Page 6 - 1959-09

Pag. 2 F ' w m m m eiA U S M U LUI Nf.' 1459

i aaHWM aBB a ^ B á t uaijyMiw —r -i— i

IN G .A .C , „GRIVIŢA RO ŞIE1' DIN SPINI CÂRŢI O situaţie căreia trebuie

Mai mulla afenfie dezvoltării APĂRUTE sa i se pună de urgenţă capăt

ramurilor anexe •* In postul de contabil şef pe aceştia să rămînă la locurile buzlnd de funcţia sa şi întoc­

FRIEDR1CH ENGELS: Dialec­ al cooperativei meşteşugăreşti lor de muncă. mind statul de plată pe luna

Creşterea veniturilor în gos­ grîu. Bogată a fost şi recolta de Spini nu deţine grădină de le­ tica naturii „Biblioteca „Retezatul" din Haţeg funcţio­ Manifestînd un total dispreţ martie a.c. pentru instruc­
marxist-leninista" nează numitul Ioan Purece. A- faţă de muncitorii cooperatori, torii culturali, el s-a trecut pe
podăria colectivă este condiţio­ ovăz şi borceag. întreţinute bine, gume. 396 pag. — 7,20 lei. testa are o comportare aro­ contabilul şef Ioan Purece nu stat cu suma de 179 lei(?), mo-
gantă, plină de dispreţ şi iro­ le ascultă cerinţele, îi repede tioînd că în acea lună el a fost
nată de creşterea avutului ob­ culturile au dat producţii ridi­ Era bine dacă organizaţia de şi-i pofteşte sâ-i părăsească bi­ ocupat cu instruirea echipei de
roul atunci cină aceştia vin să-i dansuri. Realitatea este aceea
ştesc. Pentru a creşte avutul ob­ cate. bază din gospodărie şi sfatul Ed. politică nie, insultă şi calomniază sa­ ceară lămuriri. Asemenea ca­ că în lunile ianuarie— mai echi­
zuri s-au petrecut cu muncito­ pa de dansuri a cooperativei
ştesc, gospodăria colectivă tre­ Din vînzarea cantităţii con­ popular comunal din Turdaş lariaţii şi pe membrii coopera­ rii cooperatori Cornel Văran, n-a avut nici un fel de activi­
Victor Bănăţeanu, Carol Mărun­ tate. Membrii acestei formaţii
buie să se dezvolte multilateral, tractate, de 20 tone grîu, gos­ s-ar fi ocupat îndeaproape de V. I. LENIN : Imperialismul, tori, inftuenţind astfel în mod ţel I şi alţii. artistice susţin că contabilul
şef nu numai că nu i-a instru­
să îmbine armonios ramurile de podăria colectivă a încasat su­ această problemă şi ar fi îndru­ stadiul cel mai înalt al negativ desfăşurarea muncii şi Au fost cazuri cînd Purece it, dar nici măcar n-a partici­
a creat greutăţi şi în ceea ce pat vreodată ta repetiţiile pe
producţie în scopul folosirii ra­ ma de 11.371 lei. In vederea mat consiliul de conducere în capitalismului. (Expunere procesul de producţie. priveşte aprovizionarea coope­ care le îndruma adevăratul in­
rativei cu mărfuri. Aşa s-a pe­ structor cultural, tov. Ştefan
ţionale a braţelor de muncă şi creşterii fondului de bază, gos­ acest sens, cunosoînd mai ales Abuzînd de funcţia pe care trecut, de exemplu, cu catifeaua Gali.
o deţine el a mers pînă la a de culoare bleumarin, pentru
a tuturor resurselor de care dis­ podăria a repartizat spre vîn- faptul că o gospodărie colectivă populară). „Biblioteca mar- neglija şi chiar a sfida indica­ haine bărbăteşti, care n-a putut Cu de ta cine putere Ioan
xist-leninistă". ţiile date de către organizaţia fi ridicată de la depozitul Purece îşi atribuie funcţii pe
pune gospodăria colectivă. Prin zare 5.000 kg. grîu. vecină — cea din Turdaş — 152 pag. — 1,40 lei. de partid. Aşa s-a tntimplat In U.R.C.M. Deva deoarece conta­ care nu le are şi cine anume
bilul şef dăduse o „dispoziţie" îi permite acestuia să-şi însu­
îmbinarea ramurii principale de Venituri mari a obţinut gos­ obţine venituri mari de la gră­ Ed. Politică în acest sens. şească sume ce nu-i aparţin ?
Este regretabil faptul că revi-
producţie cu ramurile ajutătoa­ podăria colectivă şi de la sec­ dina de legume. Cu toate că instrucţiunile în zoarea contabilă Caceu de la
vigoare prevăd ca din încasă­ U.R.C.M. Deva, cunoştea situa­
re şi anexe, ele se complectea- torul zootehnic. Din vînzarea Venituri mai mari s-ar fi primăvară cînd organizaţia de rile numerar pe care le face ţia mai sus-arătată, dar n-a
bază i-a cerut să prezinte o cooperativa aceasta poate să-şi luat nici o măsură.
ză reciproc ducînd astfel la o către stat a cantităţii de 4.673 putut obţine şi de la sectorul N. S. HRUŞCIOV: Spre victo­ procure din comerţ anumite
materiale pe care nu le găseşte Cu ce drept a pus la cale
rentabilitate mai mare. Acolo litri lapte de vacă, contractat, zootehnic, dacă i s-ar fi dat im­ rie în întrecerea paşnică informare privind activitatea la U.R.C.M., totuşi, contabilul contabilul şef darea afară —
şef Ioan Purece nu aprobă fo­ fără preaviz — a şoferului Ioan
unde consiliile de conducere şi a încasat 10.803 lei. Din vîn­ portanţă mai mare. Gospodăria sectorului de contabilitate. Con­ losirea în întregime a acestui Pleş ? Noroc că de data aceasta
fond (3 la sută). Această si­ comisia de litigiu a fost fermă
organizaţiile de bază din gos­ zarea celor 336 kg. lînă a în­ colectivă deţine 22 bovine, din­ cu capitalismul. tuaţie face ca secţia cizmărie a în verdictul pe care l-a dat .-
cooperativei din Haţeg să ducă „Hotărîrea e abuzivă şi neînte­
podăriile colective, au înţeles casat 11.135 lei, a celor 441 kg. tre care numai 7 vaci cu lapte. 860 pag. — 18,60 lei pînzat tabilul şef a folosit atunci ex­ lipsă timp îndelungat de pot­ meiată, şoferul Ioan Pleş va ră-
Ed. politică presii necuviincioase ta adresa coave, blachiuri, cuie nr. 6 etc. mîne pe mai departe în post !“.
importanţa mare a dezvoltării brînză, 2.796 lei, iar din vîn­ Aceste vaci dau o cantitate de secretarului organizaţiei de ba­ In felul acesta se întîrzie livra­
rea în comerţ a bocancilor băr­ Toate aceste abateri sînt cu­
ramurilor anexe şi ajutătoare, zarea mieilor şi porcilor 13.902 lapte foarte scăzută, inadmisi- ză. In adunarea generală care băteşti cu talpă de bovină şi a noscute atît de către conduce­
a avut loc la 15 martie a. c. altor sortimente de încălţămin­ rea cooperativei cît şi de coo­
veniturile colectiviştilor şi bună­ lei. Producţia ridicată de grîu, bilă pentru o gospodărie colec- GH. GHEORGH1U-DEJ: Arti­ şi la care fusese invitat şi con­ te. peratorii de rînd. Organizaţia
tabilul şef, organizaţia de par­ de partid luînd în discuţie com­
starea lor au crescut simţitor. şi aceste venituri obţinute de tivă. Cantitatea de lapte mulsă cole şi cuvîntări de­ Ioan Purece s-a dedat şi la portarea contabilului şef i-a a-
alte fapte nedemne. Astfel, a- tras atenţia asupra tuturor a-
Aşa se prezintă situaţia în la animale, au permis gospodă- zilnic de la o vacă nu depă- cembrie 1955 — iulie 1959 baterilor şi i-a recomandat să
le remedieze. La fel a procedat
G.A.6. din Daia, Pricaz, Tur- riei să împartă pînă acum lă Şeşte 3 litri, 680 pag. — 10 lei perg. tid a luat hotărîrea ca, în şi comitetul executiv al coope­
rativei „Retezatul“.
’daş şi altele. Sînt în schimb al­ zi-muncă un avans de 5 kg. In afară de această produc- Ed. politică scopul reducerii continue a pre­
Ioan Purece, omul care sfi­
te gospodării colective care, ne- grîu şi 3 lei. ţie zilnică scăzută şi perioada dează organizaţia de partid şi
comitetul executiv al coopera­
glijînd dezvoltarea legumicul- Veniturile gospodăriei colec- de lactaţie este foarte scurtă, ţului de cost, serviciul conta­ tivei, care înjură şi calomnia­
ză salariaţii, care nu respectă
turii şi sectorului zootehnic, au tive din satul Spini ar fi putut de maxim 7 luni. Aceabtă pro- Hotărîrea Comitetului Cen­ bilităţii să introducă post-cal- pe muncitorii cooperatori, acela
care a comis abuzuri în munca
obţinut venituri mai mici. fi şi mai mari dacă s-ar fi dat ducţie de lapte scăzută se da- tral al P.M.R. şi a Consi­ culul de produs — aşa cum de ¦sa, nu are ce căuta în postul
liului de Miniştri al R.P.R. altfel sînt şi instrucţiunile de contabil şef al cooperativei
atenţiă cuvenită îmbinării ra­ toreşte atît faptului că vacile privind îmbunătăţirea în* U.C.E.C.O.M. Deşi, în princi­ „Retezatul“ din H aţeg!
văţămîntului serai şi fără
Gospodăria agricolă colecti­ murilor de producţie. Gu toate nu sînt de rasă, cît şi slabei în­ piu, s-a declarat de acord cu
măsura luată, post-calculul pe
vă „Griviţa Roşie" din satul că gospodăria agricolă din treţineri. Vacile nu sînt alimen­

Spini este o gospodărie tînără, Spini deţine o suprafaţă arabi­ tate raţional, hrana lor nu cu­ produs n-a fost introdus nici

care în cei trei ani de activi­ lă de 201 ha., nu a' cultivat cu prinde substanţele necesare ob­ frecvenţă de cultură genera­

tate a obţinut venituri impor­ legume nici măcar 1 ha. Tere­ ţinerii producţiei ridicate de lă şi superior. Regul mont pînă ta ora actuală, iar con­

tante. Aceste venituri se dato- nul e bun, fertil şi cu posibili­ lapte. Dese sînt cazurile cînd cu privire la organizarea şi tabilul şef motivează aceasta
funcţionarea învăţămintului j cu faptul că serviciul contabili­
resc producţiilor bune obţinu­ tăţi de irigare. Dar aceste ca­ vacile, de lapte au fost întrebu­ seral şi fără frecvenţă de
tăţii (4 persoane) nu are timp
te în sectorul vegetal şi în cel lităţi ale terenului nu se folo­ inţate la munca cîmpului şi la pentru aşa ceva.

zootehnic. In acest an, de pil­ sesc suficient. La fiecare înce­ transporturi. Prost întreţinute cultură generală şi supe­

dă, datorită atenţiei cu care au put de an, cînd în adunarea şi istovite după zile în şir de Faţă de salariaţii cooperati­

cultivat griul şi orzul, harnicii generală se prelucra planul de muncă nici nu puteau produce rior. Calea cea mai sigură vei, contabilul şef Ioan Purece

colectivişti din Spini au obţi­ producţie, colectiviştii propu­ mai mult. Prin acest procedeu spre un înalt nivel de cul­ are o comportare necorespun­
nut producţii bune. De pe cele neau să se amenajeze pentru de întreţinere a vacilor de lap­
84 ha. cultivate cu grîu de grădina de legume cel puţin 3 te gospodăria colectivă a pier­ tură şi calificare (Articol de zătoare. „Taci!“, „Ieşi afară
toamnă, colectiviştii au obţinut ha. Consiliul de conducere al dut mult. fond din ziarul „Scînteia“). din biroul meu I", „Te dau a-
gospodăriei nu a luat în seamă 96 pag. — 1 leu fară din serviciu !“ — sînt doar
Nici în sectorul porcin situa­ cîteva din expresiile folosite a-
Ed. politică desea de contabilul şef. Această
o producţie totală de 178.000 această propunere ă colectiviş­ ţia efectivului de animale nu atitudine a făcut ca o serie de
.( salariaţi, printre care şi plani­
kg. revenind în medie la hectar tilor şi ca atare nici anul aces­ stă măi bine. In prezent gospo­ ficatorul Alexandru Negrea, ca­
dăria deţine 3 scroafe de pră­ N. CIACHIR, L. LOGHIN: Fră­
o producţie de peste 2.100 kg. ta gospodăria colectivă din sii ă cu 25 de purcei mici. E un ţia de arme romîno-sovie-

Din bugetul local nUmăr destul de scăzut în com­ tică. siera Lea Bergher, secretara
paraţie cu suprafaţa cultivată
In acest trimestru, Sfatul din bugetul local la prelungirea cu culturi' cerealiere. 164 pag. — 4,35 lei tehnică Maria Radu, normatorul
popular al oraşului Orăştie a asfaltului pe străzile I.V. Stalin, Ed. militară a M.F.A. Emil Şelariu şi alţii, să se ho­
Ioan Fonagy, 1. C. Frimu şi Vic­ Organizaţia de bază 'din gos­ tărască a se transfera în altă
alocat o mare parte din bugetul tor Babeş pe o suprafaţă totală podărie şi consiliul de condu­
local pentru înfrumuseţarea şi de 1.800 m.p. precum şi la a- cere trebuie să analizeze temei­ I. COZMA; Agricultura Repu­ parte, fiind necesară interven­ -.T -,. PETRE f a r c a s iu
modernizarea străzilor. Pînă în menajarea străzii Roza Luxem­ nic situaţia prezentă şi să ia mă­ blicii Populare Rotnîne pe ţia comitetului executiv al coo­
prezent s-a executat cu ajutorul burg prin executarea de rigole şi surile necesare dezvoltării ra­ drumul socialismului perativei pentru a-i determina __ _
trotuare. murilor ajutătoare, în scopul
fondurilor din buget un mare obţinerii unor venituri din ce, 120 pag. + 6 grafice, - 2 ,7 5 lei ? * v N .,0 T A’
volum de lucrări. Astfel, trotu­ în ce mai mari.
arele de pe strada N. Titulescu Ed. politică
au fost complect refăcute pe o IOSEFINA COSTEA
suprafaţă de 975 m.p. Aici s-au Povestea unei prese cu fricţiune
-stsas-

instalat dale prefabricate din Această poveste nu-i nici ve­ ducerea atelierelor a luat mă­ pusă în funcţiune: nu are elec­
Î2SS5252S che şi nici nu începe ca toate suri pentru procurarea ei.
beton în valoare de 96.000 lei. tromotor. Angajamentul celor

De asemenea, pe toate străzile In noul an şco­ poveştile. Povestea maşinii de Delegatul sectorului mecanic de la meoanic-şef a fost că vor
oraşului s-au reparat trotuoarele lar, copii din Ilia presat cu fricţiune a început a şef, Eugen Dellamea, a plecat pune această maşină în func­
asfaltate pe o suprafaţă de 8.500 vor avea un nou se depăna odată cu primăvara să o recepţioneze şi s-o aducă. ţiune pînă la 1 Mai. A trecut
m.p. Pasajul dintre străzile Tu­ local de şcoală •anului 1959. Pînă cînd va dura, Maşina a sosit. A fost descăr­ însă şi 1 Mai, a trecut şi 23
dor Vladimirescu şi Gheorghe medie. Construită asta o ştie numai conducerea A- cată în faţa primei uşi de la August şi maşina stă tot ne-,
Doja a fost şi el pavat cu bolo­ in mai puţin de telierelor C.F.R. Simeria, pentru forje. După ce a stat aci cîte­ folosită.
vani de rîu pe o suprafaţă de doi ani ea cu­ că de ea depinde sfîrşitul acestei va săptămîni, a fost mutată în
612 m.p. Tot cu bolovani de prinde 12 săli de poveşti. Dar să vedem despre faţa uşii a doua. Şi aci a făcut După cum se prezintă situa­
rîu s-a mai reparat o suprafaţă clasă, 4 săli de ce este vorba. ţia, nici după procurarea elec-
de 1.500 m.p. de trotuoare pe recreaţie, două săli un stagiu de oiteva săptămîni. tormotorului maşina nu va pu­
diferite străzi. O altă acţiune pentru corpul di- Era pe la începutul anului In sfîrşit, ruginită şi murdară, tea fi folosită, deoarece nici
importantă întreprinsă de către dadtic, laborator 1959. Muncitorii de la forje au a fost montată pe postament în pînă acum nu au fost făcute
Sfatul! popular al oraşului Orăş­ etc. cerut conducerii atelierelor să atelier. De pornit nu s-a putut. matriţele şi pansoanele necesare
tie este şi extinderea reţelei e- procure o presă cu fricţiune. A- Avea lipsă tîteva piese. Vino­ confecţionării diferitelor piese
lectrice în tîrgul de vite şi pe In clişeu: Noua vantaje multe : productivitate vat e cel care a recepţionat-o. pe această maşi'nă. Ing. Nico-
străzile Dealu Mare, Ilie Pinti- şcoală medie din mărită, calitate bună, preţ de lae Bondoaie, mecanicul şef
lie şi Grişan. Ilia. S-au luat măsuri de procu­ al atelierelor, a lăsat totul bal­
cost redus, economie de timp şi rarea pieselor lipsă. In tine s-au tă şi a plecat în concediu. Ma­
Acum, în oraşul Orăştie se lu­ bani etc. Apreciind necesitatea procurat. Dar nici de data a- şina stă în repaus, deşi este
crează tot cu ajutorul fondurilor şi importanţa acestei prese, con­ ceasta maşina nu a putut fi mare nevoie de ea.

OOOOOOCXXîOOQOOOaOCXXXXXXXXXX>OOOOOOCXXXX>DaxXXXXXXX)QMiQ«XXXXXXXXXXXXXX2^^ Muncitorii privesc la ea şi se

continuăm însufleţire aciisifstea întreabă cu amărăciune în g la s :

tural-artistice nefiind îndrumate sate sarcini noi deosebit de im­ nemijlocit de activitatea cultural- „Cînd se va sfîrşi oare această
şi controlate de organizaţiile de portante. Problemele sporirii artistică, au datoria să imprime
partid şi sindicale au început producţiei, productivităţii muncii un caracter continuu muncii ar­ tristă poveste ? N- c -

’n n r ' n n n r ' n r ' r ,r“

íÜ f f i artistică sate! să-şi slăbească activitatea, să şi reducerii preţului de cost, tistice, să antreneze noi talente ANUNŢ
întrerupă repetiţiile, să nu mai' constituie obiectivul principal al în echipele de amatori.
prezinte programe în faţa oa- acestor sarcini. Răspunzînd par- L Uniunea Centrală a Coope-1
menilor muncii. De exemplu, tidului pentru noile îmbunătăţiri Continuînd cu însufleţire acti­ rativelor de Consum — ‘
vitatea cultural-artistică în între­

(Ormare din pag. l-a) ducţie de către muncitori, tehni­ tru ridicarea productivităţii şi brigada artistică de agitaţie de aduse vieţii şi muncii lor, oame­ prinderi şi !la sate, formafiile de [ CENTROCOOP — pregăteşte-j
cieni şi ingineri, recoltele boga­ realizarea de economii. La Com­ artişti amatori vor aduce o con­
'agitaţie din Aninoasa şi Draşov, te realizate în gospodăriile agri­ binatul siderurgic din Hunedoa­ la Draşov, formaţie fruntaşă pe nii muncii şi-au reînnoit anga­ tribuţie tot mai mare la înfăptu­ [ cadre pentru unităţile coope- )
echipele de dansuri din Lupeni, cole de stat, colective şi în în­ ra, de pildă, formaţiile artistice irea de către oamenii muncii a
T.R.G.b.H. Deva, Dăbîca, Sîngă- tovărăşiri, îşi au un modest iz­ continuă să facă pregătiri, să regiune la faza regională a ce­ jamentele, au intensificat între­ sarcinilor trasate de partid, vor L raţiei de consum în speciali-1
tin, fanfara din Lupeni etc., au vor şi în activitatea cultural ar­ prezinte noi spectacoile. Gorul, contribui şi mai mult la educa­
stîrnit admiraţie la faza regio­ tistică, activitate care, sub con­ prezentînd cîntecele: „Gîniec lui de-al V-lea concurs artistic, cerea socialistă, obţin zi de zi rea lor patriotică. qtaţi Ie contabili şi merceologi, ^
nală a concursului. Acelaşi lu­ ducerea organizaţiilor de partid, pentru siderurgişti“ şi „Gîntec
cru se poale spune şi despre a căpătat un caracter concret şi de întrecere între Hunedoara şi şi-a rărit repetiţiile, nu şi-a mai realizări tot mai frumoase. For­ -\'W W W V W W W W V V V N /j [ prin şcolile telurice de coope--]
majoritatea echipelor artistice un înalt nivel educativ. Reşiţa“, contribuie la menţine­
prezente la concursul organizat rea entuziasmului acestei între­ complectat repertoriul cu fapte maţiile cultural-artistice ale sin- [ rafie din localităţile Buzău, ]
cu prilejul celui de-al III-lea fes­ Ziua de 23 August a trecut. In ceri patriotice pentru sporirea
tival regional al tineretului. întreprinderi şi ia sate oamenii producţiei de metal a patriei. De noi. De asemenea, aproape toa- -dicatelor şi cele ale căminelor L Brăila, Curtea de Argeş şi O -î
muncii, mobilizaţi de sarcinile asemenea’, echipa de teatru pre­
Trebuie amintit de asemenea trasate de plenara G. G. al zentînd piesă „Cetatea de foc" te formaţiile artistice de fa Că- culturale sînt chemate, ca prin [¦radea şi în specialitatea con-1
faptul că la faza finală a celui' P.M.R. din 13-14 iulie a.c., con­ de M. Davidoglu contribuie la
de-al V-lea concurs artistio mai" tinuă cu aceeaşi însufleţire mun­ educarea muncitorilor siderur­ lan şi-ău slăbit activitatea. Bri­ activitatea lor permanentă şi [ tabili prin şcolile tehnice de j
multe formaţii au ocupat locuri ca lor patriotică, entuziastă, pen­ gişti în spiritul eroismului în
fruntaşe pe ţară. Fanfară sindi­ tru a da patriei mai mult căr­ muncă, al devotamentului faţă gada artistică, de agitaţie de la bogată, să sprijine pe oamenii [ cooperaţie din Bucureşti, Ca-
catului minier din Lupeni a bune, mai mult metal, mai mul­ de partid şi patrie.
ocupat locul II, iar corul side- te bunuri de consum, recolte cît * Exemple de formaţii cultural- Toteşti, raionul Haţeg, n-a mai muncii în realizarea cu succes f racai, Sf. Gheorghe şi Vaslui, j
rurgfştilor" hunedoreni şi corul mai îmbelşugate. Pretutindeni, artistice care îşi continuă .acti­ prezentat de multă vreme în faţa a sarcinilor trasate de partid. De
căminului cultural din Poiana oamenii muncii desfăşoară în vitatea cu aceeaşi însufleţire mai colectiviştilor din sat programe aceea, este necesar ca fiecare e- P Durata de şcolarizare esle ]
locul III, continuare cu succes întrecerea sînt multe. Gorul poienarilor, noi. chipă de artişti amatori să-şi
socialistă, obţin realizări tot mai brigada artistică de agitaţie de [ de 2 ani. 1
Desfăşurîn’d o bogată activi­ importante pe drumul construc­ lă Aninoasa, fanfara de la Lu­
tate, formaţiile cultural-artistice ţiei vieţii noastre noi şi fericite. peni, corul din Vulcan etc. sînt [ Pentru anul şcolar 1959/1960, ^
din majoritatea întreprinderilor Urmînd exemplul colectivelor cîteva din formaţiile care, ur­
şi satedor regiunii noastre, şi-au din care fac parte, numeroase mînd exemplul colectivelor din Educarea oamenilor muncii îmbunătăţească repertoriul, să se primesc în anul I absol- -j
adus contribuţia lor la însufle­ formaţii cultural-artistice conti­ care fac parte, continuă să des­
ţirea generală cu care oamenii nuă cu aceeaşi intensitate pre­ făşoare o activitate bogată, le­ este o muncă nobi'lă, de mare continue cu regularitate repeti­ ^venţi ai şcolilor medii de cui--)
gătirea de noi spectacole, îmbu­ gată de aspectele concrete ale
muncii au întîmpinat ziua de 23 nătăţirea repertoriilor, aduc o muncii şi vieţii. răspundere, care nu se poate ţiile şi să prezinte cit mai des !Mură generală, cu diplomă de]
contribuţie tot mai mare la lupta
August, cea mai mare sărbătoa­ pentru sporirea producţiei, pen­ . Din păcate,' unele formaţii cul- desfăşura pe etape, ci zi de zi, spectacole cu un înalt conţinut [m aturitate, între 17-25 ani, pe I

re ă poporului nostru. Rezulta­ permanent şi intens. Formaţiile mobilizator şi educativ în faţa t baza examenului de admitere, -j

tele deosebite obţinute în pro­ cultural-artistice au un rol im­ oamenilor muncii. Este necesar [ Elevii care îndeplinesc con- )

portant în a-ceastă muncă uriaşă ca organizaţiile de partid din L diţiiie cerute, primesc lunar ]
pe care o desfăşoară partidul întreprinderi şi de la sate să în­
pentru a face din fiecare om al drume permanent activitatea [ burse. I
muncii, un luptător conştient pe cultural-artistică, să vegheze ca
frontul construcţiei socialiste. întotdeauna, aceasta să fie le­ I- Examenul de admitere în- -j
De aceea, şi activitatea lor tre­ gată de problemele concrete şi
buie să fie permanentă, legală cele mai actuale de la locul de r cepe Ia data de 25 septembrie ]
de problemele contemporane ale muncă, să aibă o ţinută artisti­
construcţiei socialiste, să aibă (• a.c., ora 8 dimineaţa, la sediul 1
un înalt conţinut patriotic, edu­ că corespunzătoare. Sfaturile
cativ. populare comunale, secţiile de [ şcolilor. ^
învăţămînt şi cultură, casele ra­
Plenara C.C. al P.M.R. din ionale de cultură, comitetele de [ înscrierile se primesc pînă
13-14 iulie a.c. a pus în faţa întreprindere şi organizaţiile
[• Ia data de 15 septembrie a.c.,)

ţj Ia serviciul organizare şi ca-]

[ dre al Uniunii raionale a co-1

[operativelor de consum în ca- -j

[ drul căreia domiciliază can- ^

' didaţii, de unde se pot lua in-)

oamenilor muncii de la oraşe şi U.T.M,,' care se ocupă în mod î formaţii amănunţite, t
ţ . >. r. ţ . *> *|