Page 5 - 1960-04

"r; (. i?:;
A nuí X îl Wr. 1640
L a _ s fîrş it d e t r i m e s t r u In întîanpinarea cele
MINERII V Ă I I J I U L U I a naşterii iui V.I. Im H
RAPORTEAZĂ
• 45.175 tone cărbune peste plan.
• Minele Lonea, Aninoasa şi Lupenî şl-au îndeplinit an­
gajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai.
• A fost îndeplinită sarcina Conferinţei regionale de partid
privind creşterea randamentelor.
Conferinţa regională de partid a tehnicianului". Cele mai bune rea­
pus In faţa minerilor din Valea Jiu­ lizări in perioada de care ne ocupăm
lui sarcini deosebit de importante pri­ le-au înregistrat sectoarele V Lo­
vind sporirea producţiei de cărbune nea, III Petrila, I Aninoasa, I Vul­
in anul 1960. Pentru îndeplinirea lor can, I B, IV A şi I A Lupeni.
in mod ritmic, bravii mineri şi-au mo­
bilizat toate forţele încă din primele
luni ale anului. Sub îndrumarea per­
manentă a comitetelor de partid, a
fost organizată întrecerea socialistă
între brigăzi, sectoare şi exploatări,
pe baza unor obiective concrete c a :
„Ziua şi fişia", „O tonă peste plan de
fiecare om, in fiecare zi" etc. La în­
demnul comuniştilor, a crescut numă­
rul şefilor de brigadă care au îmbră­
ţişat iniţiativa textilislei sovietice Va­
lentina Gaganova, iniţiativa lui An­
drei N agy de la mina Lupeni. „Pre­
luarea locurilor grele de muncă de
către brigăzile fruntaşe"; s-a făcut
tot mai mult simţit ajutorul brigăzi­
lor fruntaşe acordai celor rămase in
urmă. Drept urmare, numărul brigă­
zilor care îşi îndeplinesc şi depăşesc
planul a crescut simţitor. Iar din a-
hatajele minelor, ies zilnic la supra­
faţă cantităţi sporite de cărbune. 'Ast­
fel, primul trimestru al anului a fost
încheiat de către harnicii mineri din
Valea Jiului cu 45.175 tone cărbune
peste plan.
Deosebit de frumoase au fost reali­
zările din luna martie. In această lu­
nă, la combinatul carbonifer a fost
înregistrată o depăşire a planului de
producţie cu peste 21.000 tone de
cărbune. Fruntaşele întrecerii socialis­
te sînt colectivele minelor Lupeni, Lo­
nea şi Aninoasa.
In trimestrul I al anului 1960, s-a
desfăşurat cu multă însufleţire între­
cerea socialistă între sectoare. De re­
zultatele acestei întreceri depinde in
mare măsură care dintre sectoare va exploatare, au fost propuse şi înfăp­
ciştlga distincţia „Casca de aur a tuite numeroase măsuri tehnico-orga-
Secfie fruntaşă
pe ramură
Recent, colectivul secţiei chi­
mice a Fabricii chimice din O-
răşlie a fost premiat de Minis­
terul Industriei Petrolului şl
Chimiei, pentru rezultatele bune
obţinute în întrecerea socialista
organizată în trimestrul IV al
anului trecut. Secţia a realiza'
în această perioadă planul pro
duefiei globale în proporţie fle
114 la sută, a sporit productivi
fatea muncii cu 1 2 la sută, iaz
ia preţui de cost a realizat eco­
nomii în valoare de 759.814 lei
La festivitatea înmînării pre­
miilor, muncitorii secţiei s-au
angajai să menţină titlul de sec­
ţie fruntaşă, prin noi succese în
muncă.
GH. MANEA mini. s-a redeschis secţia de boli perişul clădirii şi au fost com­
corespondent
Peniru furnalele
din Hunedoara
.In cinstea conferinţei sin
dicale raionale Hunedoara, mi­
nerii de la mina Vest â între­
prinderii miniere dm Ghelar ău
organizat un schimb de onoare.
Cu acest prilej, s-au extras
peste planul zilnic. 160 tone mine­
reu. S-au evidenţiat în mod deo­
sebit echipeie c-onduse de tova­
răşii Aron Munteanu. Aron To-
ma şi Traian Dumitraş.
De asemenea, pentru a con­
tribui la sporirea cantităţii de
minereu trimis furnalelor din
Hunedoara, tinerii de la aceeaşi
mină au organizat o acţiune de
muncă patriotică. Efectuînd 120'
ore de muncă voluntara, ei au
încărcat o însemnată cantitate
de minereu din stoc. Printre ti­
nerii care au participat «a a-
ceastă acţiune se numără Gheor-
ghe Pricop, Dumitru Jalbă, laan
Virgil, Costicci Bratu şi alţii.
1. LllCACI
secre'arul organizaţiei reducă Ia maximum rebuturile
CJ.T.M. de la mina
Vest-Gheiar
PROLETARI DIN TOATE TARILE, (JNIŢI-VA
Slmbătă 2 apriiie 1960
de-a SO-a aniversăr
Un merit deosebit îl au însă sec­
toarele de tineret. Muncind cu elan,
colectivele acestor sectoare au ex­
tras din abatajele lor în primele trei
luni ale anului, cu 28.399 tone de
cărbune mai mult decît prevederile
sarcinilor de plan.
In prezent, colectivele tuturor ex­
ploatărilor din Valea Jiului se pregă­
tesc să iniimpine cu cele mai fru­
moase rezultate ziua de 1 Mai. In
cinstea acestei zile ele şi-au luat încă
de la începutul anului angajamente
concrete şi mobilizatoare, peniru înde­
plinirea cărora luptă cu toată indîr-
firea.
Faptul că la exploatările Lonea,
Aninoasa şi Lupeni întrecerea socia­
listă a fost mai avlntafă decît la toate
celelalte, că minerii acestor exploatări
au aplicat cu mai mult curaj iniţia­
tivele noi, le-a permis să înregistreze
asemenea realizări incit să poată ra­
porta cu mindrie că şi-au îndeplinit
angajamentele luaie in cinstea zilei
de 1 Mai, cu o lună mal devreme.
Unul din obiectivele de seamă ale
întrecerii socialiste ce se desfăşoară
intre colectivele de mineri din Valea
Jiului este sporirea continuă a pro­
ductivităţii muncii. Concret, Conferin­
ţa regională de partid a pus în faţa
lor sarcina de a ajunge plnă la finele
acestui an la o productivitate medie
de o tonă pe post ne bazin. Această
sarcină a fost viu dezbătută in adu­
nările de partid şi in consfătuirile de
producţie. La fiecare sector, la fiecare
nlzatorice. Rezudatele nu s-au lăsat
nici ele aşteptate Productivitatea mun­
cii atinsă la sfirşitul primului trimes­
tru, se cifrează la 1,019 tone pe post
pe bazin. Sarcina Conferinţei regionale
de partid este deci îndeplinită şi
depăşită.
M otocompresor electric
Zilele trecute. Ia sectorul de sele Duko şi Nitrolac. Noul mo­
rîmplărie al întreprinderii „Gri- tocompresor este de mare pro­
sana" din oraşul Brad. a fost ductivitate şi în afară de acea
pus în funcţiune un motocom­ sta, poate ti folosit şi la umfla­
presor electric din import. Gu rea cauciucurilor auto, la zu­
ajutorul acestei maşini, se va grăvit. iă gresare etc.
tace pulverizarea şt vopsirea
garniturilor de mobilă cu vop-
—-------------------------- a r ­
Complect renovat
La începutul acestei săptă- najări. Astfel, s-a reparat aco­
dermato-verierice a Spitalului u- plect rearnenajate interioarele.
nificat din oraşul Deva. Acestei S-a montat de asemenea faianţă
unităţi spitaliceşti i-au fost fa­ în baie. şi s-au dotat cu lenjerie
n te c serie de reparaţii şi ame­ nouă toate saloanele.
Prefabricate de bună
calitate
In marginea oraşului Petro­
şani există un şantier al cărui
colectiv de muncă se ocupă nu­
mai cu producerea prefabricate­
lor necesare construcţiilor so-
cial-culturale din Valea Jiului.
In ultimul timp, datorită muncii
entuziaste a întregului colectiv,
sarcinile de plan au fost depă­
şite în medie cu 3 la sută. Re­
zultate deosebite au obţinut e-
chipele conduse de tovarăşii Teo­
dor Cristea, loan Tudor, Băni­
că Florea şi alţii- In cinstea zi­
lei de * A'lai, aceste echipe s-au
angajat să-şi depăşească sarci­
nile de plan cu 4 la sută, să
şi să realizeze pretabricate de
buna caiitate.
Hotărîrea cu care muncesc a-
i'V'XV/S'N
Expuneri despre
învăţătura genială
a Iui Lenm
Cabinetul raional de
partid Hunedoara a or­
ganizat In oraşul Si-
meria consultaţii co­
lective pentru cursan­
ţii şi propagandiştii de la
invăţămîntul de partid.
Consultaţiile s-au ţinut
pe cercuri şi cursuri şi la
ele au participat 520 de
cursanţi şi 62 de propa­
gandişti. După termina­
rea consultaţiilor. s-a
vorbit celor prezenţi des­
pre contribuţia adusă de
marele Lenin la tezaurul
marxismului. Pentru cei
de la cercurile de studie­
re a Statutului P. M. R.,
iov. Nagy Coloman a fă­
cut o expunere cu tema:
„Lenin despre calitatea
de membru de partid“,
pentru cei care urmează
cursurile serale şi de po­
litică curentă, tov. Radu
Stelian a făcut expunerea:
„Lenin despre coexisten­
ţa paşnică“, iar pentru cei
de la cercurile de studie­
re a Istoriei P.M.R., tov.
Olivia Caţavela, a făcut
expunerea: „Lenin despre
5 insurecţia armată“.
FSSme despre viaţa
şl activitatea Sui
V. I. Lenin
In perioada 2-29 apri­
lie, în oraşele, centrele
muncitoreşti şi In toate
comunele din regiune un­
de slnt aparate de pro­
iecţie pentru bandă lată,
vor fi prezentate filme le­
gate de viaţa şi activita­
tea lui V. I. Lenin prin­
tre care film ele: „Vladi-
mir Ilici Lenin“, „Omul
cu arma“ şi „In zilele lui
Octombrie“.
La cinematografele să­
teşti cu bandă îngustă,
vor rula filmele „Aici a
trăit Lenin“, „Familia
Ulianov“ şi Vlaăimir Ilici
Lenin“.
-Jts: -
I. FAUR
corespondent
ceşti oameni asigură că anga­
jamentele vor fi traduse în
viaţă.
Centrala termică a fost
pusă in funcţiune
In ultimul timp, constructorii
de pe şantierul centralei termi­
ce din Petrila au desfăşurat o
intensă activitate pentru punerea
ei în funcţiune, pentru că de a-
ceastă lucrare depindea darea
în folosinţă a blocurilor nr. 12
şi 13. cu un total de 60 aparta­
mente. Zilele trecute, lucrările
centralei termice au fost termi­
nate şi astfel, au fost date în fo­
losinţă şi cele două blocuri. La
construcţia centralei termice din
Petrila care alimentează cu apă
caldă txvcurile nr. 12 şi 13, s-a
evidenţiat şi zidarul Gbeorghe
Toma. Acesta a executat lucrări
de bună calitate, realizînd şi im­
portante economii de ciment,
var eto.
Vizita lui N.S. Hreşsiov
wwm,
L?m fjffiăsei. în Franţa
° Prin creşterea producţiei
de metal — spre progres şi
bunăstare (pag. 2-a) ;
° In preajma aniversării ©Im immj Sa P a r í s
naşterii lui V. I. Lenin. O pre­
ţioasă iniţiativă patriotică. PARIS (Agerpres). Trimişii seşte : „Pace şi prietenie”. Şi
speciali Agerpres, G. Răducanu din -nou steaguri sovietice, stea­
(pag. 3-a) ; şi T. Vornicu, transmit i guri franceze, aclamaţii de salut,
urări de drum bun. La margi­
® Răspunsurile lui V. A. Ultimii 120 de km. din „Turul nea oraşului un grup de mun­
Franţei“ a-u încheiat joi vizita­ citori în salopete albastre au sa­
Zorin la întrebările unui co­ rea de către Nikita Hruşciov a lutat cortegiul de pe schelele li­
diverselor regiuni din ţară. Mo­ nei clădiri în construcţie. Ei au
4 pagini 20 bani respondent al televiziunii en­ dificările survenite în itinerartu fluturat din şepci şi berele. Ul­
au permis înaltului oaspete să timul din miile de saluturi ale
gleze (pag. 4-e ). ajungă la Paris încă înaintea Rot/en-ului...
amiezii, urmînd ca încă în cursul
serii să aibă o întâlnire cu gene­ FLINS. Aici se află marea
ralul De Gaulle — Ia reşedinţa uzină de automobile Renault.
acestuia de la Rambouillet, unde Bste ultimul obiectiv al vizitei
vor fi reluate tratativele între lui Nikita Hruşciov prin Franţa,
cei doi oameni de stat. între­ împreună cu persoanele care-1
însoţesc, înaltul _oaspete a vizi­
rupte în urmă cu 6 zile. tat în automobil suprafaţa în­
tinsă a uzinei (peste 220 ha.).
In cursul dimineţii la plecare, Pretutindeni mari grupuri de
Rcvenul. care-i făcuse ou o zi muncitori în salopete albastre
înainte o primire entuziastă şe­ dintre care unii îşi terminaseră
fului guvernului sovietic, nu s-a de cîteva ore schimbul rămînind
dezminţit nici de această dată. special în uzină pentru a-i pri­
Pe tot parcursul de la vila pre­ mi pe oaspeţi, fac o manifesta­
fecturii spre Sena, pe strada ţie călduroasă de salut. Oaspe­
Jeanne d'Arc. una clin cele mai ţii au vizitat conveierul de a-
frumoase străzi din Roven, mii samblare, apoi secţia de vopsire
de oameni l-au aclamat pe Ni- ă caroseriilor şi secţia în care
cita Hruşciov, şi-au manifestat sînt produse aparatele şi utila­
adeziunea fată de misiunea de jele. In timp ce N. S. Hruşciov
price şi prietenie a conducătoru­ trecea prin secţii, muncitorii cău­
tau să-i strîngă mîna. îi stri­
lui guvernului sovietic. In mo­
gau cuvinte de salut. Deasupra
mentul în care maşinile au tre­
capetelor lor se putea vedea c
cut pe lîngă monumentul Jean-
(Continuare în pag. IV-a)
nei d'Arc, un grup de tineri că­
ţăraţi pe un felinar au fluturat
o lozincă oe care scria în ru­
¦m-
mas ap rsap e
uciie9 d@
Sarcinile actuala In această sesiu­
trasate de partid Cea de-a IV-a sesiune a cerci.- ne au fost prezen­
. rilor ştiinţifice studenţeşti de la
şi guvern în pn !nstjtutiH de Mine din Petroşani tate lucrări întoc­
Tînăra comunistă FAisabeta Opincaru de la secţia circu­ vinţa dezvoltării in- ------ mite pe baza unor
lare a fabricii de ciorapi „seb eşul“ din Sebeş, îşi depăşeşte
lunar norma cu 36-38 la sută. austriei miniere implică o pregătire îndelungate studii şi cercetări pe te­
temeinică a viitorilor ingineri de mi­ ren, Ia nivelul unor adevărate lu­
lat-o in clişeu la maşina de tricotat şosete.
nă, care trebuie să parlicipe activ în crări de disertaţie. Astfel, tema ab­
producţie la ridicarea sistematică a solvenţilor Li in Huan şi Klm Zin
productivităţii muncii şi reducerea Ghi a depăşit cu mult cadrul unei
n lu n a m a rtie :4 2 2 .7 0 7 le i preţului de cost. lucrări ştiinţifice studenţeşti, biroul
O contribuţie importantă în pregă­ secţiei mine propunînd-o pentru pu­
.eco n o m ii blicare în revistele dc specialitate.
tirea temeinică a viitorilor ingineri
In sala festivă a Combinatu­ porturi. In urma acestei ana­ de mină o aduce activitatea de cer­ De asemenea, temele dezbătute în
lui siderurgic din Hunedoara lize a rezultat că sectorul miş­ cetare ştiinţifică. Numai pe baza cadrul secţiei a Il-a electro-mecanică
a avut loc în ziua de 3i mar­ care şi transport a realizat muncii de cercetare ştiinţifică este po­ minieră, cum sînt „Contribuţii la îm­
tie o consfătuire de producţie planul de aprovizionare în pro­ sibilă întărirea colaborării concrete bunătăţirea tehnologiei recondiţionă-
unde s-au analizat rezultatele porţie de 102 la sută, planul de între învăţămînt şi producţie, dezvol­ rii sfredelelor de mină la exploatările
obţinute, în luna martie, de co­ expediere în proporţie de 103 tarea iniţiativei creatoare, indepen­ miniere din Valea Jiului“, „Cerceta­
lectivul sectorului mişcare şi la sută, şi a obţinut economii dente, a studenţilor. rea comportării în exploatare a per­
transport al Direcţiei trans- în valoare de 422.707 lei. foratorului electric manual fabricat în
Avînd în vedere acest fapt, colec­ R.P.R." şi altele, au avut la bază nu­
------- ---------------------*a$o tivul Institutului de mine din Petro­ meroase date obţinute la ştanduri de
şani s-a preocupat intens în ultimii
ani de pregătirea sesiunilor ştiinţi­
Materiale de Cm fice, îndrumînd colectivele de stu­ încercare.
denţi spre abordarea unor teme din Studenţii au prezentat un material
ce în ce mai mult legate de proble­
mele actuale ale pioducţiei de căr­ grafic mult mai bogat decît la se­
pe plan local siunile precedente şi numărul lucră­
rilor însoţite de machete şi prototi­
Prin grija sfaturilor populare, cerii preţului de cost. La Fabrica bune. Dovadă a creşterii nivelului a- puri a crescut simţitor.
şantierele de construcţii de lo­ de cărămizi „Sîntimbru“, s-au cestor sesiuni este şi sesiunea care Intre temele luate in studiu tra-
cuinţe din regiunea Hunedoara produs de la începutul anului a avut loc zilele trecute în Petroşani
sînt tot mai bine aprovizionate peste 281.000 cărămizi. Ca ur­ la care s-au prezentat 30 de comu­ tînd probleme actuale ale mineritu­
cu materiale de construcţii pro­ mare a unor îmbunătăţiri aduse nicări, elaborate de 86 studenţi. Faţă lui din Valea Jiului şi din ţară se
duse pe plan local. Datorită a- procesului de ardere, preţul lor de sesiunile din anii trecuţi, cînd numără şi lucrarea „Analiza tehnico-
menajării de noi spaţii pentru de cost a fost redus faţă de a- erau încadraţi în cercurile ştiinţifice economică a metodelor de exploatare
nul trecut cu 50 lei la mia de 15-20 la sută dintre studenţi, în pre­ aplicate la stratul 13 Aninoasa", care
uscare la fabricile de cărămizi cărămizi. De asemenea, preţul zent numărul acestora se ridică la o s-a dovedit a avea valoare practică,
de cost al varului produs la fa­ proporţie de 60 la sută, ceea ce re­ urmînd să fie prezentată spre apu­
ale întreprinderilor de industrie prezintă un marş progres. care colectivului de mineri, Ingineri
şi tehnicieni de la această mină. Tot
iocală, se vor produce anul a- Geea ce a fost de asemenea nou atît de important a fost şi studiul
cesta cu 3 milioane mai multe
cărămizi decît în anul trecut. brica din Vaţa a tost redus faţă şi pozitiv în actuala sesiune este di­ asupra posibilităţilor dc înlocuire a
Tot prin industria locală sînt fa­ de anul trecui cu aproape 20 versitatea temelor abordate şi faptul reactivilor de flotaţie actuali prin
bricate şi puse la dispoziţia în­ lei pe tonă, datorită înlocuirii că majoritatea temelor luate în stu­ reactivi lipsiţi de fenol. „Studiul geo­
treprinderilor şi şantierelor de într-o mai largă măsură a lem­ diu au fost legate de producţie, tra- logic al minei Petrila“ a analizat
construcţii cantităţi însemnate nului pentru ardere cu cărbune tînd probleme actuale ale mineritului proprietăţile fizico-mecanîce ale ro­
de blocuri pretabricate din zgu­ extras pe pian local. în Valea Jiului. Dacă la ultima sesi­ cilor, stabilirea tipurilor de roci şi
ră siderurgică, care se folosesc une din anul 1959 s-au prezentat 16 încadrarea !or în tabelul de clasifi­
cu succes ca înlocuitori de că­ Au fost create condiţii pen­ lucrări iar la cea din 1957 doar 12, care al prof. Protodiakonov, contribu­
rămidă. tru utilizarea pe scară largă în cu o valoare practică doar de 20-30 ind la rezolvarea problemelor minie­
construcţiile de locuinţe a ste­ Ia sută, cele 30 lucrări de acum au re, cum ar f i : dirijarea presiunii, a-
Paralel cu sporirea f)roducţiei rilului rle mină şi a cenuşii dc în prezent o aplicabilitate în produc­ legerea metodelor de exploalare. sta­
de materiale de construcţii se la termocentrala electrică din ţie pînă la 90 la sută. bilirea parametrilor- de săpare şi sus­
acordă mai multă grijă şi redu- Paroşeni, economisindu-se ast­ ţinerea lucrărilor miniere.
fel cantităţi însemnate de ciment, Pentru prima dală în istoria insti­
nisip şi alte materiale. tutului au fost dezbătute probleme Lucrarea „Automatizarea instalaţi­
ştiinţifice care urmăresc legarea cer­ ilor de evacuare a apelor la F.. M.
cetărilor geologice de tehnica minieră. Săsar“, rezolvă o problemă impor­
tantă şi în exploaiările miniere din
Valea Jiului, prin metode moderne,
asigurînd funcţionarea complet au-
tomată a unei instalaţii cu un grup
Muncă susţinută de rezervă.
Trebuie evidenţiat faptul că la I.M.P.
In noul cvartal de locuinţe de sînt studenţi care au prezentat la fie­
pe şantierul din Petroşani, se care sesiune lucrări ştiinţifice ca Gir-
desfăşoară o intensă activitate Co Teodor, Fodor losif, Ţibuleac Oc-
pentru darea în folosinţă în
cinstea Congresului partidului
şi a zilei de 1 Mai, a 150 apar­
tamente. Lucrările sînt începute
din anul trecut. Constructorii se
străduiesc ca angajamentul luat
să fie respectat. Tot pe acest
şantier se iac acum intense pre­
gătiri pentru începerea lucrări­
lor la încă 3 blocuri a cîte 36
apartamente fiecare. Pregătiri
în vederea atacării a încă 3 blo­ Tinerii absolvenţi coreeni Li In
curi, se fac şi în oraşul Lupeni
In Vulcan se lucrează intens la Huan şi Kim Zin Ghi ( clişeul de
cele 5 blocuri începute de vreo
3 săptămîni. Se prevede ca a- sus) au prezentai un referai propus
ceste 144 apartamente să fie
date în folosinţă înainte de ter­ spre a fi publicat în revistele de spe­
men. Aici au fost turnate fun­
daţiile iar la două dintre blocuri cialitate. .Teodor Circo şi Dumitru
s-a trecut deja la lucrările de
zidărie şi la turnarea planşeelor. Savu, studenţi in anul IV (clişeul din
dreapta) au susţinut lucrarea „Di­
mensionarea şi aplicarea susţinerilor
ancorate in minele din Valea Jiului".
- # - * -«• -n jo f iO *