Page 9 - 1959-09
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Conducători de partid şi de stat
în regiunea Hunedoara
mulsocialismului
In zilele de 31 august şi 1 septembrie a.c., tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,
.yl±L' j-'rgff mmm 4 pagini 20 bani Petre Borilă, Leonte Răutu, Gh. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării,
şi Carol Loncear, ministrul Industriei Grele, au vizitat Combinatul siderurgic Hunedoara şi
Anul XI Nr. 1460 Joi b septembrie 1959 Uzinele metalurgice Cugir. Ei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Petru Furdui, prim-secretar al
Comitetului regional de partid Hunedoara, Dumitru Dejeu, preşedintele Comitetului executiv al
linnînareadecoraţiei„Ordinul Muncii“ clasal-a ACŢIUNI DE FOLOS Sfatului popular regional, Nicolae Cătană, director general a! Combinatului siderurgic Hune
Csmisinainiui siderurgic Hunedoara doara, Nicodim Roşea, director general al Uzinelor metalurgice Cugir, precum şi activişti de
OBŞTESC partid şi de stat din regiunea Hunedoara.
Aportul cetăţenilor Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat îndeaproape de mersul producţiei în
aceste întreprinderi. Au fost vizitate apoi cartiereile de locuinţe muncitoreşti de Ia Hunedoara.
In comuna Geoagiu, nu exis
tă lucrare gospodărească între Oamenii muncii de Ia Hunedoara şi Cugir au făcut o primire călduroasă conducători
prinsă de către sfatul popular la lor de partid şi de stat.
care cetăţenii, mobilizaţi de de
putaţi să nu-şi aducă un aport -s i s a s -
deosebit. Spre exemplu, de cu-
rînd s-a pus problema canali VEŞTI DIN SIMERIA Au consfruif o casă
zării rîului care trece prin in de adăposf
Hala atelierului mecanic a de tov. Aron Colceru a dat cuvin- In aplauzele celor prezenţi, a cinta staţiunii experimentale din Mai mult de 170 trenuri în 24 de ore
venit ieri după-amiazâ neîncăpă tul tov. Dumitru Dejeu, preşe luat' cuvîntul tov. Ştefan Tripşa, locailitate pe o lungime de 235 Comuna Homorcd este aşeza
toare. După terminarea lucrului, dintele Sfatului popular al re Erou al Muncii Socialiste, care m.l. La chemarea comitetului e- Prin staţia Simeria-călători ajutat de un colectiv de 3—5 tă pe partea dreaptă a Mureşu
mii de siderurgişti hunedoreni giunii Hunedoara, care a citit s-a angajat, în numele colecti xecutiv, locuitorii comunei au circulă zilnic peste 170 de tre impiegaţi. lui. Foarte mulţi cetăţeni de aici
s-au adunat aici pentru a pri decretul prin care Prezidiul vului de oţelari din care face răspuns toţi ca unul. Astîel în nuri, dintre care numai cele de au păjnînt şi pe partea cealaltă
mi înalta distincţie pe care Marii Adunări Naţionale a Re parte, că va depune eforturi spo frunte cu deputaţii aproape 400 persoane sînt peste 60. Făcînd In munca de asigurare a a apei unde trec cu ajutorul bro-
partidul şi guvernul le-a acor publicii Populare Romîne a con rite pentru ca patria să primeas de cetăţeni au muncit în mod o medie, prin această staţie in transporturilor din staţia Si dului. Tot cu brodul trec şi a-
dat-o pentru meritele lor. „Or ferit „Ordinul Muncii" clasa I-a că oţel şi mai mult şi la un preţ voluntar, prin rotaţie, Ia extra tră sau iese, tot la 8 minute cîte meria călători se evidenţiază ca tunci cînd merg la oraş cu di
dinul Muncii“ clasa I-a — de Combinatului siderurgic Hu de cost şi mai scăzut. gerea şi transportul dintr-o ca un tren, fără a se socoti cele buni şi harnici lucrători şeful ferite treburi. Se întîmplă însă,
coraţie pe care Prezidiul Ma nedoara. Apoi, tov. Anton Moi rieră proprie şi din albia Mure peste 100 de locomotive izolate de tură Gheorghe Drăghici, ca de multe ori vremea să fie
rii Adunări Naţionale a Repu sescu, vicepreşedinte al Prezi Hotărîrea de a da patriei pro şului a unui număr de 161 m.c. care circulă prin depou. impiegatul-dispozitor Cornel nefavorabilă, cu ploi şi vînturi,
blicii Populare Romîne a con diului Marii Adunări Naţionale duse siderurgice mai multe şi-au piatră şi a 286 m.c. pietriş. Alţi Munteanu, revizorii de ace Toth iar pînă la sosirea brodului de
fer it-o vrednicului colectiv al a Republicii Populare Romîne exprimat-o în cuvîntul lor şi alţi cetăţeni au muncit în mod vo Toată mişcarea acestor tre Roman, Ioan Haţegan şi Ero- la un mal la altul oamenii sînt
siderurgiştilor hunedoreni — a înmînat înalta distincţie tov. vorbitori, fruntaşi în producţie, luntar Ia lucrările de îndiguire. nuri este condusă de un sin nim Tibea, acarii Ioan Ţiplea nevoiţi să suporte intemperiile,
reprezintă aprecierea eforturilor Nicolae Cătană, director gene ca Iordan Bacnev, şi alţii. Acum lucrarea este gata. In to gur iinpiegat-dispozitor, după de la cabina 3 şi Constantin naturii.
depuse de acest colectiv pen ral al C. S. Hunedoara. Tova tal cetăţenii din comuna Geoa un riguros grafic de circulaţie Iordache de la cabina 4.
tru refacerea economiei naţio răşul Anton Moisescu i-a feli Siderurgiştii hunedoreni au giu au efectuat la îndiguirea a- Pentru a înlătura acest nea
nale după război, pentru spori citat călduros în numele Comi fost felicitaţi apoi de către tov. cestui rîu un număr de 4.000 Vagoane de iransporf penfru înfreprinderi juns deputatul Toma Herţa s-a
rea producţiei de fontă, oţel şi tetului Central al Partidului Vichente Bălan, preşedintele ore de muncă voluntară econo consultat cu un grup de cetăţeni
laminate. Muncitoresc Romîn, în numele Consiliului sindical regional Hu misind astîel suma de 33.370 lei Lună de lună colectivul sta vagoanelor în tranzit cu ma şi a ajuns la concluzia că prin
guvernului şi al Prezidiului Ma nedoara şl de tov. Alexandru ţiei Simeria-călători a înregis nevră s-a obţinut o realizare de muncă voluntară şi cu mijloace
La festivitatea înmînării înal rii Adunări Naţionale a Repu Cogan. director general al I.G.S. cît ar ii costat lucrarea dacă se trat în activitatea sa noi şi în 129 la sută. locale se poate construi la locul
tei distincţii au participat: tov. blicii Populare Romîne, pe Hunedoara. semnate succese. Sfîrşitul lunii de aşteptare a brodului, o casă
Anton Moisescu, vicepreşedinte harnicii siderurgişti. făcea cu muncă din afară. august, de pildă, i-a găsit pe Rezultatele de mai sus au de adăpost. Au fost antrenaţi în
al Prezidiului Marii Adunări Na Cu aplauze prelungite a fost ceferiştii din această staţie cu fost posibile datorită, în primul această' acţiune majoritatea ce
ţionale a Republicii Populare In această atmosferă a urcat întîmpinat tov. Petru Furdui, Din resurse locale planul realizat în întregime, rînd, preocupării permanente a tăţenilor din comună care au ex
Romîne, tov. Petru Furdui, prim la tribună tovarăşul Nicolae prim-secretar al Comitetului re iar principalii indici de plan organizaţiei de partid din sta tras şi transportat Ia locul con
secretar al Comitetului regio Cătană. Vorbitorul a arătat că gional de partid Hunedoara, NicOlae Precup este deputat şi au fost depăşiţi cu mult. Ast ţia Simeria-călători, care a dus strucţiei dintr-o carieră proprie
care i-a felicitat călduros pe si preşedintele unui comitet de ce fel, la data de 30 august, la o susţinută muncă politică în 30 m.c. piatră. Această piatră a
nal de partid Hunedoara, tov. succesele obţinute de siderur derurgişti. Vorbitorul a arătat, tăţeni din comuna Blandiana. indicele „sarcina statică" s-a rîndurile comuniştilor pentru ca fost zidită tot prin munca vo
Dumitru Lazăr, secretar general giştii hunedoreni sînt o urmare printre altele, că muncitorii com El a făcut comitetului executiv realizat o depăşire de 625 tone aceştia să se situeze în pri luntară a cetăţenilor. Pînă în
în Ministerul Industriei Grele, firească a faptului că la cîrma binatului au răspuns cu cinste al sfatului popular multe propu încărcătură. In felul acesta au mele rînduri ale fruntaşilor în prezent s-a executat aproape 50
chemării partidului, de a livra neri pentru buna gospodărire a rămas disponibile pentru trans muncă. Astfel, se evidenţiază la sută din lucrare prestîndu-se
tov. Dumitru Dejeu, preşedinte ţării sînt muncitorii, că totul patriei cantităţi tot mai mari de comunei. Pentru acest lucru este port peste 60 de vagoane. membrii de partid Lazăr Bor- un număr de 130 zile de muncă
produse siderurgice. foarte stimat şi apreciat de că lea, Iancu Mladin şi Moţ Pa- voluntară cu braţele şi atelajele,
le Sfatului popular regional Hu este al poporului, că stăpînii tre cetăţenii din localitate. Re Şefii de ture, organizîndu-şi vel. Tot printre fruntaşi se nu
Siderurgiştii hunedoreni au a- cent, de pildă, consultîndu-se cu metodic munca, au contribuit ca mără şi tovarăşii Ioan Horvath
nedoara, tov. Aron Colceru, sînt cei ce muncesc. „Numai da dresat apoi o telegramă de mul un grup de cetăţeni a făcut pro staţionarea vagoanelor în luna — şef de manevră, impiegatul
prim-secretar al Comitetului o- torită grijii pe care ne-a acor ţumire conducerii partidului şi punerea de a se construi din re august să fie redusă cu 30 la de mişcare Lazăr Mihuţ şi ma-
răşenesc de partid Hunedoara', dat-o partidul — a spus printre statului nostru. Cu acest prilej surse locale şi prin muncă vo sută, în timp ce la staţipnarea nevrantul Aurel Itu.
tov. Nicolae Gătană, director ge altele tovarăşul Gătană — com ei au raportat că în primele opt luntară două poduri peste apa
neral al Combinatului siderurgic binatul nostru a atins un astfel luni ale acestui an au produs ce trece prin comună, denumită U__R__M___Î_N__D____E__X_E__M___P_L__U__L____L_U__I___N___I_C__O__L__A_E____M__I_L__IT__A__R__U_
Hunedoara, tov. Alexandru Go- de niveil de dezvoltare încît as peste plan 50.000 tone cocs, Apa Văii. Propunerea a fost
gan, director general al între tăzi producem 70 la sută din 18.000 tone de fontă, 31.000 tone acceptată şi cu sprijinul cetăţe S-e a fir!f, ® m a o- mO - iţ0 0i9a lm0 9 aW/
prinderii de construcţii siderur producţia de fontă a ţării, 45 la oţel, 11.000 tone laminate şi că nilor deputatul Nicolae Precup
gice Hunedoara, tov. Vichente sută din producţia de oţel şi 48 au realizat economii la preţul a trecut imediat la acţiune. Ma
Bălan, preşedintele Consiliului la sută din producţia de lami
sindical regional Hunedoara, tov. nate“. de cost în valoare de peste 27 terialul lemnos a fost procurat
Mihai Cervencovici, preşedin
tele Consiiliului sindical raional Din partea Ministerului Indus milioane lei. Totodată ei s-ait din pădurea comunală iar cuiele
Hunedoara, alţi oameni de triei Grele, siderurgiştii au fost
partid şi de stat, siderurgişti. felicitaţi de tovarăşul Dumitru angajat să lupte neobosit pentru şi scoabele cu fondurile contri
Lazăr, secretar general în acest
In aplauzele participanţilor minister. înfăptuirea politicii partidului' buţiei voluntare a cetăţenilor.
nostru.
Apoi timp de două zile un nu
•a La gura puţului s-au adunat ceput, dar nimeni nu se aş- fraţi, s-au prins la întrecere...
măr de 15 cetăţeni în frunte cu mulţi mineri, Ortacii care tre- iepta. Să treci de la. o brigadă Cine va cîştiga oare 2
Din1 c&rnetui unui inovator deputatul Nicolae Precup au buie să intre în şut s-au o- fruntaşă, unde se cîştigă bi- Cînd Enăşcău nu-i în şuL
prii mai întîi aici, iar cei care ne> [a una rămasă in urmă,
muncit cu multă însufleţire pen
terminaseră lucrul nu se in- g 0 hotărlre cam îndrăzneaţă. De la birourile minei Te
tru construirea celor două po
C ea de-ă doua cameră din la cabinetul tehnic şi mi s-a spus : Este deci o altă inovaţie urma durau să plece. Cm o oră mai .— /\m cerut, acest lucru, şi liuc şi pînă la orizontul 180
noua locuinţă, pe care şi-a Bravo, inovatoruie. Tot atunci tă de noi felicitări. duri. Aceştia au economisit prin nu-i cale lungă. Totuşi în
construit-o de curînd cu îm am primit şi 200 lei. Încuraja înainte se anunţase o consfă- s-a aprobat. Acum vă chem aceste zile întilnâşti multe
prumut de stat, ca drept răs re ! Mai 1959. In întreprinderea munca lor peste 1.200 Iei. In „obstacole“. La gura puţului
plată a strădaniilor în muncă, noastră această lună a fost de tuire importantă şioamenii la întrecere cu noua brigadă... sîntem obligaţi să facem un
a fost transformată în birou. Februarie 1959. In această lu clarată luna inovaţiilor. Voi mod deosebit s-au evidenţiat ce popas care se prelungeşte. Va-
Nu lipseşte de aici nici cel nă am predat cabinetului tehnic prezenta şi eu două inovaţii. De aşteptau cuA. nevroărbb..di.tarme aisă. i.anft.lu.e. r- rajî.î..s -a u prins. ,la
mai neînsemnat lucru, din ga inovaţia: Dispozitiv pentru ve fapt am şi început lucrul la tăţenii Ioan Ispas, Gheorghe Is noutăţile.
ma de obiecte necesare unui om rificarea axialităţii trompetelor ele. Este vorba de un dispozitiv
care încontinuu este preocupat de la injectoarele de apă“. A- pentru frezat scaunul preapli pas şi alţii. secretarul organizaţiei de par- înfrecere goneţii încărcaţi cu minereu
de a aduce îmbunătăţiri pro ceastă inovaţie mi-a dat mai nului la injectoare şi un şa
cesului de producţie. Aici, în mult de lucru. Dar, cînd am blon pentru trasat locaşul la Ud de la sectorul II. In puţine locuri se desfă- vin unul după altul şi nu-i.
întovărăşia hîrtiei de calc, a văzut că este apreciată de că- suportul robineiilor de scurs — Tovarăşi! Fruntaşul nos- ?oară o întrecere atît de în chip să prinzi, loc la colivie.
riglei, compasului, pieselor de te cabinetul tehnic şi de către cilindrii. Aici am cerut, şi spri E semn că în adîncuri minerii
tot felul şi sumedeniilor de cal întregul colectiv am uitat de jinul unor specialişti. Ce să-i tru Ioan Enăscău vrea să ne suf ^ d d ca la orizontul 180 se întrec să dea cit mai multă
cule îşi petrece zilnic cîteva ore faci ? Omul tot învaţă... Lu subteran. Aici sînt nişte oa-
din timpul său liber. Uneori IOAN FLOREA crările le-am predat spre sfirşi- mem de un fel deosebit, pen „pline" pentru furnale. In-
succesele îl încîntă şi-l fac tul lunii. Aplicarea lor în prac spună ceva.
să sară de pe scaun ca ars, nopţile pierdute pentru reali tică a dat de asemenea rezultate ii n tînăr voinicel şi vinjos iru care once ejort nu4 prea sfirşit izbutim. Lumina zilei
povestind cu lux de amănunte zarea ei. Cu această ocazie am scontate şi am fost premiat.
soţiei şi fiicei sale despre ceea primit felicitări şi din partea fa M-am numărat deci printre cîş- şi-a făcut loc mai în faţă şi mare. Şi acum se povesteşte se vede tot mai palidă şi co
ce a făcut şi despre ce urmea miliei... tigătnrii concursului de inovaţii. a început să vorbească do- despre o intimplare a lui Ioan livia coboară spre inima pă
ză să mai facă. Alteori se în- M. Popa. Trecuseră două de- mântului. Maistrul ele schimb
tîmplă să mai aibă şi insuc In luna martie nu am făcut Iulie 1959. După cum văd mol . ne face bucuros primirea şi
cese. Atunci ia totul de la în nimic deosebit in domeniul i- mi s-a deschis pofta de a rea
ceput, cifră cu cifră, linie cu riovaţiilor. Ce vor spune tova liza cit mai multe inovaţii. Poate aţi aflat despre caie iin tr'° ‘ună hri» ada discuţiile se încheagă repede,
linie şi chiar de-1 prinde miezul răşii de mine ? Va trebui nea Ce-ar fi să mai fac una ?...
nopţii, rezultatul scontat, tre părat să-mi reiau activitatea. ° Ne vorbesc fruntaşii re hotărîrea lui Nicolae Militaru. nHulC. pCleTilaIlţri îFncewpumrăl sCăl! fPacaăl mai ales că în ultima vreme
buie să iasă. Toată munca sa U f! Dar acest „Nou. sistem care a trecut să conducă 6 glume pe seama tui, dar Popa oamenii s-au obişnuit să le
migăloasă este concretizată în- Aprilie 1959. Am observat că pentru confecţionarea fluierului coltelor bogate (pag. Il-a).
tr-un carnet voluminos denu arcurile cilindrice sînt foarte la locomotivă“ uni va răpi mult
mit „carnetul inovatorului“. solicitate în procesul de func timp. Nu-i nimic. Piuă la 23 0 Minerii de la Vulcan, me brigadă codaşă. Eu m-am gin- le-a spus-o fără ocoliş, înceapă cu „eroul“ zilei.
Să-l consultăm:' ţionare a locomotivelor. Dar August tot îl dau gaia. Tova dit mult la treaba asta şi am — Am să car minereu
forma lor cilindrică nu dădea răşii spun că am avut drepta talurgista de la U.R.U.M.P. cu — Vreţi să mergeţi la E-
Pe coperta din faţă stă scris randamentul cerut. După trei- te. Primele probe ale noului năşcău ?
cu litere modeste: Ioan Florea, patru curse se rupeau şi tre sistem, care s-au. făcut în 20 şi colectivul sectorului II Pe- cerut conducerii, ca să-mi dea ^asca dar nu mă tas. Şi pînă
montator la Atelierele C.F.R. buiau deci înlocuite. Atunci august, au dat. rezultate bune. o echipă cu rezultate mai sla- ^ urmă planul a fost reali-
Simeria. După nume şi mese m-am gîndit la confecţionarea trila — fruntaşii întrecerii — Dacă se poate numai...
rie, după înfăţişarea sa exteri unor arcuri conice care prin 23 August 1959. La adunarea — Să ştiţi că Ioan Enăş-
oară şi după felul modest în comprimare să aibă o durată festivă închinată eliberării pa socialiste in Valea Jiului
care ştie să se poarte în so mai lungă de funcţionare. Am triei noastre am fost\ distins cu
cietate pare un om ca mulţi realizat chiar şi dispozitivul ,.Medalia Muncii“. Tovarăşii (pag. III-a). bs d,e pri.v.ir.i aţ.i.n.t.i.t preAcbunmRasdea vMorbeJşmten mTuulftwLdes- cău e ' om harnic şi bun or
alţii. Şi totuşi, cifrele şi în pentru confecţionarea lor. Re mi-au spus că pentru rezulta /.eci ganizator. De cînd a venit la
semnările din acest carnet, mul zultatele au fost foarte bune. tele obţinute în muncă şi pen 9 Uniunea Sovietică se s-au
te dintre ele aplicate cu succes tru cele 6 inovaţii. Aşa o fi !
în practică, îl fac. să aibă ceva Dar, am datoria să mai fac. De pronunţă în mod consecvent, asupra vorbitorului. La mina iată de ce. La orizontul 180 brigada asta se cunoaşte. Bi
aparte... fapt chiar aşa le-am şi spus Teliuc toţi îl cunosc pe Ioan trebuia să se facă un suitor. ne spune zicala că : „Omul
cînd am primit decoraţia“... pentru rezolvarea realistă a Enăscău ca om harnic şi pri- Lucrarea era deosebit de grea sfinţeşte locul“.
Ridicăm coperta şi pe prima şi tocmai de aceea conducerea
filă stă scris: Am ajuns la ultima filă a problemei germane . (pag. Povesteşte frumos maistrul.
carnetului. Pe ea sînt trecute La început i-a venit mai greu
Ianuarie 1959. Confecţionarea planurile de viitor. Este vorba lv-°>• ' J
pistonului cu trei segmenţi pen de încă două inovaţii pe care
tru pompa de uns a cazanului le-a predat spre studiu cabine minei a oferit un premiu, de lui Enăscău să lucreze cu
stabil, care scuteşte pe meca
nic de a schimba de trei ori pe tului tehnic. Acum aşteaptă re 3.000 tei. celor care o vor în noua brigadă. Obişnuiţi cu in
zi garnitura, am făcut-o dintr-o zultatul.
necesitate cerută de procesul de TTî făptui. Ortacii lui Tuhuţ au dulgenţa fostului şef, unii mi
producţie. La început, nu mi-am Spicuirile' de faţă le-am fă
dat seama că aceasta poale fi hotărit s-o facă. Nu era deloc neri mai întirziau de la şut,
o inovaţie. Abia dud a fost cut chiar în cabinetul tehnic al
aplicată in practică şi a dat Aparatul pre uşor: şuvoaie de apă se nă iar alţii prelungeau cheful din
întreprinderii. Erau acolo mai
rezultate bune am fost chemat zentat de foto pusteau asupra lor şi' stinca ziua salariului şi pentru ziua
mulţi tovarăşi. Gu toţii au
grafia noastră ceda g reu : oamenii au mun următoare. Pe de altă parte
spus că monta torul Ioan Flo
este utilizat la cit cu stăruinţă şi au reuşit. nu se vedea multă strădanie
rea este de acum un inovator
consacrat. stabilirea rezisten Sînt multe lucruri de spus pentru promovarea noului. E-
I. MANEA tei firelor de despre munca depusă de m i năşcău a căutat de la înce
mătase. Laboran neri în. ultimele săptămîni, dar put să muncească laolaltă, să
tele fruntaşe Ro
zalia Paros Ana ceva primează în noianul fap instaureze disciplina. Mai întîi
Vîlcti, de La Fila telor. La pomenita consfătuire a făcut o repartizare justă a
tura Lupeni, dove Ioan Enăscău a lansat o che oamenilor pe schimburi şi a
desc multă price mare şi chiar atunci a primit fixat sarcini concrete pentru
pere în folosirea răspunsul. Foştii tui ortaci fiecare. Unele brigăzi de la
lui si conştiincio l-au îndemnat pe Ludovic Nagy orizontul 180 foloseau cu suc
zitate în efectua
rea probelor. să-i spună că nu-l vor face ces rambleerea în vatră. Ioan
Clişeul nostru le de ruşine şi primesc întrece Enăscău s-a g în d it.să facă la
înfăţişează la lo rea. A vorbit apoi Sabin E- fel cu noua sa brigadă şi a-
cul de muncă. nâşcâu.
cum stinca cedează mai uşor
— Apoi măi frate am şi eu iar randamentul a sporit.
o brigadă nouă, dar să ştii că
nu ne lăsăm uşor întrecuţi. S. GORJANU
Doi şefi de brigadă, doi (Continuare in pag. 3-a)
