Page 3 - 1959-09

Nf. 1458
LA DEPOUL C. F. R. SIMERIA
Îndeplinirea angajamentelor
preocupare princi
In faţa muncitorilor, tehnicie­
nilor şi inginerilor de la depoul
de locomotive C.F.R. Simeria,
stă sarcina de a satisface la
timp şi în bune condiţiuni de si­
guranţă a circulaţiei, cu un preţ
de cost cît mai redus, cerinţe­
le de transport mereu crescînde.
Planul de transport pe acest an
este cu mult mai mare ca cel
•din anul trecut; el este un plan
mobilizator. Depoul are la dis­
poziţie mijloace de transport su­
ficiente, iar colectivul de munci­
tori este harnic şi priceput, în
stare să îndeplinească şi să de­
păşească prevederile planului pe
1959.
Creşterea sarcinilor de plan pe
1959 a făcut să crească şi răs­
punderea organizaţiei de bază, a
comuniştilor faţă de soarta pro­
ducţiei. Pentru a mobiliza şi în­
sufleţi întregul colectiv în lupta
pentru realizarea sarcinilor de
producţie, organizaţia de partid
desfăşoară o susţinută muncă
politică şi organizatorică. Sub
îndrumarea ei, conducerea de­
poului a elaborat un plan con­
cret de măsuri tehnico-organiza-
torice menite să asigure îndepli­
nirea planului, iar comitetul de
întreprindere a trecut la orga­
nizarea întrecerii socialiste pe
bază de obiective concrete între
brigăzi, echipe şi pe om.
Discutarea sarcinilor de plan
cu întreaga masă de muncitori a
dus la luarea de angajamente
concrete, mobilizatoare: colecti­
vul depoului C.F.R. Simeria s-a
angajat să îndeplinească planul
anual pînă ta 20 decembrie a.c.
şi să realizeze economii în va­
loare de 916.000 lei.
Roadele muncii politice
de masă
* Organizaţia de bază de aici
desfăşoară o permanentă muncă
politică de masă în rîndurile
muncitorilor pentru a-i antrena
în întrecerea socialistă în vede­
rea îndeplinirii sarcinilor de
plan şi a angajamentelor luate.
In centrul atenţiei muncii poli­
tice a stat antrenarea mecanici­
lor, fochiştilor şi meseriaşilor în
aplicarea metodelor avansate în
exploatarea locomotivelor,- prin­
tre care remorca rea trenurilor
cu tonaj sporit, prelungirea par­
cursului mediu între două repa­
raţii generale, economisirea com­
bustibilului, uleiurilor şi lubre-
fianţilor, reducerea consumului
de materiale, îmbunătăţirea ca­
lităţii reparaţiilor, îngrijirea şi
întreţinerea locomotivelor în per­
fectă stare de funcţionare. între­
^ CCO0g00Og000000DC00ac0000000CTX }Q 0 {X X H X y x X i« « ^^n « o n o Q O ^^
Cerinţelor consumatorilor
mai multă atentie!
Intri într-un magazin oarecare
cu sau fără hotărîrea de a cum­
păra ceva. Lucrătorii unităţii ie
întîmpină cu amabilitate. Ai o
mulţumire sufletească, eşti satis­
făcut de comportarea civilizată
a lucrătorilor.
— Gu ce vă putem servi ? Vă
oferim ceva mai bun, mai ele­
gant ! Sînt cuvinte cu care 'lu­
crătorii din unităţile comerciale
din oraşul Deva se adresează
1cumpărătorilor care intră în ma­
gazine.
Gert este şi faptul că organi­
zaţiile comerciale din oraşul
Deva au acordat în ultimul timp
o mai mare atenţie calificării
profesionale a lucrătorilor din u-
nităţile comerciale. îmbucurător
este şi faptul că majoritatea lor
lucrătorii din comerţ desfăşoară
o muncă conştiincioasă, fac un
comerţ civilizat.
Despre acest lucru vorbesc şi
condicile de sugestii şi reclama­
ţii din unităţile comerciale, a-
ceastă formă de comunicare din­
tre cumpărători şi lucrătorii din
comerţ. Faţă de anii trecuţi nu­
mărul sugestiilor şi reclamaţiilor
înscrise în aceste condici a scă­
zut mult. Astfel, la magazinul
'de confecţii din oraşul Deva
s-au făcut pînă acum de la în­
ceputul anului doar două recla­
maţii şi acestea nu în legătură
cu munca personalului ci cu ca­
litatea unor produse puse în
vînzare, cu defecte de fabricaţie
De asemenea, numărul sezisărl-
lor şi reclamaţiilor este mic şi la
magazinele „Textila“ şi „încăl­
ţăminte“ din oraşul Deva. In
general în unităţile de desface­
rea produselor alimentare şi in­
cerea socialistă a fost ridicată vire la creşterea nivelului de trai
pe o treaptă superioară. Ea are al oamenilor muncii, a făcut să
un caracter permanent, concret crească elanul muncitorilor în
şi mobilizator. Toate acestea au lupta pentru obţinerea de noi
condus la depăşirea celor mai realizări în producţie.
importanţi indici ai planului de
producţie, la creşterea producti­ In urma dezbaterii largi a do­
vităţii muncii şi reducerea pre­ cumentelor plenarei, însufleţit de
ţului de cost etc. Ca urmare a măsurile luate de partid, colecti­
realizărilor obţinute în întrece­ vul de aci, analizîndu-şi posibi­
rea cu celelalte depouri ale re­ lităţile şi hotărît să-şi aducă
gionalei C.F.R. Timişoara colec­ contribuţia la realizarea de cît
tivul depoului Simeria s-a mai multe economii, şi-a luat
clasat pe tocul I şi a primit angajamentul să realizeze pînă
diploma de unitate fruntaşă pe la sfirşitul anului încă 600.000
regională. Tot pentru realizările lei economii la preţul de cost.
obţinute în îndeplinirea sarcini­
lor de plan, colectivul acestui Lupta pentru îndeplinirea nou­
depou a fost evidenţiat pe ţară lui angajament se desfăşoară cu
ocupînd locul 11 In întrecerea entuziasm. Comuniştii sînt în
dintre depouri. frunte. Exemplul lor este urmat
de toţi muncitorii. Noile angaja­
Activitatea politică şi organi­ mente prind viaţă. In luna iulie,
zatorică a organizaţiei de bază, productivitatea muncii a crescut
munca însufleţită a întregului cu 3,57 ta sută faţă de sarcina
colectiv au dus la obţinerea de planificată, preţul de cost a fost
realizări însemnate în îndepli­
nirea planului de producţie şi redus sub cifra admisă realizîn-
a angajamentelor luate. Astfel,
planul de producţie pe semestrul du-se 77.287 lei economii, iar ca
I a fost depăşit cu 2,04 la sută, urmare a reducerii consumului
productivitatea muncii a crescut specific de combustibil cu 14,37
cu 6,35 la sută faţă de plan, la sută faţă de norma tehnică
parcursul mediu între două re­ s-au realizat 105.840 lei eco­
paraţii generale a fost depăşit nomii.
cu 2,14 la sută, consumul speci­
fic de combustibil a fost redus Aceasta dovedeşte că harnicul
cu 9,50 la sută faţă de norma colectiv al depoului din Simeria
tehnică şi s-au realizat 1.105.635 îşi îndeplineşte cu cinste noul
lei economii. Numai ca urmare angajament. Organizaţia de par­
a reducerii consumului de com­ tid, comuniştii de aci, legînd şi
mai strîns munca politică de
bustibil s-au realizat 435.006 lei sarcinile economice, muncind şi
pe mai departe cu aceeaşi ab­
economii. Acestea sînt roadele negaţie de care au dat dovadă,
ţinînd sus steagul întrecerii so­
muncii politice a organizaţiei de
cialiste şi făcînd din realizările
bază, ale activităţii comuniştilor,
obţinute pînă acum un punct de
care sînt în fruntea luptei pen­
plecare pentru dobîndirea de noi
tru îndeplinirea planului.
succese în producţie, va reuşi să
Noile angajamente
conducă colectivul acestui de­
prind viajă
pou spre noi victorii şi să ocu­
'Apariţia hotărîrii G. C. al
P.M.R. din 13—14 iulie c.u pri­ pe şi în viitor un loc fruntaş în
întrecerea cu celelalte depouri.
N. BADIU noscut fruntaş în întrecerea pe
La Doştat cultu
Activitatea
este slabă
In ultima vreme, în comuna lor la cămin şi de pregătirea u-
Doştat din raionul Sebeş, se nor spectacole. Ar fi bine ca or­
desfăşoară o slabă activitate ganele locale să ia măsurile ne­
cultural-artistică. Şi aceasta, se cesare pentru ca cel puţin de
datoreşte nu faptului că cetăţe­
nii de aici nu ar fi dornici să
facă parte din diferite formaţii
artistice. Totul porneşte de la
tov. Isiina Oţoi, directoarea că­ aici înainte să existe la cămi­
minului cultural, care nu se
preocupă de antrenarea tineri­ nul cultural din Doştat o activi­
tate cultural-artistică mai bo­
gată.
V. VARTOVSCHI
corespondent
dustriale din oraş se poate con­ şi, respectiv, 22 august atitudi­
stata că atitudinea lucrătorilor nea necuviincioasă a ospătarului
ţaţă de cumpărători este civili­ Gîndea, care a refuzat să le ser­
zată, conştiincioasă. In multe vească masa în grădina restau­
din condicile de sugestii se gă­ rantului, în timp ce altor clienţi
sesc aprecieri pozitive la adresa — salariaţi ai T.A.P.L. — li se
lucrătorilor. servea masa în grădină.
Nu acelaşi lucru se poate spu­ Un grup de tineri din Valea
ne însă despre unităţile de ali­ Jiului, participanţi la ceil de-al
mentaţie publică. La multe loca- IlI-lea festiva! regional reclamă
faptul că în ziua de 24 august
^ifiiiiiniiiînniiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiitii. la acest restaurant au fost ser­
Răsfoind condicile viţi cu băuturi cu lipsă la gra­
maj.
de sugestii şi reclamaţii
din unităţile comerciale In majoritatea lor, reolamaţi-
ile . tăcute de cumpărători sînt
din Deva juste. Acest lucru îl recunosc
verbal şi tovarăşii de aici. Din
furi, în condicile de sugestii şi păcate însă nimeni nu ia mă­
reclamaţii sînt înscrise observa­ suri de îndreptare. Este cu totul
ţii privind slaba preocupare pen­ inadmisibil şi poate fi calificat
tru desfăşurarea unui comerţ ci­ ca o.lipsă de atenţie faţă de se-
vilizat: operativitatea în deser­ zisările oamenilor muncii tap-
vire, conştiinciozitatea, curăţe­ tull că din 17 iulie responsabilul
nia, calitatea produselor etc. Să unităţii n-a dat nici un răspuns
răsfoim cîteva din condicile de la cele aproape 10 reclamaţii şi
sugestii şi reclamaţii ale aces­ nici nu a luat măsuri de îndrep­
tor unităţi. tare. Responsabilului acestei u-
nităţi nu-i este îngăduit să trea­
La restaurantul „Mureşul“, de că cu vederea faptul că mai
pildă, condica se păstrează 'la... mulţi consumatori reclamă ati­
bucătărie, iar cînd este solicita­ tudinea necuviincioasă şi de fa­
tă de consumatori este adusă cu voritism a ospătarului Cîndeă.
mare întîrziere. Acest lucru îl împotriva acestor manifestări
confirmă sezisarea făcută în ziua trebuie luate măsuri.
de 25 iulie de către cetăţeanul
Giurebe Grigore care arată că Consumatorul N. Stoian din
i s-au sergit mici alteraţi, iar Bucureşti semnalează că aici
cînd a cerut condica, aceasta i-a ospătarii deservesc cîte 20 de
fost adusă după multe insistenţe mese, ceea ce îngreunează ope­
(abia după 40 de minute). rativitatea în deservire, că feţele
Mai mulţi consumatori, printre de mese sînt murdare rupte, că
care loan Resiga, V. Alexandru funinginea de la coşul bucătă­
şi alţii, sezisau în zUleie de 20 riei. din lipsa unei site, cade în
farfuria cu mîncare etc. Toate
acestea sînt cerinţe îndreptăţite
care se cer rezolvate.
DRUMUL SOCIALISMULUI
-8®-
Fruntaşi, gospodari,
rezultate
Celor de la mina Petrila Ie-a
mers vestea de buni gospodari.
Anul acesta, de patru ori, co­
muniştii din mai multe sectoare
ale minei au pus în centrul dis­
cuţiilor lor problema păstrării
bunului obştesc şi realizarea de
economii.
Şi dacă comuniştii, cîteva sute
la număr, au pornit la treabă,
grija pentru fiecare cui sau per­
forator, pentru fiecare instala­
ţie sau bucată de lemn a înce­
put să devină în abataje şi pe
galerii o preocupare de zi cu zi
a miilor de muncitori mineri ai
minei.
luliu Haidu, Erou al .Muncii
Socialiste, sau Mihai Ştefan, cu­
bazin, cînd intră în mină verifi­
că prima dată starea sculelor şi
felul cum ortacii au folosit ma­
terialele. Dacă găsesc vreun cui
aruncat sau un lemn tăiat fără
socoteală îşi adună ortacii şi le
spun :
— Ca să fii miner fruntaş tre­
buie să fii şi bun gospodar. Ni­
mic nu trebuie risipit, totul e al
nostru.
Rezultatul: în ultimele 6 luni
consumul specific de aer com­
primat a fost redus pe tona de
cărbune extras cu circa 50 m.c.
A scăzut cu mult şi consumul de
energie electrică, iar la fiecare
1.000 de m.c. de săpături subte­
rane s-a folosit pentru susţineri,
După înfiinţarea sa, bufetul
expres îşi crease o reputaţie bine
meritată. Pe lîngă o bună de­
servire, aici se găsea un bogat
sortiment de preparate culinare,
bine pregătite. Astăzi, consem­
nează un consumator în condica
de reclamaţii, bufetul expres este
altul. De ce ? Ne întrebăm şi noi
acelaşi lucru. Este oare atît de
greu ca o unitate să-şi păstreze
buna reputaţie ? Gredem că nu.
Este însă necesar să se ia mă­
suri ca aici să nu se mai ser­
vească mîncare rece sau prea
sărată iar berea să fie rece şi
nu caldă etc. Deşi la bufetul ex­
pres sînt puţine reclamaţii în­
scrise în condică, majoritatea
lor au însă acelaşi conţinut.
Este necesar ca părerile oame­
nilor muncii să fie luate în sea­
mă şi rezolvate în mod favora­
bil.
La cofetăria din oraşul Deva,
consultînd condica de sugestii şi
reclamaţii, constaţi că atît tos-
tul cît şi noul gestionar tratează
cu indiferenţă sugestiile şi recla- responsabilului. Aceasta înseam­
maţiile oamenilor muncii.
De pildă, la începutul anului,
gestionarul I. Diaconu, şi-a gă­
sit timp să răspundă la cele cî­
teva reclamaţii privind atitudi­
nea necuviincioasă a ospătarelor,
motivîndu-le în tel şi ch ip ; nu
a făcut însă acelaşi lucru faţă
de sezisările privind 'lipsurile în
aprovizionarea cofetăriei. Numai
aşa se poate explica faptul că
cetăţeanul M. Roth din Deva re­
clama la 14 martie, iar ing. Ivan
Ovidîu din Bucurbştt la 15 mar­
tie lipsa cafelei cu lapte, pentru
ca în 24 şi 25 martie acelaşi M.
Roth să facă aceeaşi sezisare.
Nici ta prima şi nici la o doua
reclamaţie nu s-a răspuns, iar
la cofetărie cafeaua cu lapte a
continuat să lipsească zile şi
chiar săptămîni la rînd. Şi a-
ceasta numai fiindcă a lipsit pre­
ocuparea pentru o mai bună a-
WM Purtător I Diplomei É mmn
Pe meleagurile
Sebeşului întîl-
neşti deseori tete
şi băieţi îmbră­
caţi în pitoreşti
costume naţiona­
le.
IN CLIŞEU:
tinere fete din
comuna Gîrbova,
raionul Sebeş în
portul naţional
săsesc.
de pildă în duna aprilie, cu 5,2
m.c. lemn de mină mai puţin
decît era planificat. In luna mai
consumurile specifice au fost de
asemenea reduse cu mult.
In perioada 1 ianuarie — 1
iulie, odată cu realizarea de e-
conomii la energie şi materiale,
care se ridică la peste 2.164.000
lei şi planul de producţie a fost
depăşit cu peste 12.000 tone de
cărbune.
Entuziasmul în muncă al co­
muniştilor de la Petrila, a dus
Ia situarea minei lor în rîndul i
celor fruntaşe pe bazin.
Zi de monee vokm fară în G. A. C.
„Valea Banului1
La îndemnul organizaţiei de
partid şi a conducerii, gospodă­
riei, colectiviştii din gospodăria
agricolă colectivă „Valea Banu-
tlui" din setul Bampotoc, au or­
ganizat de curînd o zi record
de muncă voluntară. In această
zi, încă înainte de răsăritul soa­
relui, colectiviştii au început să
transporte cu căruţe piatră pen­
tru grajdul gospodăriei.
Toţi meşterii zidari din ca­
drul gospodăriei, în număr de
peste 15, au venit aici pentru a
da ajutor la ridicarea zidurilor,
lată-i pe meşterii zidari Simion
Dehelean, Petru Dehelean, A-
provizionare şi deservire a con­
sumatorilor. y
Mai mulţi consumatori, prin­
tre care N. Rău Deva şi M.
Constantin din Bucureşti, recla­
mă că îngheţata se serveşte
moale, aproape lichidă. Nici la
această sezisare nu s-a dat nici
un răspuns. De altfel lipsa de
atenţie faţă de cerinţele îndrep­
tăţite ale consumatorilor rezultă
din faptul că din 14 martie, deşi
s-au făcut aproximativ 17 recla­
maţii, nu s-a mai răspuns la
nici una.
La bufetul „Păltiniş", dacă
consulţi condica de sugestii şi
reclamaţii, ai impresia că aici.
treburile merg bine. In condică
nu este însă scrisă nici o suges­
tie sau reclamaţie. Şi nu fiindcă
nu ar ti nimic de sezisat ci fiind­
că condica nu este ţinută în lo­
cal, la loc vizibil, ci... în biroul
nă că nimeni în afară de gestio­
nar nu are acces Ia condică.
Lipsă de răspundere faţă de
păstrarea condicii de sugestii şi
reclamaţii este şi la restaurantul
„Bucegi“ ‘din oraşul Deva. Aici,
de cîteva zile a dispărut condica
de sugestii şi reclamaţii. Acest
o [. C. ol U. î. ffl.
— Pe Ionel al meu îl căutaţi?
Amu a luat-o prin grădină. S-a
dus la colectivă să ducă sacii.
Numa ce i-a descărcat. Aur nu
altceva! }P ţ
Şi nana Rozatia strecura prin­
tre degete boabele aurite de griu
care, din primul avans al fecioru­
lui ei, s-au ridicat la 1.600 de kg.
— Fain fecior este Ionel. Din
’52, de cînd este în colectivă, se
menţine tot frun­
taş. De-aia îl şi
respectăm cu toţii
— adăugă şofe­
rul colectivei din
llia.
Ni-l închipuiam
pe colectivistul Io­
nel Florea un om
vînjos care se
joacă cu barosul,
mi altceva. Ne-am
făcut această pă­
rere după spusele IONEL FLOREA
însoţitorului care a
ţinut să preci-
zeze că Ionel este fierarul colecti- festival regional al tinerelului el a
vei. Dar, ne-am în şe la t; Ionel Fio- fost prezent ca delegat. Aici i s-a
rea pare mai mult un flăcăiandru. umplut inima de bucurie cînd a
De fapt, nici nu şi-a satisfăcut ser­ auzii că printre cei distinşi cu Di­
viciul militar. Acum aşteaptă să
îmbrace haina de ostaş. E mic de
statură şi subţirel, in schimb e nu­ şi l-au îmbrăţişat.
mai suflet. A intrat în colectivă din
1952 şi a crescut odată cu ea. Pen­ avut o bucurie şi mai mare. Coma- )
tru t început a îndrăgii meseria de niştii din organizaţia de bază i-au \
fierar. Aproape că nu există piesă pus in discuţie cererea de a fi pri­
de ia atelajele gospodăriei care să mit în rîndurile lor. Toţi cei care
nit fi irecwt prin mina lui. In fie- au luat cuvîniul cu această ocazie
lexandru Duma şi alţii, CU cită'* gospodăriei agricole colective „Dru-
hărnicie şi pricepere muncesc la}
ridicarea zidurilor. Alături de eiy
lucrează lemnari pricepuţi cal
bătrinul Petru Vlaicu împreună)
cu fiul său loan Vlaicu şi alţii,' yv
care nu se lasă mai prejos.
Peste 80 de PtfeTdîViştt,--băr­
baţi şi femei, a ii luat parte la
muncă voluntară, preistînd circa
800 de ore. Au. muncit în mod
deosebit colectiviştii loan Ruja,
Petru Morar, Nicolae Bortea,
Dumitru Albu şi alţii.
S. FILIMON
corespondent
lucru nu a deranjat însă -perso­
nalul! restaurantului.
Condica de sugestii şi recla­
maţii trebuie considerată ca o
formă de comunicare între cum­
părători şi lucrătorii din comerţ.
De alceea, cerinţelor exprimate de
oamenii muncii pe această cale
trebuie să li se acorde toată a-
tenţia, să fie rezolvate în cel
mai scurt timp şi cu competen­
ţă. Ele trebuie considerate cerin­
ţe îndreptăţite.
V. FURIR
Pag. 3
care an el a realizat cete. mai mâl- ?
te zile-muncă. Şi asta pentru că ^
nu s-a îndeletnicit numai cu fieră- /
ria, ci de fiecare dată în im p u i z
liber a ieşit la munca cîmpulai. *
Numai în acest an a efectuat pînă \
în prezent, 213 zile-muncă pentru s
care a primit ca prim avans 1.600 >
kg. grîu, 1.200 lei şi alte produse.
/W V \A
In calitate de secretar al organi­
zaţiei U.T.M. din gospodărie antre­
nează tinerii la 'V v V v
toate acţiunile me­
nite să dwcă la
dezvoltarea mulţi- Ş
^ laterală a colecti­
vei lor. De altfel
în deoursul anilor
colectivistul Io­
nel Florea a repre­
zentat cu cilfiste
tinerii din colec­
tivă la tocile ma­
nifestările organi­
zate pe plan local
sau regional. Chiar
şi la ultimul
ploma de onoare a C.C. al U.T.M.
r
se afla şi el. Tinerii l-ati felicitai L
Cînd s-a întors în colectivă, a 2
au spus numai cuvinte de laudă
despre numea şi comportarea colec­
tivistului Ionel Florea. iar el s-a
angajat că nu va dezminţi această
încredere. Şi, comuniştii din cadrul
mul lui Lemn“ din llia sînt siguri
de acest lucru,
( MANEA
^
CARÍE APĂRUTÂ
IN CIN5TBA
CELEI DEA%-A i w m f â l m
AELIBERĂRI! PATRIE!.
IN EDITURA TINERE.?ULUI'
r v—»/—>i—> n n r n n n n p rI r- j - , .
•B» 1
Lf A N Ou Nr e i ¦-]]
[ Uniunea Centrată a Coope- ]
[ rativelor de Consum — !
[CENTROCOOP — pregăteşte i
Lcadre pentru unităţile coope-]
!•raţiei de consum în speciali-']
[ tăţile contabili şi merceologi,!
[prin şcolile tehnice de coope-^
t raîie din localităţile Buzău,
LBr'ăila, Curtea de Argeş şi O-']
[ radea şi în specialitatea con-!
[ tabili prin şcolile tehnice de T
Lcooperaţie din Bucureşti, Ca-
]¦racal, Sf. Gheorghe şi Vaslui. ]
[ Durata de şcolarizare este ]
[ de 2 ani.
[• Pentru anul şcolar 1959/1960, ^
r se primesc în anul I absol- ]
[ venii ai şcolilor medii de cu!- ]
[tu ră generală, cu diplomă de)
( maturitate, între 17-25 ani, pe 1
j- baza examenului de admitere.]
( Elevii care îndeplinesc con- •>
i difiile cerute, primesc lunar j
I burse. T
[ Examenul de admitere ?n- !
[ cepe la data de 25 septembrie ]
r a.c., ora 8 dimineaţa, la sediul!
[ şcolilor. ]
[• înscrierile se primesc pînă ]
ţ Ia data de !5 septembrie a.c., ¦]
[la serviciul organizare şi ca-!
[ dre al Uniunii raionale a co-T
operativelor de consum în ca-^
t drui căreia domiciliază can-]
[ didaţii, de unde se pot lua in- -j
[ formaţii amănunţite. )
r| u - ' u J u / u u u J i j u « - / ^ w .j ___