Page 10 - 1959-09

Paw. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1460
teCKreenBag^wjuaTre^wcwssssfasassea^wRKM

NE VORBESC FRUNTAŞII RECOLTELOR BO GATE Olote, ţi e&mentarii

Cum am obfînuf procfucfjî mari LUCRURI MĂRUNTE?

La prima vedere faptul că ron. Atunci ne întrebăm pe bu­

la cerealele păioase din magazinele de încălţăminte nă dreptate cum vede O.C.L.
din oraşul Deva lipsesc de mai produse industriale rezolvată a-

în pianul de producţie al a- perioada care s-a Scurs de la da se mai menţinea încă pe sol, mult timp şireturi de pantofi ceastă cerinţă a consumatori­ »OBLICATE
de culoare maron s-ar părea că lor ?
nului 1958 am planificat să citi- arat pînă Ia semănat au căzut am împrăştiat într-un strat sub- este un lucru mărunt. Şi to­ Deranjamentul
tuşi nu-i aşa. Intrebind gestio­ Aceeaşi problemă se pune şi
tivăm cu grîu o suprafaţă de ploi şi solul a prins crustă. Pen- lire îngrăşăminte chimice în narul magazinului care ' este în legătură cu faptul că în ma­ a fost reparat
proporţia pantofilor vînduţi de gazine nu se găsesc de vînzare
60 ha. Tot atunci am planificat tru distrugerea ei am discuit, cantitate de 200 kg. Ia ha. A- culoare maron, a răspuns că blachiuri pentru încălţăminte Un cititor al ziarului nostru
mai bine de jumătate sîht ma­ de damă. a trimis o scrisoare redacţiei
să obţinem Ia hectar în anul iar apoi am semănat. ceasta cu scopul de a întări în care arăta că la cinemato­
graful „Ilie Pintilie“ din Sime-
1959 o producţie de 1.800 kg. Sămînţa de grîu a fost pregă- plantele care au ieşit slabe din ria, din cauza unor defecţiuni
la instalaţia electrică filmele nu
grîu. Această producţie a fost tifă pentru semănat din timp. Ea iarnă, se pot viziona în bune condi-
ţiuni. Tot din această cauză,
nu numai atinsă în acest an dar a fost schimbată la bază cu doi Cînd eîrrfpu! a înverzit com- curentul electric este mereu în­
trerupt şi pe stradă. Fiind sezi-
am şi depăşit-o. Am obţinut în ani în urmă, iar pentru recolta plect, tarlalele unde grîul era Pentru o mai bună deservire sat, Sfatul popular al oraşului
Simeria răspunde ziarului ară-
medie 2.180 kg. grîu Ia hectar, anului acesta sămînţa de grîu mai puternic dezvoltat, au fost tînd că cele sezisate au fost
adevărate. In Urma scrisorii pri­
Este o producţie bună şi ea se a fost produsă în gospodăria grăpate, iar grîu! descălţat de Pînă nu de mult, în oraşul Deşi s-au făcut dese propu-
mite de la redacţie — se arată
datoreşte aplicării complexului noastră, pe loturi semincere spe- pe terenul afinat l-am tăvălugii Deva funcţionau două cofetării, neri in această direcţie, nici
în răspunş — deranjamentul a
regulilor agrotehnice diferenţiat, cia'l amenajate. Cu toate că şti- Am plivit apoi cultura griului Prin dispoziţia puţin inspirată pînă acum nu s-au luat măsuri,
fost reparat iar în prezent ci­
Ia tipul de sol al gospodăriei am că această sămîriţă este distrugînd astfel buruienile, CARTE APĂRUTĂ a nu ştiu cui, una din ele a fost Este timpul ca secţia comercia- nematograful funcţionează în
lă a Sfatului popular orăşenesc
noastre. Am cultivat soiul de bună, am vrut să neconvingem Grîul s-a dezvoltat repede, IN CINSTEA k ¦ închisâ. Acum, în oraş mai Deva să ia măsuri pentru des- bune condiţii.
chiderea unui nou local de co­
grîu Cenad 117. Este un soi de calităţile ei. După ce am trio- Qţncj a aj uns ţn pîrgă, l-am se- CELEI DE a15-a ANIVERSĂRI este doar o singură cofetărie. fetărie. Este un lucru necesar Măsurile n-au înfîrziai
A ELIBERĂRII PATRIEI,V- Necazul constă însă în faptul pentru a asigura o mai bună
selecţionat, cu mare capacitate rat-o, am dus probe de sămîn- cerat cu coasele şi l-am treierat că fiind mult prea puţin o co- Despre dezinteresul manifes­
tat de comitetul de conducere
de producţie, dacă i se asigură ţă la laboratorul de control al într-tîn timp scurt. Recolta obţi- al căminului cultural din satul
toate cerinţele necesare vegetării Ceru Băcăinţi, raionul Orăş-
seminţelor, de Ia Alba lulia. Dirt nută am înmagazinat-o, după ce în ed itu ra t in e r e t u l u i fetărie în întreg oraşul Deva, tie. faţă de buna funcţionare a
şi fructificării. Am căutat să sta- aparatului de radio de la că­
bilim pentru cultura grîului te- buletinul de analiză sosit, a re- mai întîi ne-am achitat obliga­ Ediiora politică zilnic aici se produce aglome- deservire a populaţiei cu pro- minul cultural, ne-a scris un ci­
zultat că sămînţa de grîu are o ţiile către stat. titor al ziarului nostru. In scri­
renul cel mai bun, ce! mai fertil puritate de 99 Ia sută, iar pu­ raţie. duse de cofetărie. soarea de răspuns trimisă re­
şi cu celle mai indicate plante terea de încolţire este de 98 la dacţiei, comitetul executiv al
Datorită aplicării întocmai a au apărut: Sfatului popular raional Orăş-
tie arată că cele semnalate au
premergătoare. Am cultivat grî- sută. Era deci o sămînţă bună celebheUcu!turfTm*^bţin ut^pro* C. SCARLAT: Industria Re­ 0 practici greşită fost pe deplin juste. Pentru în­
ui după trifoi şi după porumb, pentru semănat. Am tratat-o a- lăturarea acestor neajunsuri s-au
Triîoiu! l-am întors după a doua poi cu germisan spre a preveni ducţii mari. Orzul a dat o pro­ publicii Populare Romine Ca în toate satele care au con- recoltei să decurgă fără nici o trasat sarcini tovarăşei Doichi-
coasă şi arătura am grăpat-o. atacul diferitelor boli. Ani se- ducţie de 3.595 kg. la ha. iar în plin avînt. diţii de organizare a ariilor pen- întîrziere. ţa Sălăjan, directoarea căminu­
Pînă la semănat prin grăpări, mănat cîte 180 kg. grîu Ia ha. ovăzul, 2.032 kg. la ha. 132 pag. — 4,05 lei tru treierat, şi întovăraşiţii din lui cultural din sat, ca pe viitor
am întreţinut terenul curat, fără După ce grîul a răsărit, am con- 1. COZMA: Agricultura Re­ satul Straja, raionul Alta, şi-au Se vede treaba că tovarăşului să manifeste mai mult interes
buruieni. La circa fi săptămîni trolat amănunţit lanul spre a In general, aceste producţii publicii Populare Rornîne adunat recolta preşedinte al Sfatului popular în ce priveşte procurarea bate­
am dat o arătură de însămînţa- identifica golurile produse în ne mulţumesc. Anul viitor vom pe drumul socialismului. de grîu în sto­ riilor necesare aparatului de ra­
re la adîncimea de însămînţat timpul semănatului. Cele găsite obţine producţii şi mai bune de­ 120 pag. — 2,75 lei guri , la arie. din Hăpria nu dio de lă căminul cultural. Mă­
iar apoi am semănat. Porumbul le-am complectat şi am obţinut oarece sîntem hotărîţi să culti­ Republica Populară Ro- Toate stogurile surile n-au întîrziat să se ia. In
de pe terenul care urma să fie astfel o cultură încheiată. Grîul văm grîul şi orzul cu şi mai mînă văzuta de peste ho­ au fost aşezate, i-a convenit or­
multă atenţie. tare. conform reguli­ prezent aparatul de radio func­
188 pag. — 4,75 lei lor, de securitate dinea în ceea ce
semănat cu grîu l-am recoltat cît . a intrat în iarnă bine înfrăţit şi ZSOK LADISLAU Cronică ilustrată a unei în aşa fel ca ba­ ţionează, iar ţăranii muncitori
lumi apuse toza să poată priveşte treiera­
mai urgent şi apoi am arat capabil să suporte temperaturile preşedintele G.A.G. 242 pag. — 50 lei trece şi treiera din sat pot asculta în zilele de
în bune condiţi- tul stogurilor şi
şi-am grăpat imediat terenul. !n scăzute. Primăvara, cînd zăpa- „Pefofi Sândor“—Deva GH. MOŢ şi a lţii: Contribuţii uni printre sto­ repaus emisiunile posturilor
la istoria organizaţiei mar- gurile aşezate în a dat dispozi­ noastre de radio.
2.,624 kg. grfy la hectar xist-leniniste de tineret din
Romînia — voi. I. rînduri drepte. ţie ca să se tre­
In fiecare an dintre cei trei care ¦ după regulile agrotehnice. Men- se face că şi această cultură, a 144 pag. — 3,15 lei După cum este
iere mai întîi
au trecut de la înfiinţarea gospo­ ţionez că grîul însămînţat a fost dat o producţie medie 1a ha. de Ed, tineretului şi normal, ba­
P. RADOVAN: Statutul P.M.R. toza trebuia să treiere stogurile stogurile „cunoş­
dăriei noastre colective, „6 Mar­ de calitate superioară, din so- 3.174 kg. in ordinea în care acestea sînt tinţelor”. Şi, du­
— întruchipare a normelor
tie" din Turdaş, veniturile co­ iui Cenad 1Î7. După terminarea treierişului leniniste ale vieţii de par­ aşezate, deci stog după stog, pă cum stoguri­

lectiviştilor au fost cu mult mai Pe cea mai mare parte din şi a arăturilor de vară, noi am tid. Ediţia a IH-a revăzută aşa cum, de fapt, a şi început le celor mai „a-
şi complectată >,ln ajutorul propiaţl" tovară­
mari decît ale ţăranilor munci­ suprafaţa însămînţată cu grîu, început să ne pregătim pentru activului de partid" treierişui la aria din satul Stra­ şului preşedinte
176 pag. — 2,45 lei se aflau răsfirate, aşa se mişca şi
tori cu gospodării individuale. aceste plante au răsărit uniform însămînţările de toamnă. In pri- ja. Intovărăşiţii de aici s-au aş­ batoza pe aria din Straja : cînd
Ed. politică înainte, cînd înapoi, cînd peste
Acest fapt este atribuit în bună intrînd bine înfrăţite în iarnă, măvara acestui an. toate faml- CAROL ROMAN, ŞTEFAN teptat ca rînduiala aceasta să 5, cînd peste 10 stoguri.
IUREŞ : Carpaţii sîrjt . munţi Nu ar fi rău dacă organele
parte recoltelor bogate pe care Totuşi au rămas unele parcele liile din sat s-au înscris în gos- tie respectată pînă la sfîrşit, ca raionale în drept, ar lua măsuri
tineri ca batoza de la aria din Straja
noi le-am obţinut an de an, da­ unde grîul a intrat în iarnă mai podăria colectivă. Prin urmare atare ei şi-au planificat atela­ să treiere neîntrerupt şi în ordi­
nea aranjării stogurilor. In fe­
torită aplicării întocmai a regu­ slab dezvoltat. De aceea, în pri­ în toamna aceasta, vom semăna jele şi s-au grupat pe familii şi lul acesta ar fi înlăturat un nea­
lilor agrotehnice şi sprijinului măvară, cînd zăpezile au înce­ 160 ha. cu grîu şi 25 ha. cu orz. juns iar terminarea treierişului
multilateral pe care l-am primit put să se topească, am împrăş­ Bazaţi pe experienţa acumulată braţe de muncă în aşa fel ca ar fi grăbită.
din partea organelor de partid tiat cîte 120 kg. azotat de amo- în anii trecuţi, ne vom strădui
şi de stat. Nu întîmplător în a- ca la aceste culturi să aplicăm deservirea batozei şi transportul AUREL GEORGESCLI
niu la fiecare ha. însămînţat cu
corespondent
nul trecut, de pildă, am obţinut grîu. După această îngrăşare a şj pe mai departe, întocmai,
— _ _ ---- -— o ssas-----------------
în medie la ha. cu fiOO kg. grîu, terenurilor, am aplicat o grapă complexul regulilor agrotehnice

1.000 kg. cartofi, 400 kg. po­ uşoară. Pe la sîîrşitul lunii diferenţiate,, pentru a obţine me-

rumb şi cu 200 kg. ovăz mai prilie am început plivitul cultu- reu producţii !-toi..mai. mari,

mult decît ţăranii muncitori cu rilor, pe unele suprafeţe chiar MIHAIL DUM1TRIU 200 pag. — 4,25 lei No u i Să® ci or
gospodării individuale din sat. de două ori. Cînd grîul a ajuns preşedintele G.A.G. „6 Martie" Ed. tineretului
în pîrgă, am început secerişul
Dar acest succes nu ne-a mul­ atît manual cît şi cu secerătorl- Turdaş
ţumit. Ştiam că pămînturile mă­

noase ale gospodăriei pot pro­ legători primite de la S.M.T. O- § Săsciorul este una dintre cele nu a fost cunoscut sub regimu­ satele aparţinătoare, lăcaşuri de
duce şi mai mult. De aceea, în răstie. Mai tîrziu ne-a ajutat la mai importante aşezări din rile trecute. Cu toate că condi­ cultură în valoare de aproape
toamna trecută am acordat şi recoltare şi o combină. munţii Sebeşului. Ocupaţia lo­ ţiile grele de lucru necesitau 2.000.000 lei. Astfel s-a clădit
mai multă atenţie culturilor. Am cuitorilor de aici este îndeosebi echipament de protecţie cores­ la Săscior un cămin cultural
ţinut seama ca grîul să fie se­ Snopii de grîu, seceraţi ma­ creşterea vitelor şi ptufâriţul. punzător, muncitorii plutaşi e- în valoare de 900.000 lei şi alte
mănat după plante bune pre­ nual şi cu secerătorile-Iegători. Zilnic, pe apele rîului Sebeş rau lipsiţi de acest drept ele­ două cămine culturale în satele
mergătoare. Din cele 36 ha. pe i-am transportat la arie. N-a fosl sînt transportaţi sule de metri mentar. Fără cizme speciale ei Sebeşel şi Căpîlna in valoare
care le-am însămînţat în toam­ nevoie să clădim stoguri căci cubi de lemn de brad dih ex­ munceau în apa rece a rîului, de 500.000 lei si, respectiv,
na trecută cu grîu, cea mai am avut o batoză de la S.M.T.. ploatările forestiere de la Oa- minaţi de la spate de oamenii 400.000 lei.
mare parte a fost cultivată an­ de mare capacitate, cu ajutorul! şa, la .întreprinderile de prelu­ antreprenorilor. Spitale nu a-
terior cu leguminoase şi trifoi. căreia am terminat treierişul în crare a lemnului din Sebeş. In veau, ştiinţă de carte nici atît. Dar cea mai. importantă ac­
trei zile lucrătoare. Săscior pliităritul ă devenit ast­ ţiune întreprinsă ta Săscior în
O tarla de circa 10 ha. a fost In anii. regimului democrat- anii din urmă este fără îndo­
însămînţată cu porumb, iar în In felul acesta am realizat de fel o veche tradiţie. Această me­ popular, viaţa celor din Săs­ ială electrificarea comunei. Sa­
toamna anului 1957 a fost în­ pe cele 36 ha. cu grîu o pro­ cior s-a schimbat fundamental. tele Săscior, Sebeşel şi Laz au
grăşată cu gunoi de grajd. Ară­ ducţie medie de 2.624 kg. boa­ serie, care îmbină curajul cu S-au îmbunătăţit condiţiile de fost electrificate. La Săscior şi
turile şi însămînţările s-aji efec­ be la ha. Complexul de reguli muncă ale plutaşilor iar in sa­ Sebeşel s-au înfiinţat de aseme­
agrotehnice l-am aplicat întoc­ îndemînarea, are în Săscior ră­ fe a început o vastă acţiune de nea cinematografe săteşti. Via­
tuat cu ajutorul tractoarelor, mai şi celor 6 ha. cu orz. Aşa
dăcini adinei. De-a lungul cursu­

La propunerea depufafilor lui Sebeşului, plutaşii din Săs­ culturalizare. Pentru lichidarea ţa locuitorilor Săsciorului s-a

cior sînt cunoscuţi ca cei mai analfabetismului, la Săscior au, îmbunătăţit considerabil. Peste

'O parte a comunei Vinerea Hertea Ioaii Onuţu au ridicat buni şi de nădejde muncitori. fost trimişi de 4 ori mai mulţi 100 de cetăţeni şi-au construit
este brăzdată de albia unui rîu. această problemă îrvtr-o şedin­ învăţători decît erau înainte de case noi, alţi 250 şi-au cum­
Pe timp ploios sau după topi­ ţă de comitet executiv. Sfatul Aşa a fost din cele mai vechi 23 August 1944. S-.au construit părat aparate de radio etc. In
rea zăpezilor albia rîului era popular s-a angajat să sprijine de asemenea la Săscior si în noul Săscior plutaşii şi crescă­
depăşită într-un loc anumit, iar iniţiativa de a se îndigui albia timpuri. Cu toate acestea în ca­ torii. de vite muncesc cu avînt
rîului amintit pe o porţiune de [ Printre noile con- 1 pentru înfrumuseţarea localităţii
apele inundau grădinile şi 50 m.l. Cetăţenii au muncit sele celor din Săscior belşugul
în mod voluntar la această lu­ --------------------------------------------- T. FLOCA corespondent
curţile cetăţenilor. Pentru a stă­ crare şi cu piatra pusă la dis­
poziţie de sfatul popular au L strucţii social-cultu- igffiv 1 Vom menţine indicele obt9inut ANUNŢ j
vili aceste ape, cetăţenii au fă- reuşit ca în scurt timp să în­ 9
J- rale date în folosin- ' jjgpg j [ *1
'cut numeroase propuneri. In chidă definitiv gurile de inun­ l Uniunea Centrală a Coope- j
trecut însă, propunerile tor nu : ţă în centrul mun- H H \ [ rativelor de Consum — 3
[ CENTROCOOP — pregăteşte 3
au fost luate în seamă. Abia [ •citoresc Cugir, se in schimbul de onoare

r numără şi policlinica. Ea 1

(este deservită de cadre medi- J

L cale bine pregătite, fiind do- j Brigada complexă de la şan- de 23 August să fie îndeplinit te de 23 August — aceea de a

recent, deputaţii Petru Poenar şi daţie. ^ tată cu tot aparatajul nece- -j tierul nostru — blocul din stra- şi depăşit. Peste angajament au obţine în fiecare zi o depăşire

-O H* da Titu Maiorescu din Deva — fost executate lucrările de zi­ de 29 la sută a planului de pro­
s-a angajat la începutul lunii dărie despărţitoare la etajul I
Steaguri pe '<6 Policlinica din iunie s ă . scurteze termenul de şi au fost tencuite două aparta­ ducţie, la fel ca în schimbul de
dare în folosinţă a obiectivului mente la etajul II. De aseme-
3J tJ »-I cu 54 de zile. Ulterior, datorită nea, s-au realizat importante e- onoare — a putut astfel să de­ [ prin şcolile tehnice de coope-2
rezultatelor bune ce s-au obţi­ conomii de materiale. Prin fo­
Mal multe preparate nut, angajamentul a fost mă­ losirea judicioasă a materialu­ vină realitate. In cele 6 zile cîte [rafie din localităţile Buzău, j
de carne rit la 67 de zile. Astfel, blocul
„Steaguri pe turnuri“ este care părăseşte pentru un timp care trebuia predat la 31 decem­ lui lemnos, a cărămizilor şi au trecut de la 23 August s-au Brăila, Curtea de Argeş şi O-}
rezultatul reuşitei ecranizări a colonia pentru că din lipsa lui Muncind cu însufleţire, mun­ brie va fi dat în folosinţă la 25 tencuit 4 apartamente la etajul [¦radea şi în specialitatea con-1
romanului cu acelaşi nume al de atenţie s-a petrecut una din citorii, tehnicienii şi inginerii de octombrie a.c. cimentului, s-au economisit la II, s-a terminat turnarea pode­ [tabili prin şcolile tehnice de ^
neuitatului pedagog sovietic crimele socotite ca cele mai lelor de mozaic la etajul I şi [cooperaţie din Bucureşti, Ca-
A. S. Makarenko. grave în colonie: s-a furat. In preajma zilei de 23 Au­ fiecare planşeu 2 m.c. de seîn- s-a executat zidăria despărţi­ p racal, Sî. Gheorghe şi Vaslui, -j
(¦ Durata de şcolarizare este ţ
In film, figura complexă a Şi-n fine ne farmecă figura dură şi importante cantităţi de
lui Igor Gerneavin, eroul prin- inteligentă cu ochi strălucitori toare la etajul II şi zidăria \ [ de 2 ani. 1

coşurilor. [ Pentru anul şcolar 1959/1960, ^

cipal al romanu- a puştilor Vanea la I.A.R.T. Deva au re.uşit ca gust, întrecerea socialistă între var şi ciment. CHERTEŞ PETRU > se primesc în anul î absol-j
Galcenco, mi­ de Ia începutul anului şi pînă în echipele de constructori de pe Hotărîrea noastră luată înain­ maistru de şantier
lui, este sur cuţul văcsuitor prezent să realizeze economii în şantierul nostru a fost mult L venii ai şcolilor medii de cul-'j
prinsă în a- de ghete, şi a valoare de peste 500.000 Iei. A- intensificată. Pînă în ziua de
cea minunată lui Filka, Sherlok-Holmes-ul ceastă realizare se datoreşte în 23 August blocul trebuia ter­ [tu ră generală, cu diplomă dej
evoluţie care caracteriza pro­ plin de haz al coloniei. primul lînd folosirii raţionale a minat în roşu şi tencuit în in­
cesul de transformare a- Apare şi Rîjikov, nerecupe­ timpului de lucru şi reducerii fa terior la parter şi etajul I. [m aturitate, între 17-25 ani, pej
proape a fiecărui vaga­ rabilul — vagabondul înrăit, maximum a rebuturilor. De Ia Muncind cu însufleţire, mem­
bond ajuns în colonia lui A. S. pe care colectivitatea perfect începutul anului şi pînă acum, brii brigăzii complexe au reuşit j- baza examenului de admitere.-j
Makarenko. Această transforma­ sudată din colonie îl va res­ ei au reuşit de asemenea să dea ca în ziua schimbului de onoa­
re s-a datorat educaţiei bazate pinge ca pe un corp străin. peste pianul de producţie 60.300 re să obţină un indice de rea­ I Elevii care îndeplinesc con- }
pe. principiile marxist-leniniste, Plin de scene dramatice, al­ kg. preparate de carne şi 14.000 lizare a planului după grafic
exigenţei colectivului din colonie ternate cu altele pline de haz, kg. conserve de carne. La obţi­ de 1,29. In şedinţa de produc­ 1 diţii Ie cerute, primesc lunari
şi minunatului exemplu dat de filmul „Steaguri pe turnuri“ e nerea acestor realizări un aport ţie pe care am ţinut-o după a-
o operă captivantă. însemnat l-au adus muncitorii : ceastă zi, am hotărît ca indi­ ( burse. 1
A. S. Makarenko. Filmul „Steaguri pe turnuri“, Muştea Vasile, Ion Andraş, So­ cele obţinut în schimbul de 0-
Alături de spiritualul Igor, producţie a studioului A. Do- fia Crăciun, Elisabeta Magriciuc, noare să fie realizat zilnic pînă [ şcolilor. 3
vjenko din Kiev, va rula la Vasilica Staîiciuc şi alţii.
facem cunoştinţă cu tinerele e- cinematograful „Filimon ¦Sîrbu“ la terminarea complectă a blo­ [ înscrierile se primesc pînă ¦]
roine ale romanului, cu Van- din Deva în zilele de 3—6 sep­
da, lata cu trecutul umbrit de cului. S-a reuşit astfel ca anga­ ţ la data de 15 septembrie a.c., ^
umilinţe, cu Oxana, brigadiera tembrie a.c.
energică şi plină de omenie, cu jamentul luat în cinstea zilei fia serviciul organizare şi ca-j
!Volenko, minunatul comandant
i dre al Uniunii raionale a co-1

; operativelor de consum în ca-^

f drul căreia domiciliază can- i

ţ didaţii, de unde se pot lua in- ]

f formaţii amănunţite. ]

1—r<—fi—/ 1—n~j .