Page 5 - 1959-09

Hunedoara-De va ;
Anul XI Nr. 1459
Sfîrşit de
In luna august minerii Văii Jiului în afara planului lunar pe luna Iul regionali de partid, a Sfatu­
au sărbătorii două evenimente deosebii august.
de importante: „Ziua minerului“ şi
cea de-a XV-a aniversare a elibe­
rării patriei de sub jugul fas-
cisl. Ele au fost Uillmpinate cu rea­
lizări frumoase in producţie, rezultat
al m e i însufleţite întrecerii socialiste vut loc de curînd la Petroşani,
desfăşuraiă intre 'exploatări şi sec­
toare, întrecere care continuă cu ace­
laşi elan.
Ca armare a muncii entuziaste, co­
lectivele tuturor exploatărilor rapor­
tează astăzi cu mîndrie partidului că
şi-au realizat şi depăşit planul lunar
de producţie.
Distinşi pentru a doua
oară cu „Casca de aur
a tehnicianului"
Colectivul sectorului II de la
mina Petrila a fost primul sec­
tor din Valea Jiului distins cu
„Casca de aur a tehnicianului“,
distincţie ce se acordă sectoru­
lui cu cele mai frumoase rea­
lizări. înalta distincţie a fost
cucerită apoi de sectorul II U-
ricani şi sectorul V .Lonea.
In perioada întrecerii socia'-
liste desfăşurată în întîmpina-
rea celei de-a XV-a aniversări
a eliberării patriei, harnicii mi­
neri ai sectorului II Petrila au respectiv 411 tone de cărbune
întrecut din nou în realizări peste plan.
toate celelalte sectoare miniere
din Valea Jiului, fapt pentru
care li s-a acordat de curînd,
pentru a doua oară, înalta dis­
tincţie „Casoa de aur a tehnicia­
nului“. Cu această ocazie ei
s-au angajat să sporească şi
mai mult producţia şi producti­
vitatea muncii, să economiseas­
că pînă la sfîrşitul anului peste
500.000 lei la preţul de cost.
Cea mai hună chezăşie a fap­
tului că minerii de la sectorul
II Petrila îşi vor îndeplini an­
gajamentul, sînt cele peste
1.780 tone de cărbune extrase
CONTRIBUŢIA LOR
Personalul staţiei C.F.R. Si-
meria cunoaşte. în munca sa o
rodnică şi intensă activitate. Zi
de zi, salariaţii acestei staţii ve­
ghează ca transporturile să se
facă !la timp şi în condiţiuni
bune.
In acest sens, este edificatoare
fapta frînarului Alexe Rus, cave,
de curînd, datorită vigilenţei
sale a evitat un accident de cale
ferată.
Trenul de marfă 2535 pornise
dir: gara Turdaş. Personalul de
serviciu din această gară a ob­
servat că Ia un vagon din cor­
pul trenului s-a rupt eoTisa de
susţinere a arcului şi cutia va­
gonului avea tendinţă de răstur­
nare. S-au dat semnale de opri­
re, dar în zadar, deoarece meca­
nicul pornise la drum. Frînarul
Alexe Rus, înţelegînd semnalele
celor din Turdaş, din proprie i-
niţiativă a tras ventilul de alar­
mă, oprind trenul. Convoiul de
vagoane a fost readus în gară,
ÎN PATRIA NOASTRĂ
Coiislriiclii ale socialismului
Uzinele textile „Moldova" din Botoşani au fost construite în anii regimului demdcrat-popular. In ultimii
ani, uzina a fost înzestrată cu utilaj modern. Aceasta a dus Ja creşterea productivităţii muncM. In foto: Uzinele
textile „Moldova“ din Botoşani, regiunea Suceava.
Miercuri 2 septembrie 1959
lună în Valea
F rim iaşi
pe Valea Jiului
Cu ocazia festivităţii ce a a-
pentru înmînarea distincţiilor de
colective fruntaşe în întrecerea
socialistă, minerii de la Vul­
can au primit drapelul roşu de
eixploatare fruntaşă pe Valea
Jiului.
In perioada mai — august,
minerii de la Vulcan au reuşit
să sporească productivitatea
muncii cu peste 2,6 la sută,
dînd astfel peste plan o mare
cantitate de cărbune. Econo­
miile suplimentare obţinute de
¦ei la preţul de cost în perioada
respectivă se ridică la aproape
300.000 lei.
Cu ocazia primirii drapelului,
ei s-au angajat să lupte pentru
continua sporire a producţiei şi
productivităţii muncii, şi reduce­
rea pe mai departe a preţului
de cost. In acest scop, între
sectoarele şi brigăzile minei se
desfăşoară o însufleţită între­
cere socialistă. Cele mai bune
realizări le-au obţinut pînă în
prezent colectivele sectoarelor
I şi IV, care au extras în pe­
rioada 1 — 31 august 495 şi
Producţie sporită
de cărbune
cocsificabil
Adunarea festivă de la Lupeni,
din ziua de 9 august pentru săr­
bătorirea Zilei minerului şi co-
'memorarea- ;a "30 ‘ "de ani de la
luptele muncitorilor mineri a
fost deosebit de impresionantă.
Cu această ocazie exploatarea
minieră Lupeni a fost. decorată
cu Ordinul „Steaua Republicii
Populare Romîne“ clasa I-a.
Minerii au fost felicitaţi din par­
tea G.G. al P.M.R. şi guvernu­
lui R.P.R., din partea Comitetu-
scoţîndu-se apoi vagonul care
în orice clipă putea produce un
accident.
Pentru această faptă, frînarud
Alexe Rus a fost propus regiona­
lei C.F.R. Timişoara pentru pre­
miere.
De atenţie şi vigilenţă în tim­
pul serviciului a dat dovadă şi
acarul loan Crainic. Inir-una din
aceste zile el a primit comanda
de a băga un tren pe linia a şa­
sea. Era noapte. Cu puţin timp
înainte, linia aceasta se elibera­
se, dar din neglijenţa unui îrî-
nar din partida de Lugoj, au
rămas 14 vagoane pe linie. Aca­
rul Crainic n-a executat coman­
da primită pînă nu s-a convins
că linia e liberă. Acul a fost
schimbat numai atunci cînd cele
14 vagoane au fost scoase de pe
linia a Vl-a. Acarul Alexe Crai­
nic a contribuit astfel la înlătu­
rarea unui accident.
SABIN MUNTEANU
corespondent b Tiberiu Folleanu, doi tineri en- comotiva lor, condusă de me- magistrala de oţel. Se grăbeş- ) tului se numără şi economia de
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! .mv.W."\\TrPT.'!v',v
4 pagini 20 bani
z s m «BanUEEBBHSIHSKIfl
Jiului „Fiecare fînăr — 100
ore de muncă
voluntară"
lui popular regional şi li s-a u- Mobilizaţi de către organP
rat noi succese în muncă. Clipe­ zaţia U.T.M., sub această lozin­
le pe care le-au trăit atunci sînt că, tinerii colectivişti şi înto­
de neuitat. Ei s-au angajat a- vărăşiţi din-satul Doştat, raio­
tunci să sporească realizările, să nul Sebeş — încadraţi într-o
răspundă prin fapte grijii ce le-o brigadă de muncă patriotică —
poartă partidul şi guvernul. au efectuat pînă la sfîrşitul lu­
nii august 3.124 ore de muncă
întrecerea socialistă ce s-a voluntară. Prin acestea ei au In cadrul lucrărilor ca-
desfăşurat în toată perioada ce adus un aport deosebit la termi­
a urmat acestui eveniment a fă­ narea lucrărilor din campania, re se execută in pre- Să continuăm cu însufleţire
cut ca din abatajele minei Lu­ agricolă de vară, Ia amenaja­ activitatea cultural-artistică
peni să fie extrase zilnic, noi şi rea magaziilor de cereale ale U zent la Călan, se află
importante cantităţi de cărbune G.A.C. „9 Mai“, la asigurarea in construcţie şi maşi­ în întreprinderi şl Ia sate!
peste plan. In total, în cursul na de turnat fontă pe
lunii august, colectivele sectoa­ hranei animalelor etc.
relor minei Lupeni au extras în Un număr de 15 tineri din bandă. Această lucrare va uşura
afara sarcinilor de plan aproape
2.800 tone cărbune cocsificabil. brigada de muncă patriotică au, . muţi munca oamenilor.
S-au evidenţiat în mod deosebit reuşit deja să efectueze 100 ore
minerii de la sectoarele II şi III. de muncă voluntară. Printre In clişeu: Aspect exterior al ma­
Cu plănui lunar aceştia sînt tov. Vaier David, şinii de turnat fontă pe bandă, Intîmpinînd marea sărbătoare rului, cîntece patriotice, şi de
Maria Popa, Achim Avram, Lu- a eliberării, patriei de sub jugul chemare la lupta pentru apăra­
depăşii creţia Comănici, Ilie Brumă, care nu peste mult timp va intra fascist, formaţiile cultural-artis- rea şi consolidarea păcii. La fel,
Septimiu Turcu şi alţii. Exem­ in funcţiune. tice de amatori din întreprinderi echipele de teatru au pus în sce­
întrecerea socialistă a cuprins plul acestora este urmat şi de şi de la sate au desfăşurat o ac­ nă numeroase piese cu teme con­
deopotrivă toate .exploatările mi­ către ceilalţi tineri din. sat care Un spectacol care s-a tivitate intensă, deosebită. In a- temporane, legate de lupta şi
niere din Valea Jiului. Lupta se străduiesc acum să efectueze ceastă perioadă repertoriile co­ viaţa oamenilor muncii pentru
pentru obţinerea titlului de ,sec­ cît mai multe ore de muncă volun­ bucurat de mult rurilor, brigăzilor artistice de a- construcţia vieţii noi. Putem cită
tor fruntaş, pe exploatare, sau pe gitaţie, echipelor de dansuri, printre formaţiile corale şi de
bazin, de brigadă fruntaşă, 1s-a tară pentru a-i ajunge pe cei succes fanfarelor etc., au fost îmbogăţi­ teatru cu o bogată şi educativa
desfăşurat cu aceeaşi însufleţire fruntaşi, pentru a se putea mîn- te, au fost mai strîns legate de activitate, corurile G. S. Hune
atît la Petrila, Vulcan şi Lupeni dri şi ei că au contribuit la în ­ Colectivul Teatrului de Stat munca desfăşurată de muncitori doara, I. C. S. Hunedoara, E. M
cît şi la Aninoasa, Uricani sau florirea gospodăriei colective. din Reşiţa a prezentat luni sea­ şi ţărani muncitori, s-a dat o Vulcan, corurile căminelor cui
Lonea. Avîntul g en eral'a făcut ra, în sala cinematografului „Fi- atenţie sporită prezentării de turale din Poiana şi Săsciori, e
ca şi la aceste trei ' exploatări V. VANTORSCHli limon Sîrbu" din oraşul Deva, spectacole la - un nivel- artistic chipele de teatru de la E. M
din urmă planul lunar de pro­ corespondent comedia-balet în trei acte „Bur­ cît mai înalt. îndrumate de or­ Aninoasa, G. S. Hunedoara şi
ducţie să fie depăşit cu 1.274, ghezul gentilom" de Moliere, ganizaţiile de partid, marea ma­ altele.
1.005 şi, respectiv, 984 tone de traducere de Victor Eftimiu. joritate a echipelor artistice ale
cărbune. sindicatelor şi căminelor cultu­ In general, toate formaţiile
. Spectatorii, care au umplut rale şi-au axat programele pre­ cultural-artistlce din înlreprfa-
sala pînă Ia refuz, au aplaudat zentate pe realizările epocale
la „scenă deschisă" pe artiştii obţinute de. oamenii muncii în deri şi de la sate şi-au îmbună­
din Reşiţa, care au interpretat lupta lo r. plină de abnegaţie
rolurile respective cu mult ta­ pentru construirea socialismului. tăţit simţitor activitatea în pe­
lent şi pasiune.
rioada premergătoare zilei de 23
August. La aceasta a contribuit
llllllllilliimiiiiml Numeroase brigăzi artistice de într-o mare măsură şi faptul că
agitaţie, printre care cele de la pregătirile în vederea sărbători­
Tinăra . comunis­ Aninoasa,; C.T.E. 2 Hunedoara, rii eliberării, patriei', au coincis
tă Florica Nicolae Draşov, raionul Sebeş, Vinţu de cu fazele regionallă şi finală a
de la Filatura Lu­ Jos, raionul Alba şi altele, au celui de-al V-lea concurs artis­
peni se numără tic, precum şi cu pregătirile în
printre cele mai introdus în repertoriile !lor rea­ vederea festivalului regional al
bune muncitoare lizările înfăptuite pe plan local tineretului. Trebuie subliniat
ale secţiei răsu­ în cei 15 ani de la eliberarea faptul că numeroase forma­
cit. Zi de zi ea patriei noastre. Popularizînd a- ţii cuitural-ărtistice s-au pre­
reuşeşte să-şi de­ ceste realizări, brigăzile artisti­ zentat la faza regională a
păşească norma in ce de agitaţie amintite au ară­ celui de-af V-lea concurs
medie cu 28—30 la tat totodată care era situaţia artistic bine pregătite, cu pro­
sută. muncitorilor şi ţăranilor în tim­ grame cu un bogat conţinut e-
pul regimurilor de tristă aminti­ ducativ. Corurile G. S. Hune­
Clişeul nostru o re, burghezo-moşiereşti. doara, I. C. S. Hunedoara, E.M.
înfăţişează la lo­ Vulcan, corurile din Poiana şi
cul de muncă. Asemeni brigăzilor artistice de Săsciori, brigăzile artistice de
agitaţie, formaţiile corale au pre­
gătit şi prezentat 'fa diferite spec­ (Continuare In pag. 2-a)
tacole, cîntece despre lupta par­
tidului închinată fericirii popo­
¦Elisas-
niniiMimiiiiiiiiiii Picherul b an Toffiş
------------- sissas*
r— L a deţiOul S im e tla — —i In urmă cu cîţiva ani l-am slugărit vreme îndelungată la
cunoscut pe picherul loan Toltiş bogătana Marioara Cîmpeanu,
de la districtul C.F.R. Haţeg. E apoi a lucrat ca muncitor auxili­
un om între două vîrste. Faţa ar la întreţinerea liniei îerate.
L 1 sa expresivă, luminată de priviri Adevărata viaţă a picherului
( ¦gr*dimineaţă. Peste tot se stare de funcţiune, remorca- regulatorul. Pufăind, locomo- 1 agere, îi dă înfăţişarea de con­ loan Toltiş a început abia după
eliberarea patriei noastre de sub
t JC lucrează cu rîvnă. Loco- rea trenurilor cu tonaj sporit Uva porneşte încet şi iese din ^ tinuă preocupare. Intr-adevăr, jugul fascist. Numai atunci a
avut posibilitatea să se înscrie
[ motivele vin şi pleacă. Unele ^ -n condiţiuni de si- depou îndreptindu-se spre sta- ] urmărind zi de zi activitatea a- la şcoală şi să se califice ca pi­
cher.
r iSesc de d r w n ^ L a a ltlle se* fac S e a n ţă a circulaţiei, econo- fia Simeria Triaj, de unde va ] cestui picher, nu e greu să-ţi dai
seama că el se străduieşte să-şi Exemplul comuniştilor în re-
[ mici reparaţii. De citva timp misirea combustibilului, con- remorca o nouă garnitură de ] îndeplinească cu cinste sarcinile zolvarea sarcinilor de producţie,
t şi-a făcut intrarea în depou stituie preocuparea de frunte tren. t ce nle. ,ar.e., . . ,, ,
[ locomotiva 230.056 care re- a brigăzii din care fac parte. Locomotiva e pusă in capul j D.stnctul condus de tov.^ Toi-
t morcase trenul de mai fă nr. jn jiecai-e lună ei fac mari trenului. Se face controlul frî- ^ tiş4 aa ffnosst frnunnttAaCş nppe cspepcfţipe în ngerliîfj»a oacestora çfe C6Î CC
t 4542 de la Simeria Triaj pînă economii de combustibil şi nării şi defrînării. Se dă sem- ¦) tot timpul anului 1958; în pre­ muncesc, l-au determinat pe pi­
[ la Coşlariu şi înapoi trenul cu remorcă multe trenuri cu to- naiul de plecare. Maşina şi ^ zent deţine drapelul de fruntaş cherul din Haţeg ca nu mult
t nr. 2533. naj sporit. Luna trecută, în vagoanele aleargă, aleargă 1 pe primul semestru al anului în după terminarea şcolii, să ceară
[ Fochiştii Dumitru Haneş şi cinstea zilei de 23 August, lo- din ce în ce mai repede pe curs. Printre realizările distric­ organizaţiei de partid primirea
sa în rîndurile candidaţilor şi
t. iuziaşti, treFăluiau pe lingă canicul Simion Trie, a remor- te să ajungă la timp în sta- î 6.203 lei realizată în acest an, apoi al membrilor de partid. As­
L locomotivă şi discutau împre- caţ pe distanţa Simeria triaj tta de destinaţie. Şi va ajun- cît şi cantitatea de 1.500 kg. fier tăzi, loan Toltiş poartă înaltul
r unâ. Am intrat în vorbă cu ^ rejur ?ou^ trenuri cu corn- ge. Este doar condusă de oa- -] vechi, strînsă din iniţiativa pi­ titlu de membru de partid.
t ei. Am aflat cu bucurie că in- bustibil economisit. meni pricepuţi, harnici, de mun- cherului Toltiş. • Pentru meritele sale în muncă,
t treţinerea locomotivei în bună M»*i•rcea S«i•mod-*e, a•l« doilea citori. xf—runtaşi în pro'ducţie. Stînd de vorbă cu el afli că el a fost citat pe ţară în foaia
i iUk./u • —î•—/«—>'—'*—»>— ]¦ mecanic, este de asemenea un j înainte de 23 August 1944, a oficială C.F.R. şi de mai multe
-m - ori premiat.
C orh harnic şi pricepui. Fo- 1 S1DONIA RUSAN
t chiştii se mîndresc pe bună ^ Vcşti din oraşul Deva corespondentă
^ dreptate cu mecanicii cu care )
L lucrează. Se înţeleg bine. Produse peste plan
^ Brigăzi de locomotive frun-
[ taşe aci sînt multe. Doar de- î Lupta hotărîtă a muncitorilor deri au reuşit să dea peste plan
f pout Simeria a cîştigat drape- ¦) de la Întreprinderea de indus- ; 300 tone produse de panificaţie, ® O situaţie căreia trebuie
[ Iul de unitate fruntaşă pe re- J trie locală „1 Mai“ din Deva 850 m. st. lemn de foc, peste să i se pună de urgenţă capăt.
f pionala C.F.R. Timişoara. Me- ¦ţ pentru a da patriei cît mai multe 1.200.000 bucăţi nasturi diferiţi, (pag. 2-a).
1.630 bucăţi piepteni diferiţi etc.
l ritul pentru clştigarea drape- I produse peste plan a înregistrat In acelaşi timp ei au reuşit să 0 I. G. O. Hunedoara frun­
ţ. tutui îl au mecanicii şi fochiş- \ rezultate îmbucurătoare. Pînă a- realizeze economii în valoare de
(L_ tii, meseriaşii, întregul colec- 1* cum, muncitorii acestei întreprin- aproape 400.000 lei. taşă pe regiune (pag. 3-a).
0 Cînd rezervele interne
sînt descoperite şi folosite.
t tiv, care nu şi-a precupeţit e- j Cît mai multe economii (pag. 3-a).
L forturile pentru Clştigarea în -) Colectivul de muncitori, ingi- ® Intîlnirea lui N.S. Hruş-
peste 2.520.000 iei. Un loc în- ciov cu oamenii muncii din
semnat în lupta pentru cît mai
1 trecerii cu celelalte depouri. ^ neri şi tehnicieni de la întreprin- multe economii îl ocupă mişca­ regiunea Donului, şi din alte
1 derea de construcţii drumuri nr rea de inovaţii şi raţionalizări.
Numai inovaţia inginerului Ghi- regiuni (pag. 4-a).
ţa Marin, de pildă, aduce econo­
N oul schimb a sosit. J 2 din Deva, antrenat în între­ 0 Lucrările Conferinţei In­
cerea socialistă, a reuşit să rea­ mii post calculate în valoare de
Loco­ 1 20.000 lei. terparlamentare de la Varşo­
une. motiva este. sub presi- lizeze însemnate economii. Pe jvia — cuvîntui tov.. oC.. rPaa*-
Mecanicul manevrează_ Jţ primele 6 tuni ale acestui an, e-
raschivescu BălăceanUuI.
(pxaigg-. 4-a). I
v.J u .J \—J i—f v—l s..J \—1»—f } k~ J uJuiv. conomiile realizate se ridică la
BawB«aP3tog»BwwaJ