                                                              turi confortabile, o vedere ge­
                                                                                                                              nerală asupra centrelor populate     robust! Se discută despre prie­ De-a lungul liniei ferate gonesc
                                                                                                                              în momentul decolării şi ateri­
                                                                                                                              zării — e tot ce poate vedea un      teni, despre colegii de institut cîmpuri de cartofi, legume, grîu
                                                                                                                              călător din avion. Din aceste
                                                                                                                              motive, la serviciile flotei aerie­  şi despre colegii mai vechi. Toţi de primăvară, porumb, iar ceva
                                                                                                                              ne civile vom recurge Ia întoar­
                                                                                                                              cere, cînd ne vom înapoia la         s-au răspîndit prin întreaga ţa- mai departe, în apropiere de
                                                                                                                              Moscova. De astă dată vom
                                                                                                                              lua un tren electric.                lă. De lucru este mult. Indus­ oraşul Kirov, zeci de hectare

                                                                                                                                 In compartimentul vecin călă­     tria şi-a dublat aproape produc­ sînt ocupate de in şi de un soi
                                                                                                                              toresc nişte geologi: patru tineri
                                                                                                       Hunedoara întine­      şi două tinere, absolvenţi re­       ţia. In ultimii 7 ani au fost date local de mazăre vestit în întrea­ nu ar avea ce face Ia el acasă.
                                                                                                    reşte mereu Con­          cenţi ai unui institut. Ei sînt
                                                                                                    strucţiile noi din        doar o picătură din oceanul ce­      în exploatare peste 12.000 de în­           ga ţară. Din cînd în cînd, în              Dimpotrivă, şi acolo e mult de
                                                                                                    anii de demo­             lor 2.300.000 de specialişti care    treprinderi şi construcţii. Toate           depărtare se zăreşte un tractor            lucru şi oamenii sînt extrem de
                                                                                                     craţie populară au       au terminat institutele de învă-     au nevoie de materii prime, de              şi ar fi greu de spus dacă la              necesari. In ultimii 7 ani pro­
                                                                                                     luat un avint ne-                                             apă şi geologii, înarmaţi cu eli­           volan se află un om sau avem               ducţia industrială a Armeniei a
                                                                                                    mailntilnit. Numai                                             coptere şi complicate aparate               de-a face cu una din numeroa­              crescut de peste două ori, iar
                                                                                                    in ultimul timp                                                                                                                                       producţia agricolă a crescut şi
                                                                                                    aici s-au dat in fo­
                                                                                                     losinţă siderurgişii-                                         magnetice şi radiofonice, explo­ sele maşini dirijate în prezent mai mult. Cu toate acestea, ei
                                                                                                     lor şi constructori­
                                                                                                    lor hunedoreni pes­                                            rează neobosiţi.                            prin radio.                                lucrează la o depărtare de 8.000
                                                                                                    te 2.000 de aparta­                                               Te uiţi la aceşti flăcăi şi fete            Primele tractoare dirijate de           km. de casă. acolo unde este şi
                                                                                                    mente.                                                                                                                                                mai multă nevoie de oameni.
                                                                                                                                                                   şi nu sezisezi imediat cele spuse           Ia distanţă au apărut încă în
                                                                                                         IN CLIŞEU :                                               de ei. Scuzaţi, nu-i vreo greşea­           1957. Astăzi, după 8 ani, ele nu              In Siberia e mult de lucru.
                                                                                                    Două blocuri căro­                                             lă la mijloc ? Este adevărat că             mai mişcă pe nimeni, ne-am o-              Ţara are nevoie de celuloză, de
                                                                                                    ra li s-au terminat                                                                                                                                   material lemnos, mobilă. Pro­
                                                                                                    de curînd şi ulti­
                                                                                                    mele lucrări de zu­                                            în ultimii 7 ani au fost date bişnuit cu ele ca şi cu cele 50 ducţia de cherestea se ridică la
                                                                                                    grăvire exterioară.
                                                                                                                                                                   în exploatare atîtea întreprin­             de întreprinderi experimentale peste 375 milioane m.c. pe an
                                                                                                                                                                   deri ? Aceasta înseamnă doar                unde s-a realizat automatizarea /şi totuşi nu este suficientă. Nu-1
                                                                                                                                                                   cîte 45 de întreprinderi zilnic!
                                                                                                                                                                                                                                                              de mirare. în cursul ultimilor
                                                                                                                                                                      Ne înarmăm cu îndreptare sta­            complexă a producţiei. Maşini­ şapte ani s-au construit peste
                                                                                                                                                                                                               le fabrică producţia, o ambalea­

                                                                                                                                                                   tistice şi ne convingem că nu-i ză şi expediază. Alte maşini                           (Continuare în pag. 2-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10