Page 2 - 1960-04

Pag. 2 DRUMÜn 8o61ALlSMVr.cn Nr. 1639
iTzszit t tTf^r.i ^ 'bimi•jrz.ivczx-'jyrz
BSK^saKieEK®^^ caagswassHyg^^ &xz&>&&Fipaz?tzr*y^

Cresc itoM n«ii La clubul muncitoresc i§ă !p re ve n im pagiiSbele p r o d u s e

din Hunedoara «ie În g h e ţu rile şl b ra n aei© tira n i

Nu există zi din săptămină in Multă atenţie acordă conducerea de p r im ă v a r ă ia p®smal f r u c t i f e r i
care la clubul muncitoresc din clubului organizării conferinţelor
G. A- O. A p o id u d e J o s Hunedoara să nu se desfăşoare di­ pe diferite teme, serilor de odihnă, Obţinerea unor recolte mari simplă şi eficace este citirea var preparată astfel: din tai­
ferite activităţi cultural-educative. intilnirilor muncitorilor cu scrii­ de fructe este împiedicată de­ termometrică. Ea se bazează pe nă de grîu se face o pastă cu
Primirea de noi membri şi bucură de stimă în rîndurile Formaţiile artistice de amatori fac torii. De 11 începutul anului, şi pi- seori de îngheţurile şi brumele consideraţia că, cu cît creşte di­ apă fierbinte care se lasă să fer­
repetiţii în vederea prezentării de nă acum, au fost ţinute 33 de tîrzii de primăvară. Ele apar în ferenţa între temperatura aeru­ menteze 3—4 zile. Din aceasta
candidaţi de partid a constituit colectiviştilor. Procedînd în a- noi spectacole, oţelarii participă conferinţe dintre care 6 cu carac- timpul sau imediat după porni- lui înregistrată la ora 13 şi cea se iau 150—200 grame, se sub­
la lecţiile ţinute in cadrul univer­ ier tehnic, 12 seri de odihnă in- _rea în vegetaţie a pomilor. De de la era 21, cu atît posibilita­ ţiază cu apă şi se amestecă cu
şi constituie pentru biroul orga­ cest fel, organizaţia de bază din sităţii muncitoreşti, se ţin conferin­ chinaie fruntaşilor in producţie de multe ori, în a doua jumătate a tea apariţiei îngheţului este mat 10—15 kg. var proaspăt stins.
ţe pe diferite teme, se organizează lunii aprilie, şi chiar în luna mare. Citirea termometrică se Totul se amestecă cu 100 litri
nizaţiei de bază din G.A.C. A- G.A.C. Apoidu le Jos, a primit seri de odihnă, recenzii etc. | mai, brumele şi îngheţurile tîr­ face ajufîndu-ne de un gratie apă. înainte de stropire, soluţia
\ zii distrug la pomi florile şi lăs­ special întocmit. In figura nr. se strecoară. Se dau 10—12 li­
poldu de .(os o preocupare per­ în rîndul candidaţilor de partid, Echipa de teatru a clubului, spre tarii tineri. 1 reproducem graficul şi pen­ tri soluţie la fiecare pom.
manentă. Organizaţia de bază colectivişti de frunte, printre ca­ exemplu, este una dintre cele mai la oţelârie, laminoare, cocserie, c- I tru a uşura folosirea lui, dăm
îndrăgite formaţii artistice. C.ind îngheţurile se produc mai cîteva exemple. Contra brumelor tîrzii. rezul­
s-a orientat spre atragerea în re Maria Olteanu, Paraschiva ( prezintă un nou spectacol, oame­ nergetic şef ele. } .ales în nopţile cu cer senin, li­ tate bune dă combaterea prin
partid a acelor colectivişti care Albii, Doina Popa, Ioan Farcas, nii muncii din Hunedoara umplu niştite şi ou aer uscat. Văile Intr-o localitate dată, tempe­ metoda fumigării, care constă
sala pînă la refuz, siguri fiind că Siderurgişlii au ocazia să vizio- \ sînt expuse la temperaturi mai ratura aerului la ora 13 a fost în producerea de nori groşi do
prin munca lor de zi cu zi au iar ca membri de partid, pe Ni- asistă la un spectacol bun. La cele joase decît coastele. Solurile fum în livadă. Fumul se produ­
31 de spectacole prezentate de e- neze de două ori pe săptămină, j negre, bogate în humus se ră­ ce prin arderea materialelor or­
dovedit că sînt ataşaţi politicii colae Preda, Ion Albu şi Ion chipa de teatru în acest an, aiit cesc mai mult decît cele de cu­ ganice aşezate în grămezi. Pen­
în oraş cit şi in raion, au asistat gratuit, filme documentare şi şiiiti- ) loare deschisă. In terenurile tru a construi astfel de gră­
partidului, luptă în mod hotă­ Triî. De la începutul anului şi mii de oameni ai muncii. O apre­ deschise. îngheţurile sînt mai mezi, se aşează în cruce doi
rî! pentru înfăptuirea ei, aduc pînă acum, această organizaţie' ciere bună a început să capete ţifice, participă la seri de întrebări r rare şi cu intensitate mai mică, pari, unul bătut în pămînt şl al­
o contribuţie însemnată la în­ a primit în total 4 membri şi şi orchestra de mandoline care a pe cînd în văi şi depresiuni ele tul culcat lîriţjă el. Peste aceştia
tărirea gospodăriei colective, 6 candidaţi de partid. prezentat trei spectacole, precum şt răspunsuri, citesc cărţi de la bi­ sînt mai frecvenţe şi mai in­ se pun paie, rumeguş de lemn,
sînt fruntaşi în muncă şi se şi echipa de dansuri. Tot in ca­ frunze, buruieni sau bălegar a-
drul clubului fac repetiţii orches­ blioteca clubului. Numai în prime­ tense. pos. Deasupra se aşează un
tra semisimfonică şi formaţia co­ Pe crengile şi tulpinele pomi­ strat subţire de pămînt. Grăme­
C o m u n a Sghsu rală. Aici mai activează o şcoală le două luni ale anului 1960, zile se fac din vreme şi la 1 ha.
lor se întîlnesc primăvara ar­ se folosesc 70—100 grămezi lar­
de muzică pentru pian şi vioară, s-au înscris la bibliotecă 513 ci­ suri provocate de insolaţ ia din gi de 2 metri şi înalte de 1 me­
una pentru fanfară, un cerc de timpul iernii şi de cea din pri­ tru. Ele se aşează mal des în
îndrumate de comitetul comu­ şi cea din întovărăşirea din Şard titori care au împrumutat peste măvară. Cu cît crengile şi tul­ partea de unde bate vîntul. In
nal de partid, organizaţiile de care a primit 13 candidaţi şi un artă plastică etc. pinile sînt mai groase, cu atît nopţile senine şi liniştite se pun
bază din comuna Ighiu, raionul membru de partid. 1.700 volume; aceasta, in afara ci­ ele au o suprafaţă de încălzire observatori !a termoriietrele in­
Alba. se ocupă cu răspundere mai mare, făcînd ca seva să stalate în livadă. Dacă diferen­
de munca de primire în partid. Din întreaga comună, au fost titorilor care împrumută cărţi de circule, iar pomii să-şi piardă ţa de temperatură între orele 13
In rîndurile candidaţilor şi mem­ primiţi în total 21 de candidaţi rezistenţa la temperaturile scă­ şi 21 se apropie de 2 grade Cel-
brilor de partid sînt atraşi co­ şi 3 membri de partid, Printre Ia bibliotecile volante. zute. Gerurile puternice care sius deasupra lui zero, e sigur
lectiviştii cei mai harnici din ac­ cei primiţi candidaţi de partid, apar în timpul nopţii vatămă că se vor produce brume. In a-
tivul fără de partid şi cei mai se numără tov. Gheorghe Popa, Pentru viitor, conducerea clubu­ celulele de pe porţiunile încăl­ cest caz, se scot parii şl se a-
merituoşi utemişti. Un exemplu prind grămezile. Ele trebuie a-
bun îl constituie organizaţia de Silvia Tudoran şi Elena Popa, lui are prevăzute în plan şl alte zite în timpul zilei. primse repede şi deodată. Dacă
bază din G.A.C. Ighiu, care a arderea este cu flacără, se va
primit în acest an 3 candidaţi colectivişti din Ighiu, Victor activităţi atractive, care să contri­ Pentru a evita pagubele pe arunca pămînt deasupra. Pro­
care le produc îngheţurile şi ducerea fumului trebuie prelun­
Radu, colectivist din Sard şi buie la educarea oamenilor mun­ brumele tîrzii de primăvară, a- gită cu 1—2 ore după răsăritul
vem la dispoziţie mijloace de soarelui.
alţii, cii, ia creşterea producţiei de me­ prevenire si combatere.
Anul acesta, teroarea pomilor
tal. ? La producerea îngheţurilor s-a făcut în condiţiuni destul do
contribuie în mare măsură fac­ bune şi se prevăd producţii mart
G.A.S. Q r ă ş tie 164 aparfamenfe în folosinţă torii climatici locali. In perioa­ de fructe. Dar pentru a păstra
da de primăvară, pînă la tre ­ aceste fructe e necesar ca ală­
întărirea raidurilor partidului ' fruntaşi în producţie şi în ac­ La Petrila a fost dat în fo­ De Ia 1 ianuarie la 28 mar­ cerea pericolului îngheţului şi turi de aplicarea*1 celorlalte mă­
losinţa minerilor cel de-al doi­ tie, minerii din bazinul carbo­ brumelor, trebuie să sg organi­ suri agrotehnice care asigură o
constituie o preocupare de sea­ tivitatea obştească. lea bloc din acest an care cu­ nifer al Văii Jiului au primit zeze în fiecare gospodărie co­ producţie de fructe de călită io
prinde 30 de apartamente con­ spre folosinţă în total 164 de lectivă cîte un observator pentru bună, să organizăm acţiunea de
mă şi pentru organizaţia de Tot în acest interval de timp, fortabile. noi apartamente. urmărirea şi prevenirea îngheţu­ protejare a plantaţiilor împotri­
rilor. O metodă de prevenire va gerurilor şi brumelor tîrzii.
bază de la G.A.S. Orăştie (se­ 3 muncitori cărora Ie-a expirat
Ing. EMANOIL MANUGHEVICl
cretar Vasile Şaîăr). Acest lu­ stagiu! de candidatură, au fost şl ing. GH. STANCIU
Staţiunea experimentată
cru este dovedit de rezultatele primiţi în rîndul membrilor de dc 13 grade Celsius, iar la ora horiicolă Geoagiu

bune obţinute în acest domeniu partid. Este vorba de tovarăşii 21 de 12 grade Celsius. Dife­

de activitate. De la alegerile or­ Cociş Silvestru, îoan Dobreanu renţa între citiri este de un

ganelor conducătoare de partid şi Ana Nearnţu. Pentru campania de împăduriri grad. Pe grafic, mergînd pe ori­

(noiembrie 1959) şl pînă în pre­ In prima adunare generală zontala 12, în dreptul lui 1 ver­
zent, au fost primiţi în rîndul care va avea loc în luna apri­
candidaţilor de partid un număr lie, vor îi discutate de asemenea Acţiunea patriotică de împă­ ţă a angajamentului luat, elevii tical. constatăm că îngheţul nu
de 9 tovarăşi. Printre aceştia, duriri a fost îmbrăţişată cu căl­ de la şcoala medie mixtă, şcoa­
se află muncitorii loan Măglaş, cererile a încă doi tovarăşi care dură şi de tinerii 3in Valea Jiu­ la profesională şi pionierii din se va produce (sectorul A).
Vicior Bogdan, Ioan Ştefan, lui. Aceştia s-au angajai ca Petroşani au scos de curînd din
Andrei Bogdan, Deneş Ludovic, şi-au manifestat dorinţa de a prin munca voluntară ce o pres­ pepiniera „ C a l v a r ! a“ peste Dacă, de exemplu, la ora 13
intra în rîndurile candidaţilor tează la împăduriri să realizeze i00.000 puieţi molid care vor
o economie de 250.000 lei. Mer- fi plantaţi tot prin 'muncă vo­ temperatura a fost de 12 gra­
gînd pe linia traducerii în via­ luntară pe masivefe degradate.
de, iar la ora 21 dc 5 grade,

inginerul Ioan Popa şi alţii, toţi de partid. diferenţa- între aceste două ob­

servaţii este dc 7 grade. Citind

@.iîL(mL La kihllăleea pe gratie la intersecţia lui 5 pe

orizontală şi 7 pe verticală, ve­

dem că în noaptea următoare,

N-a trecut mai mult de un sfert de cărţi citite; Farcas Felicia şi Bectai îngheţul se va produce (sector
ceas de etnd tov. Tatiana Nagy, res­ Maria, utemiste, cîte 25 de cărţi cJ-
ponsabila bibliotecii comunale din tite... F). Prevederile îngheţurilor în
Teiuş, s-a prezentat la lucru şi iată
că mai mult de zece cetăţeni, tineri Deşi pensionarul Popa Vasile este ţara noastră şi local se fac din
Si vîrstnici, au şi venit să împrumu­ bătrîn, totuşi, nu se poate despărţi
te cărţi şi să predea totodată pe cele de prietenul său cel mai drag, cartea. ce în ce mai organizat prin
împrumutate cu cîteva zile mai în urmă. Ii place să citească noutăţi despre
Pînă ce le-a căutat fişele, din obiş­ ştiinţă agricolă, despre aplicarea agro­ Din cercul de avertizările ce se dau prin ra­
nuinţă, bibliotecara i-a întrebat pe tehnicii şi noile metode de lucrare a muzică al Casei ra­
fiecare în legătură cu cărţile citite, pămîntuîui. Citeşte şi literatură poli­ ionale de cultură dio sau de către staţiile me­
dacă le-au plăcut, dacă ău tras ceva tică şi beletristică. din Brad fac par­
învăţăminte şi ce anume cărţi mai te 47 de tineri. Ei teorologice locale, cu care tre­
preferă să citească. Cititorii răspun­ — Munca de popularizare a cărţii învaţă aici să cin-
deau cu plăcere. In timpul acela mă s-a îmbunătăţit, a spus tovarăşa Nagy te ia diferite instru­ buie să se ţină o legătură per­
aflam şi eu la bibliotecă. Mi-am a- şi de aceea şi roadele sînt btine. De
runcat privirile pe cîteva fişe ale la începutul anului şi pînă în pre­ mente. manentă' .i
cititorilor prezenţi la această oră în zent, biblioteca noastră a înregistrat In clişeu: Lăcă­
bibliotecă şi am citit pe e le : Popa peste 560 de noi cititori, care au citii Apărarea pomilor
.Vasile, pensionar, vîrsta 82 ani. 16 mai mult de 4.000 de cărţi. Dintre a- tuşul loan Vasitt,
cărţi citite; Lasla Ioan, 70 ani, 12 cestea 405 sînt cărţi în limbile ma­ mecanicul de mină de îngheţări şi brume
cărţi citite; Fried Daniel, 64 ani. 23 ghiară, rusă şi germană. Constantin Sicole şl
cărţi Citite; Pop Felicia, pionieră, 24 strungarul Silviu tîrzîi
ADRIAN OŢOIU Zeriu, exersînd la
corespondent acordeon. In momentul de faţă, în con-
diţiunile regiunii noastre sînt
necesare anumite măsuri meni­
te să producă întîrzierea pomi­
lor în vegetaţie şi combaterea
brumelor tînzii. întîrzierea por­
nirii în vegetaţie ca şi a înflo­
ritului se realizează prin stro­
pirea pomilor cu o soluţie de

.-OOC330COOCOCa3«XKXX30CmCCOOOOOOOCXXXXJOOO<XXXXXXîCCXî00 oeCGQOCGCKXXSaCXiaÖCXXXXXXXXXXTaöOSCXXJOQCC^^ seöö?
...... .... ^
ver şi exigent. Acum am văzut târît să discut cu Vladimir I- — Acţionaţi energic pentru Doar nu toate palatele au va­
: Intîlniri de neuitat în faţa mea pe acest om — licî. crearea detaşamentelor ăe a- loare de muzee. E necesar să
simplu, pe înţelesul tuturor, plin provizionare — aceasta este o fie organizate instituţiile pen­
^ J V - v t'g x ra g 3 c : a n a rr r T i ,T -.r -r c n .'» r ? n .'feM Ofcsca de viaţă, grijuliu cu cei din In curînd, un asemenea pri­ chestiune vitală de primă ur­ tru copii. Acest lucru trebuie
jur, ăe un farmec şi o frumu- lej s-a ivit. împreună cu alţi genţă. Iar la conducere ridi­ încredinţat Naricomprosului.
Pentru prima oară l-am vă­ nin, care stătea in picioare lin­ . seţe sufletească excepţională. petrogrăăeni am sosit la Mos­ caţi oameni noi din mase.
gă geam. Am fost pur şi simplu u im it; cova la cel de-al cincilea Con­ Eu am atras atenţia asupra
zut şi l-am ascultat pe VLadi- d e P. Z A S L A V S K S l-am întrebat pe lacov Mihai- gres al Sovietelor. La şedinţa Apoi s-a adresat lui Sver­ faptului că muncitorii din Pe­
rair Ilici Lenin în -martie 1918 — Vladimir ilici, vă prezint lovici: fracţiunii bolşevice a congre­ ălov, care şedea alături : trograd nu tind spre raioanele
pe secretarul Comitetului re­ sului, Vladimir Ilici a sosit cu centrale ale oraşului; s-au o-
la cel de-al patrulea Congres m e m b r u a l P. C. UJ. S. gional din Odesa — Zaslav- — Spune-mi, Lenin este mult înainte de ora începerii. — lacov Mihailovici, discută, bişnuit cu raioanele lor aşeza­
ski. totdeauna astfel ? Aşezat pe un scăunel, Lenin te rog, cu tovarăşul Zaslav- te în apropierea uzinelor, se
extraordinar al sovietelor pe dia 1905 discuta cu Sverălov şi Avane- ski şi stabiliţi împreună ciţi pling nu numai de neajunsu­
întreaga Rusie Congresul a Am simţit o caldă strtngere — Cum ? — s-a mirat Sver­ sov. M-am apropiat de ei şi oameni poate da Petrograăul rile locuinţelor, ci şi ăe lipsa
de mină. Lenin m-a întrebat le-am povestit ce se petrece pentru detaşamentele de apro­ paturilor, meselor, scaunelor.
avut loc la Casa Unională. Sa­ pace prezentate de imperialiş­ despre situaţia din Odesa, îl ălov. la n o i: vizionare în decursul acestei Mobilă, se înţelege, exista în
interesa starea de spirit a — Fără să semene de loc cu luni. depozite, dar cum să fie asi­
la Coloanelor era plină pînă tii germani erau cu mult mai muncitorilor, soldaţilor de pe — La chemarea ăv., Vladi­ gurată aprovizionarea, care
frontul romîn şi a marinarilor toate povestirile despre el. mir Ilici, se cer să plece în In aceeaşi zi, seara, la invitaţia încă nu fusese organizată.
la refuz cu delegaţi în mantale grele decît cele iniţiale. de pe vasele din Marea Nea­ lacov Mihailovici a început să detaşamentele ăe aproviziona­ lui lacov Mihailovici, am venit la
gră. re nu numai muncitorii ăe Kremlin pentru a raporta cîţi — Şi cine trebuie să o asi­
cenuşii, pufoaice muncitoreşti, In referatul său la Congres, rîăă. rină, ci şi conducătorii diferi­ oameni şi din ce raion se pot gure ? — a întrebat Lenin iro­
Eu mă străduiam rsă-i răs­ — încearcă singur să-l des­ telor întreprinderi, cei mai alege. Sverălov a întrebat in nic.
cojoace ţărăneşti. In aştepta­ V. I. Lenin a făcut o străluci­ pund cît mai complect, dar in vechi membri ai organizaţiilor primul rină, cine din activul ăe
acest timp cineva din cei pre­ crii altora. de partid. conducere şi-a exprimat dorin­ — La noi se organizează un
rea deschiderii congresului de­ tă analiză a situaţiei de atunci, zenţi a intrat în discuţie: Ulterior m-am convins nu ţa de a pleca. sovnarhoz. In gestiunea lui vor
— Şi. ce ?! Foarte bine — a intra, după cît se pare, nu nu­
legaţii făceau cunoştinţă, îşi dovedind necesitatea ca în nu­ — Dar dumneata pentru ce odată, că pe Lenin nu-l poţi aprobat Vladimir ilici. l-am numit pe Baăaev, mai fabricile, dar şi aprovizio­
ai vota la congres ? Organiza­ descrie fără să vezi ceva nou Strievski, Scoroliodov, amin­ narea oraşului cu produse fa­
împărtăşeau impresiile şl în a- mele salvării revoluţiei, în nu­ ţia din Odesa. după cum se in el... — Dar cîţiva — am conti­ tind că doreşte în mod special bricate.
ştie, duce război ?... nuat eu — considerînd că Pe- acest lucru şi Kalinin. De obi­
celaşi timp discutau foarte a- mele existenţei statului sovie­ •fr trograăul e front şi nu poate cei, am explicat eu, la mobi­ — Iar comitetul de partid
— Cum. cu cine război ? — fi lăsat fără luptători, nu sînt lizare răspunde în primul rină din Petrograd s-a debarasat de
prins. tic să fie acceptată această a exclamat Lenin. Situaţia din Petrograd în pri­ de acord ca floarea proletaria­ tineretul, dar în cazul ăe faţă o grijă ? Dar secţii tn soviete­
măvara anului 1918 era deose­ tului să plece la sat. sînt necesari oameni cu expe­ le raionale aveţi ? — a întrebat
Dar iată că în mijlocul zgo­ „pace diavolească“. Cu toate — Da bolşevicii, din Odesa bit ăe încordată, uzinele şi fa­ rienţa vieţii, l?isă au familii... Lenin.
sînt în fruntea celor ce luptă bricile aproape că nu lucrau. — Cum ? Cine se împotri­
motului de glasuri se aude că condiţiile păLii erau deose­ Poporul flănînzea. Erau zile veşte ? — a întrebat repede Mi s-a părut necesar sâ-i Eu am răspuns că încă se
— am spus eu — apără pu­ cînd populaţia primea pe zi Lenin. raportez lui Sverălov, că s-au discută cum. trebuie organizată
sunetul insistent al clopoţelu­ bit de grele, Vladimir Ilici era terea sovietică împotriva con­ doar a opta parte dintr-o pli­ ivit şi greutăţi practice. Mun­ munca sovietelor raionale. Iar
trarevoluţionarilor şi a unită­ ne. In acest timp Lenin s-a — Zinoviev... citorii care urmează să plece secţiile luptă cu speculaţia,
lui. pe deplin, încredinţat de victo­ ţilor militare nemţeşti. Dar la adresat muncitorilor cu chema­ în aceste detaşamente trebuie pentru instaurarea comerţului
congres aşi vota pentru pace. rea de a crea detaşamente de Vladimir Ilici a început să îmbrăcaţi, trebuie aprovizionaţi sovietic.
l. M. Sverălov deschide con­ ria revoluţiei, socialiste. E cu aprovizionare cu alimente de­ vorbească aprins; pentru drum, trebuie asigu­
— Foarte bine, a spus Le­ oarece, cum scria el, izolaţi şi rate familiile lor. — Cu problemei locuinţelor
gresul. neputinţă să-ţi aminteşti fără nin şi a început să discute cu răzleţi, oamenii nu pot învin­ —• Dar ce vor ei ? Să oprim pentru muncitori trebuie să se
Sverălov. ge foamea şi şomajul. „floarea proletariatului“ la mă­ In acest timp a sunat Vla­ ocupe comitetele şi sovietele ra­
Are cuvintul Lenin! emoţie, cu cită forţă şi pasiu­ turaiul uzinelor şi fabricilor ca­ dimir Ilici. I. M. Sverălov i-a ionale. antrenind în această
in exilul de la Narîmslc, as­ Apelul lui Vladimir Ilici a a- re nu lucrează ? Să privească cerut permisiunea de a merge treabă masele largi ăe munci­
Vladimir ilici şi-a început re­ ne a exclamat Lenin la termi­ cultindu-i pe practicienii ilega­ vut un răsunet deosebit ăe pasivi la femeile şi copii înfo­ împreună cu mine. tori. a spus Lenin cu înflăcă­
lişti I. Sverălov, F. Goloşcekin, călduros în mijlocul muncito­ metaţi ? De la cine să aştepte rare.
feratul său calm parcă ar fi narea referatului: „Poporul, V. Kuibîşev, şi alţii, care apă­ rilor din ' Petrograd. in comi­ atunci muncitorii din Petro­ După ce a ascultat informa­
rau cu consecvenţă linia leni­ tetele şi sovietele' raionale se grad ajutor, în cine sâ-şi pu­ ţia, V. I. Lenin a spus : E cu neputinţă Hă poţi vita
discutat cu nişte prieteni. care a fost capabil să creeze nistă în polemica cu menşevi- forma un adevărat torent ăe nă nădejdea ? E revoltătoare a- acei ani. cînd V. I. Lenin r>".-
cii şi. eserlştii, deseori încer­ voluntari, care răspundeau che­ ceastă împotrivire! — a excla­ — E' bine că se ridică ase­ vea bazele politicii de ?^/-o n,
'Membrii delegaţiei din Odesa, puterea sovietică, nu va pieri cam să-mi închipui cum arată mării lui Lenin. mat Vladimir Ilici. menea probleme; trebuie mai guvernului sovietic, cînd a--" ••>-
chipul lui Lenin. Nu ştiu de pe larg folosite fondurile de
marinari ai Flotei Mării Negre, niciodată!“. ce mi se părea deosebit de se­ Fiind pe atunci secretar al Atent, teminău-mă să scap locuinţe ale burgheziei: să fie vii muncii abia începeau să. se
Comitetului de partid din Pe­ măcar un cuvînt, ascultam in­ răutăţi muncitorii în palate. simtă stăpîni ai ţării.
îşi îndreaptă privirea spre mi­ Discuţiile asupra referatului trograd, eu simţeam că miş­
carea populară era. reţinută de dicaţiile lui Lenin; (Din „Pravda").
ne, parcă întrebindu-mă: „un­ au fost deosebit de active. La cîţiva activişti de partid cu
munci de răspundere şi am ho-
de este puterea lui, în ce con­ tribună s-au perindat soldaţi,

stă ?“. marinari, muncitori, ţărani. In-

Dar peste cîteva minute cu­ tr-o singură voce ei au spu s:

vintele lui Lenin curgeau nă­ trebuie să se termine neîntîr-

valnic ca un torent. Fierbinţi, ziat războiul: peste tot bîntuie

însufleţitoare. ele ajungeau la mizeria, foamea. Rusia trebuie

inimă, trezeau voinţa, năşteau hrănită. încălzită, trebuie com­

credinţa în victorie. Toţi ascul­ plect reconstruită.

tam reţinîndu-ne respiraţia. In timpul pauzei, de mine

'V
Raportul lui Lenin era con­ s-a apropiat I. M. Sverălov, pe

sacrat tratatului dc pace de la care-l cunoşteam de pe vremea

Brest, pe care trebuia să-l ra­ exilului din Nariviste, şi m-a

tifice congresul. Trădarea lui rugat să-l însoţesc în camera

Trofici a costat scump Ţara unde se afla prezidiul Congre­

Sovietelor. Noile condiţii de sului. El m-a condus spre Le­