Page 4 - 1959-09

Pq or. 4"
j^ x im e h s ş I I rL • x ü tir a e ie ş lin i • x d lL ra e le şA Irx - u ttim e te ş t i r i
Cuvîntarea loi N. S. Hruşciov
la mitingul din Staniţa Vesenskaia
STANIŢA VESENSKAIA (re­ Hruşciov, că de pe urma îmbu­ la rezolvarea unor probleme im­
giunea Rostov) 31 (Agerpres).-— nătăţirii relaţiilor sovieto-ame- portante ca problema dezarmării,
TASS anunţă: La 30 august ricane vor avea de cîştigat nu cea a lichidării „rămăşiţelor răz­
N. S. Hruşciov, prim-secretar al
C.C. al P.C.U.S. şi preşedinte al
Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., a sost împreună cu
soţia şi fiica la Stanfţa Vesen­ nu vor război, ci vor pace trai­ dacă şi cealaltă parte doreşte
skaia, fiind invitat de cunoscutul
scriitor sovietic Mihail Şolohov.
Oaspeţii au fost întîmpinaţi
de Şolohov şi de membrii Hui de
familie, precum şi de Nikolai
Kiselev, secretarul Comitetului
regional Rostov al P.C.U.S.,
Alexandr Zasov, preşedintele Co­
mitetului executiv regionali Ros­
tov, Ivan Jegalin, secretarul Co­
mitetului regional de partid Sta-
lingrad, şi de numeroşi repre­
zentanţi ai oamenilor muncii
din regiunile Rostov şi Stalin-
grad.
ir
MOSCOVA 31 (Agerpreş).—
TASS a n u n ţă : Intr-o cuvîntare
rostită la 30 august în Staniţa
Vesenskaia, N. S. Hruşciov a
subliniat că plleacă în Statele
Unite ale Amerieii cu intenţii
bune, cu dorinţa înflăcărată de
a contribui la calea destinderii
încordării internaţionale şi la
cauza consolidării păcii. Sîntem
ferm hotărîţi să adoptăm mă­
suri care să contribuie la topi­
rea gheţei „războiului rece" şi
să permitem popoarelor să res­
pire uşurate. Aş vrea să nădăj­
duiesc că şi guvernul Statelor
Unite ale Amerieii este călăuzit
de aceleaşi considerente.
După cum s-a anunţat, la 30
august, N. S. Hruşciov a sosit
Ia Staniţa Vesenskaia în vizită
Ia cunoscutul scriitor sovietic
Mihail Şolohov. In Staniţa a a-
vut loc un miting Ia care au
luat cuvîntul conducători ai or­
ganizaţiilor obşteşti, Mihail Şo­
lohov şi N. S. Hruşciov. „P rav-
da" din 31 august a publicat o
amplă dare de seamă despre a-
cest miting.
N. S. Hruşciov a consacrat o
mare parte a cuvîntării sale pro­
blemelor situaţiei internaţionale,
problemei coexistenţei paşnice şi
apropiatului schimb de vizite în­
tre şefii guvernelor Uniunii So­
vietice şi Statelor Unite ale A-
mericii.
Oricărui om cu judecata sănă­
toasă îi este clar, a spus N. S.
C onferinţa de la Pugwash şi-a încheia!
lucrările
OTTAWA 3i (Agerpres). —
TASS anunţă: La Pugwash (Ca­
nada) şi-a încheiat lucrările
conferinţa internaţională a oa­
menilor de ştiinţă, convocată din
iniţiativa lui Gyrus Eaton, cu­
noscut industriaş american şi re­
prezentant al vieţii publice. La
lucrările Conferinţei- au luat par­ ţiale ale armelor chimice şi bio­
te 26 savanţi din ţările capita­
liste şi socialiste, printre care
din U.R.S.S., S.U.A., Canada.
Anglia, Franţa, India, Suedia,
Danemarca şi din alte ţări.
iu a minerului s o v ie t ic
MOSCOVA 31 (Agerpres).—
Ziarele din Moscova publică nu­
meroase materiale consacrate
Zilei minerului, care s-a sărbă­
torit la 30 august în Uniunea
Sovietică. „Pravda“, „Izvestia“,
şi „Promîşlenno Ekonomiceskaia
Gazeta“ şi-au consacrat artico­
lele de fond ăcestui eveniment.
Nikolai Mamai, Erou al Mun­
cii Socialiste, care semnează un
articol în „Izvestia“, urmînd e-
xemplul Valentinei Gaganova,
a preluat conducerea unei bri­
găzi codaşe din mina sa. Mamai
arată că această brigadă a şi
înregistrat o serie de succese.
Intr-un articol de acelaşi au­
tor, apărut în „Sovetskaia Avia­
ţia“ se arată că minele din
Uniunea Sovietică s-au trans­
format în adevărate uzine sub­
terane, în care sînt mecanizate
administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 !189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P J J ,R . nr. 236,320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul.: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva
Redacţia şi
^tynj» tkmaxscsBaimmiicmăem^ *<>v
numai popoarele Uniunii Sovie­
tice şi Statelor Unite ale Ame-
ricii, ci şi popoarele tuturor ţă­
rilor mari şi mici, întrucît ele
nică ş i . îndelungată.
In prezent, a arătat N. S.
H™?.ci.ov; a^s°Iut pe toţi oame-
Intereseaza ?l » Preocupă
problema asigurării păcii în lu
mea întreagă. Această problemă
este considerată pe bună drep­
tate principala problemă a vie­
ţii internaţionale.
Vorbind despre situaţia inter­
naţională actuală, N. S. Hruş­
ciov a spus că dacă apreciem
după criteriul ei principal —
menţinerea păcii în întreaga lu­
me — situaţia internaţională nu
este tocmai rea, ba mai curînd
este chiar bună.
In continuare, N. S. Hruşciov
s-a referit la mesajul de răs­
puns trimis de cancelarul fede­
ral al R. F. Germane, Adenauer,
Ia mesajul său din 18 august
1959. La prima citire, a spus
N. S. Hruşciov, acest răspuns
face o impresie favorabilă.
Dacă ne referim la fondul me­
sajului de răspuns al d-Hui Ade­
nauer, a arătat N. S. Hruşciov.
trebuie remarcat în primul rînd
că el este mult mai reţinut în
ceea ce priveşte tonul şi în a-
ceastă privinţă se deosebeşte
considerabil de documentele an­
terioare ale guvernului R. F.
Germane.
In mesajul d-lui Adenauer, a
spus N. S. Hruşciov, sînt abor­
date probleme deosebit de im­
portante, este exprimată dorin­
ţa de a ajunge Ia o înţelegere
mai bună a acestor probleme a-
cute în interesul dezvoltării co­
laborării între ţările noastre.
Dacă, după aceste vorbe vor ur­
ma fapte, se poate crede că vom
putea înlătura obstacolul care
ne desparte în discutarea pro­
blemelor actuale ale relaţiilor
internaţionale şi vom putea
face un anumit pas pe ca­
lea destinderii încordării inter­
naţionale şi îmbunătăţirii rela­
ţiilor dintre U.R.S.S. şi R. F.
Germană.
Noi am dori, a spus N. S.
Hruşciov, ca guvernul R. F.
Germane să expună mult mai
complet propunerile cu privire
Făcînd bilanţul lucrărilor
conferinţei de la Pugwash, acad.
M. M. Cuzmin, şeful delegaţiei
oamenilor de ştiinţă sovietici, a
declarat unui corespondent al a-
genţiei TA SS: „Obiectul lucră­
rilor conferinţei l-a constituit e- buie subliniat că ea s-a îmbunătăţit
xaminarea posibilităţilor poten­
logice (bacteorologice) în lu­
mina primejdiei pentru omenire,
ca mijloc de distrugere în ma­
să, paralel cu armele nucleare
şi termonucleare“.
principalele procese de produc­
ţie.
„Promîşlenno Ekonomiceskaia
Gazeta“ arată printre altele că
în prezent Uniunea Sovietică se
situează pe primul loc în lume
în ceea ce priveşte nivelul de
extracţie al cărbunelui. Ziarul a-
rată că în cursul septenalului
productivitatea muncii în indus­
tria cărbunelui urmează să creas­
că cu 30—35 la sută, deşi se
reduce ziua de lucru a mineri­
lor. Totodată ziarul precizează
că la sfîrşitul anului 1965 vo­
lumul extracţiei şi transportului
de cărbune prin metoda hidrau­
lică de mare eficacitate va îi
sporit la 42 milioane de tone.
In acelaşi timp extracţia de
cărbune prin metoda la zi va
creşte cu 38 la sută.
boiului" şi cea a dezvoltării co­
laborării între ţările noastre.
După părerea noastră, aceste
probleme nu sînt de nerezolvat
rezolvarea lor. Ele pot fi rezol­
vate dacă puterile occidentale
doresc sincer reglementarea paş-
nka a„ pprroobblleemmeeIloorr internaţio­
nale actuale.
Aş vrea să cred, a declarat
N. S. Hruşciov, că guvernul
R. F. Germane doreşte într-ade-
văr să contribuie Ia destinderea
încordării internaţionale.
N. S. Hruşciov a promis că
va răspunde acestui mesaj al
lui Adenauer.
In cuvîntarea sa N. S. Hruş­
ciov s-a ocupat de asemenea de
problemele dezvoltării economice
şi culturale a U.R.S.S., de sar­
cinile îndeplinirii planului sep-
tenal. E| a consacrat o bună
parte a cuvîntării sale operei lui
Mihail Alexandrovici Şolohov.
In ultimii ani, a spus N. S.
Hruşciov, călătoriile lui Mihail
Alexandrovici în străinătate au
fost foarte folositoare. Pretutin­
deni el a fost întîmpinat ca
unul dintre cei mai mari scrii­
tori sovietici, ca un reprezen­
tant al culturii sovietice.
Ştiţi, a spus N. S. Hruşciov,
că în viitorul apropiat urmează
să plec în Statele Unite ale A-
mericii, răspunzînd invitaţiei
preşedintelui Eisenhower. îmi
face plăcere să invit în această
călătorie pe Mihail Alexandro-»
viei. Cred că şi lui îi va folosi
să cunoască mai îndeaproape
viaţa Amerieii contemporane.
Gaifskell şt Bevan au
vizitat expoziţia
realizărilor economice
ale U. R. S. S. de la
Moscova
MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS
anunţă: La 30 august liderii partidu­
lui laburist, Gaitskell, Bevan şi per­
soanele care îi însoţesc au vizitat ex­
poziţia realizărilor economice ale
U.R.S.S.
După ce au înconjurat cu maşina
teritoriul expoziţiei, oaspeţii au vizitat
pavilionul principal, pavilionul ştiinţei
şi pavilioanele Uzbekistanului şl U-
crainei. Membrii delegaţiei s-au inte­
resat de machetele sateliţilor şi ra­
chetelor sovietice care au fost lansate
în cosmos cu aparatură ştiinţifică şi
animale.
Impărtăşindu-şi impresiile despre ex­
poziţie, Bevan a declarat unui cores­
pondent al agenţiei TASS : Vizitez pen­
tru a treia oară această expoziţie. Tre­
mult. Acum poţi face cunoştinţă aici
cu marele progres care s-a obţinut în
toate domeniile economiei naţionale a
Uniunii Sovietice.
20 de ani de la începerea
celui de-al doilea război
mondial
VARŞOVIA 31 (Agerpres). — Os-
wiecim (Auschwitz) unul din cele mai
groaznice lagăre hitleriste ale morţii
a devenit la 30 august locul unei
grandioase manifestaţii a învăţători­
lor polonezi, organizată în ajunul îm­
plinirii a. 20 de ani de la începerea
celui de-al doilea război mondial. In
această localitate au sosit delegaţii
străine, în special reprezentanţi ai Fe­
deraţiei Internaţionale a luptătorilor
din rezistenţă, a victimelor şi deţi­
nuţilor fascismului, foşti combatanţi
din Franţa, Olanda, Austria şi R.F.
Germană.
Participanţii la miting au adoptat
textul unui apel adresat învăţătorilor
din întreaga lume. Credem, se spune în
apel că Frontul solidarităţii învăţăto­
rilor din întreaga lume va contribui
la realizarea lozincii apropiate tuturor
popoarelor: „Să nu mai fie niciodată
război, să nu mai fie niciodată fas
cism 1“.
DRUMU L SOCI AI.1SMU LUI Nr. 1458
g * g n m n a BaasaK«mB a !aaatm gaMiBy^ a A ^ ^
Tratativele dintre Eisenhower
şi Macmillan
LONDRA 31 (Agerpres). — Angliei, Lloyd. Ulterior Ii s-au
După cum transmite agenţia alăturat alte oficialităţi, inclu­
siv specialişti în problemele e-
Reuter ia 30 august la reşedin­ nergiei atomice şi problemele
ţa de vară a primului ministru militare.
al Angliei, au continuat tratati­
vele între preşedintele Eisenho­ După cum a declarat la o con­
wer cu primul ministru Mac­ ferinţă de presă Hope, şeful di­
millan în legătură cu situaţia recţiei presei din Ministerul Afa­
Opinia publică internaţională salută internaţională. La întrevederea cerilor Externe al Angliei, Ei­
declaraţia guvernului sovietic în de dimineaţă la tratative au senhower şi Macmillan nu au
problema experienţelor nucleare participat de asemenea secreta­
rul-de stat a’l S.U.A., Herter, şi împuternicit pe reprezentanţii lor
ministrul Afacerilor Externe al să tacă declaraţii despre conţi­
nutul tratativelor.
BULGARIA Sukarno invitat să ia cuvînful la Congresul
SOFIA 31 (Agerpres). La 31 august ziarul „Rabotnicesko P. C . din Indonezia
Delo“ a publicat sub titlul „Să nu se mai ridice niciodată ciu­ DJAKARTA 31 (Agerpres).— decretului publicat de preşedin­
perca atom ică!“ un articol consacrat declaraţiei guvernului so­ TASS anunţă : O delegaţie a Bi­ te la 4 iulie şi de asemenea a
vietic. In articol se spune că importantai declaraţie a guvernu­ roului Politic al G.G. al Parti­ invitat pe preşedintele Sukarno
lui sovietic cu privire la hotărîrea lui de a nu relua în U.R.S.S. dului Comunist din Indonezia să ia cuvîntul la al VI-Hea Gon-
gres al Partidului Comunist din
experienţele nucleare dacă puterile occidentale vor proceda la !-a vizitat la 30 august pe pre­ Indonezia, convocat între 7 şi
fel a încălzit inimile oamenilor şi le-a insuflat noi speranţe. şedintele Sukarno şi i-a înmî- 15 septembrie.
Popoarele salută cu mare bucurie această ştire remarcabilă, ca nat rezoluţia celei de-a 8-a ple­
o nouă dovadă a năzuinţelor paşnice ale ţării sovietice, a luptei nară a G.G. ăl Partidului Co­ Preşedintele Sukarno a accep­
ei neclintite pentru pace în întreaga lume, pentru prietenie între munist din Indonezia despre si­ tat. propunerea Biroului Politio
toate ţările. tuaţia creată în ţară în urma al Comitetului Central al Parti­
Ziarele „Zemedelsko Zname“, „Trud“ şl altele, au înserat dului Gomunist din Indonezia.
de asemenea articole redacţionale care exprimă aprobarea căl­
duroasă de către întregul popor bulgar a noii iniţiative de pace )>Danemarca trebuie să păşească pe calea
a guvernului sovietic. dezarmării“ ~ cuvîntarea preşedintelui
P.C. din Danemarca
Noi proteste împotriva intenţiei COPENHAGA 31 (Agerpres). nou de o primejdie. N.A.T.O. se
Franţei de a experimenta bomba TASS anunţă : Ziarul „Land og străduieşte să creeze un coman­
Folk“ din 30 august relatează dament militar unit danez vest-
atomică în Sahara despre mitingurile care au avut german, nave sub comanda foş­
loc în întreaga ţară în cinstea tilor ofiţeri hitlerişti navighează
celei de-a 16-a aniversări a în­ liber în apele daneze, guislingii
cM A RvO gul de protest împotriva hotărî- ceperii rezistenţei active a po­ rămaşi în viaţă, îmbrăcaţi în u-
rii guvernului francez de a e- porului danez în trunte cu Par- niîorma militară a N.A.T.O.,
RABAT 31 (Agerpres). China feotua experienţe cu arma nu­ tidull Gomunist din Danemarca împreună cu generalii, cer să se
Nouă a n u n ţă: Partidul Comu­ cleară în Sahara. împotriva militarismului german. pună la dispoziţia Danemarcei
nist din Maroc a adresat tuturor arma atomică fără a ţine sea­
partidelor şi organizaţiilor poli­ La miting au luat cuvîntul Luînd cuvîntul la mitingul ma de primejdia pe care o poa­
tice din ţară un mesaj în care reprezentanţii mai multor orga­ care a avut loc la Arakus, Kund te reprezenta aceasta pentru po­
propune să se creeze un comitet nizaţii, printre care dr. Donald Jestersen, preşedintele Partidu­ porul danez.
naţional pentru pregătirea „zi­ Soper, capul bisericii metodiste,
lei de protest împotriva experien­ Gollins, decanul catedralei Sf. lui Gomunist din Danemarca, a Glasa muncitoare, a declarat
ţelor atomice pe care intenţio­ Paul, preşedintele organizaţiei declarat: „Danemarca trebuie în încheiere Jestersen, trebuie să
nează să le efectueze Franţa în „mişcarea pentru dezarmarea să păşească pe calea dezarmă­ intervină şi să cheme la unirea
Sahara“. Potrivit propunerii se­ nucleară“, Richard Freeman, vi­ rii, să se elibereze din menghi­ eforturilor naţiunii împotriva
cretariatului permanent al con­ cepreşedinte al Comitetului en­ na N.A.T.O. care o slăbeşte şi
siliului de solidaritate cu ţările glez pentru apărarea păcii şi să întreprindă tot ce este nece­ primejdiei pe care o prezintă
Asiei şi Africii, ziua de protest d-na E. Carter, secretara Comi­ sar pentru asigurarea neutralită­
va fi organizată la 7 septem­ tetului pentru adoptarea de mă- militarismul vest-gerrnan şi pla­
brie. sflri concrete împotriva războ­ ţii şi libertăţii sale“.
iului nuclear. Astăzi, a spus Jestersen, Da­ nurile de înarmare a Danemar­
ARABIA SAUDITĂ
La miting au participat de nemarca este ameninţată din cei cu arma atomică.
CAIRO 31 (Agerpres). După asemenea reprezentanţi ai Fe­
cum relatează agenţia Reuter, deraţiei- Nigeriei -şi ai- partidu­ Deschiderea Tîrgului international de ia Leipzig
Saud regele Arabiei Saudite a lui -popular din Ghana.
declarat într-o telegramă adre­ LEIPZIG 31 (Agerpres). —¦ mentală a R. P. Romîne condusă
Mitingul a fost iniţiat de Co­ In seara zilei de 29 august a de Al. Sencovici, ministrul In­
sată secretariatului permanent mitetul organizaţiilor africane avut loc 'la Leipzig în prezenţa dustriei Bunurilor de Consum.
şi de comitetul pentru adoptarea delegaţiilor guvernamentale şi La deschidere a rostit o cu­
al Consiliului de solidaritate cu de măsuri concrete împotriva comerciale din numeroase ţări vîntare Henrich Rau, vicepreşe­
deschiderea festivă a tradiţiona­ dinte al Consiliului de Miniştri
ţările afro-asiatice că el con­ războiului nuclear. lului Îîrg internaţional de toam­ a! Republicii Democrate Germa­
Şeful secţiei de presă a can­ nă. La deschiderea tîrgului a ne, ministrul Comerţului Exte­
damnă intenţiile Franţei de a luat parte şi delegaţia guverna­ rior şi intergerman.
efectua experienţe nucleare în ¦6SS5F ¦
Sahara.
P len ara C. C. al P. C. din Suedia
ANGLIA celariei înaltului comisar al Ni­ STOCKHOLM 31 (Agerpres). me actuale : Majorarea salariilor
geriei din Londra, Facbure, a oamenilor muncii, aplicarea prin­
LONDRA 31 (Agerpres). Pes­ declarat că guvernul Federaţiei TASS anunţă : La Stockholm au cipiului retribuţiei egale a mun­
te 2.000 de oameni au manifes­ Nigeriei, în numele populaţiei cii pentru bărbaţi şi temei, spo­
tat la 30 august îndreptîndu-se sale de 35.000.000, sprijină pe loc şedinţele plenarei Comitetu­
din Ayde Park spre piaţa Trafal- participanţii la miting. lui Central al Partidului Gomu­ rirea indemnizaţiilor pentru co­
gar pentru a participa ia mitin­ nist din Suedia. Preşedintele
P.C. din Suedia, Hilding Hag- pii, reducerea cheltuielilor mili­
berg, s-a ocupat în raportul său
Walter Lippman despre războiul de principalele probleme care tare, democratizarea sistemului
din Algeria stau în faţa oamenilor muncii de impuneri.
suedezi şi de sarcinile Partidu­
lui Comunist. După cum a sub­ Hagberg s-a referit de aseme­
nea la probleme de politică ex­
NEW YORK 31 (Agerpres) la fel ca oricare alte lupte a- liniat Hagberg, în domeniul po­ ternă.
liticii economice este necesar să Plenara G.G. al P.G. din Sue­
Intr-un articol publicat recent semănătoare din ultima jumă­ fie rezolvate următoarele proble- dia îşi continuă lucrările.
în „New York Herald Tribune“ tate de secol, va înceta numai
cunoscutul ziarist american atunci cînd guvernul francez va MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1959
Walter Lippman scrie că după face ceea ce guvernul englez a
părerea lui nu există americani „învăţat“ deja să facă, adică va Spectacole cinematografice
recunoaşte justeţea cererii alge­
în funcţii de răspundere care rienilor de a căpăta un nou sta­ DEVA: Moralitatea D-nei Dulska na lui Zemscov; S E B E Ş : Dansez cu
să creadă că se poate pune ca­ tut. ALBA IULIA : Semne particulare ; Fa tine ; S1MERIA : Legenda dragostei ;
păt războiului din Algeria prin- voritul 13; BRAD: Cicatricea: HA TE1UŞ : Contele de Monte Cristo; BA-
tr-o victorie militară însoţită de In încheiere W. Lippman spu­ ŢEG : Pomişorul fermecat; HUNE RU MARE: Tatăl meu actorul; LO-
măsuri pentru asigurarea „pros­ ne că nu crede „că Franţa poate POARA: O slujbă importantă; ILIA NEA Patru paşi în n ori; ZLATNA:
perităţii“. Ei, scrie Lippman, pacifica şi păstra Algeria prin- Facerea lum ii; ORAŞTIE : Un cîn Infrîngerea ; APOLODU DE S U S :
consideră că lupta din Algeria, tec din c a v a l; Marea cotitură; PE Legea mării; CALAN: Capcana lupi­
tr-o politică cu caracter mili­ TROŞANI: Cîntecul marinarilor; Tai lor.
t a r “.
R A » II O
„Izvesfia" despre activitatea instigatoare Programul I : 6,15 Muzică populară populare romineşti; 15,00 Concert de
a unui ziarist american romînească; 6,45 Muzică uşoară; 8,30 estradă; 15,40 Muzică populară din
M uzică; 9,00 Muzică de estradă; 9,30 R.D. Vietnam; 16,50 Curs de limba
MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS a- la Pentagon, nu de un bătrîn venera­ „Vreau să ştiu“ ; 11,03 Solişti instru­ rusă; 17,00 Muzică uşoară; 17,20 A-
nunţă: La 30 august, ziarul „Izves­ bil. Aproape în fiecare număr al re­ mentişti de muzică populară romî- nlversarea proclamării Republicii De­
tia“ a publicat un articol semnat de vistei „United States News and World riească; 12,35 Muzică din operete ro- mocrate Vietnam; 17,35 Cîntăreţi ro-
Brabukov în care critică activitatea in­ Report“ poţi găsi declaraţii lăudăroase m îneşti; 14,00 Concert de prînz; mîni de operă; 18,05 Concert de mu­
stigatoare a redactorului David La- ale unor generali americani, în fie­ 15,10 Program muzical dedicat frunta­ zică populară romînească; 19,00 Mu­
wrence de la revista „United States care număr paginile revistei sînt pline şilor în produ.'ţic din industrie şi zică uşoară sovietică; 19,30 Teatru la
News and World Report“. Comparîn- de scheme şi hărţi cu săgeţi roşii care agricultură; 17,25 Concert de estradă; microfon : „Parazitul“ ; 21,03 Cîntece
du-1 cu senatorul roman Cato care, încercuiesc şi taie Uniunea Sovietică. 18.00 In slujba patriei; 19,05 Istoria despre ţesătoare; 21,15 Muzică uşoară:
după cum afirmă istoricii, îşi încheia uzinei. Radioreportaje de Olga llie ş ; 22,30 Muzică populară romînească:
aproape fiecare cuvîntare pe care o Pe bună dreptate. Lawrence poate fi 19,20 Muzică populară romînească; 23,15 Concert de noapte.
rostea în senat cu aceeaşi frază : denumit unul din principalii propagan­ 20,35 Suita de balet nr. 1 de Glier;
„Cartagina trebuie să fie dărimată", dişti ai „războiului rece“. El a con­ 21.00 Şcoala şi viaţa; 21,30 Romanţe Buletine de ştiri: 5,00, 6,00, 7,00,
autorul arată că L'awrence este obse­ tribuit în mare măsură la aţîţarea lui interpretate de Mia Braia şi Dorel 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
dat de o singură „idee“. Aproape şi, fireşte, nu este interesat ca acesta Liveanu; 23,27 Muzică corală romî­ 22.00, 23,52 (programul I), 14,00.
fiecare articol ăl său se termină cu să înceteze. La urma urmei, el nu cîş- 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul
unul şi acelaşi îndemn: Să se rupă tigă prost din aceasta. Iată pentru ce nească ; Programul 11: 14,07 Jocuri II).
relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovie­ răguştia voce bătrînească a lui La­
tică sau să se înceapă împotriva ei wrence devine tăioasă şi stridentă ori Timpul probabil în regiunea noastră
de cîte o r i' norii' negri ai încordării
„un război- preventiv“. Cu „toţi cei' internaţionale încep s ă - se împrăştie şi ' Pentru ziua ' de 1 septembrie 1959, plus 9 şi 14 grade, vînt potrivii cu
printre ei se întrezăreşte soarele. vreme nestabilă cu cerul variabil, mai intensificări din sectorul nord şi est.
70 de ani ai săi,- Lawrence este foarte noros ziua. Ploi locale, mai cu seamă
In continuare în articol, se sublinia­ în, regiunea de munte. Temperatura Pentru următoarele trei zile vremea
belicos. Răsfoind cîteva numere ale re­ ză că Lawrence se pronunţă împotriva variabilă, va urca ziua la plus 15 şi se îmbunătăţeşte uşor iar temperatura
apropiatei -întrevederi -dintre Hruşciov 23 grade, iar noaptea va coborî la la început staţionară apoi în uşoară
vistei redactate. de el, ai impresia că şi Eisenhower. creştere.
este editată de un general războinic de