Page 4 - 1960-04
P. 4

Pag. 4                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                                                       Nr. 1639
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       aSCBKSBMEBBESagBHWHHPBBBBBB
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   atsmaMmssBamaaaBStsmmm

       Conferinţa pentru dezarmarejlUXjjwJjb ş liiii • iJ lim e le şjtuu • .juXtlmele ş lid . • m IXju sIb vş iir l ¦
öJo J p de la Geneva

                                                                                                                                                                 GENEVA, Trimisul special a!                                                                                                                cordă şi găsirea de soluţii una­     — Lichidarea ministerelor de
                                                                                                                                                              Agerpres, Horia Liman, anunţă :                                                                                                               nim acceptabile.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Război, a statelor majore, a In­
                                                                                                                                                                 Ultimele şedinţe ale Conferin­                                                                                                                In primul rînd, precizează de­
                                                                                                                                                              ţei celor 10 state pentru dezar­                                                                                                              claraţia, e9te necesar să cădem      stituţiilor şi organizaţiilor mili­
                                                                                                                                                              mare au ajutat fa cristalizarea                                                                                                               de acord asupra definiţiei no­
Yizita lui N. S. Hruşciov în. Franţa                                                                                                                          unei situaţii noi. Participanţii                                                                                                              ţiunii de dezarmare generală şi      tare şi paramilitare de orice fel;
                                                                                                                                                              ia negocieri, după cum s-a re­
                                                                                                                                                              marcat de mai multe ori în zi­                                                                                                                totală. Acesta este punctul de       — încetarea finanţării de
                                                                                                                                                              lele din urmă, au ajuns Ia un                                                                                                                 pornire care ne poate îngădui
                                                                                                                                                              acord asupra unor principii de                                                                                                                                                     proiecte militare.
                                                                                                                                                              bază între care acela al necesi­                                                                                                              formularea principiilor unui a-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            cord. Ţările socialiste consideră    Credem că aceste măsuri pot
                                                                                                                                                              tăţii de a se discuta şi elabora                                                                                                              că scopurile dezarmării gene­
                                                                                                                                                              măsuri concrete care să poată                                                                                                                 rale şi totale, care vor fi garan­   fi aduse Ia îndeplinire în de­
                                                                                                                                                              îi incluse intr-un tratat cu pri­                                                                                                             tate printr-un control interna­
                                                                                                                                                              vire ia dezarmarea generală şi                                                                                                                ţional efectiv, trebuie să fie ur­   curs de A ani. Pentru realiza­
                                                                                                                                                              totală. Progresul acesta se da-                                                                                                               mătoarele :
Cuvîntarea rostita la Lille Poporul, sovietic are încredere                                                                                                   toreşte în mod evident delega­                                                                                                                                                     rea dezarmării generale şî to­
                                                                                                                                                              ţiilor ţărilor socialiste, lapt con­                                                                                                             — Dizolvarea tuturor forţelor
                                                                                                                                                              semnat de altfel de observatorii                                                                                                              armate şi distrugerea tuturor ti­    tale trebuie stabilite etape pre­
                                                                                                                                                              aflaţi la Conferinţă ca şi de în­                                                                                                             purilor de arm am ent:
                                          toţi îşi imaginează in mod clar profundă în prietenia dintre                                                        treaga presă occidentală.                                                                                                                                                          cise, coordonate între ele, astfel
                                                                                                                                                                                                                                                                                                               — Interzicerea armelor ato­
(Urmare din pag. l-a)                                                                                                                                            în şedinţa din 30 martie J.                                                                                                                mice şi cu hidrogen, încetarea       încât să constituie un tot uni­
                                                                                                                                                              Nosek, şeful delegaţiei cehoslo­                                                                                                              producţiei tuturor acestor tipuri
                                               cît de mari sînt distantele în                           Franţa si IL R. S. S.                                 vace, in numele celor 5 ţări so­                                                                                                              de arme, eliminarea lor din ar­      tar.
s-a referit Ia esenţa ouvîntării ţara noastră. Moscova este fa                                                                                                cialiste a prezentat conferinţei                                                                                                              mamentele statelor şi lichidarea
                                                                                                                                                              un document care ar putea o-                                                                                                                  stocurilor lo r;                     Stabilirea termenelor este In­
                                                                                                                                                              rienia negocierile pe un făgaş
primarului oraşului Lille.                o depărtare de mii de km. de                                                                                        rodnic.                                                                                                                                          — încetarea completă a pro­       dispensabilă exercitării unui con­
   Pot să spun, a declarat şeful          Orientul îndepărtat. Este sufi­                                                                                                                                                                                                                                   ducţiei şi lichidarea tuturor fe­
                                          cient să spun că deosebirea de            MOSCOVA (Agerpres). TASS               cut aproximativ 2 ani împreu­         Declaraţia căreia i-a dat ci­                                                                                                              lurilor de rachete, inclusiv a ra­   trol eficace.
guvernului sovietic, că sînt de           orar dintre Moscova şi Orientul        anunţă: Evenimentele legate de            nă, a declarat Ivan Surakov        tire şeful delegaţiei cehoslovace,                                                                                                            chetelor cosmice m ilitare;
acord cu declaraţiile dv. Depu­           îndepărtat este de 7 ore. la fel       vizita lui N. S. Hruşciov în              din Riga. Aviatorul Sovietic                                                                                                                                                                                          Programul de dezarmare tre­
nem chiar eforturi pentru a a-            ea şi între Moscova şi New             Franţa se află in prezent în              vorbeşte cu mare respect des­      propune ca metodă pentru ne­                                                                                                                     — Lichidarea tuturor bazelor
tinge scopul despre care aţi vor­         York.                                  centrul atenţiei oamenilor so­            pre tovarăşii săi de arme sub­     gocierile care urmează să aibă                                                                                                                militare pe teritoriile străine, ca  buie îndeplinit în concordanţă
                                                                                 vietici care au o încredere pro­          liniind excepţionala conştiincio­  loc în zilele ce vin compararea                                                                                                               şi a celorlalte instalaţii de lan­
bit în cuvîntarea dv. Vă declar,             Poporul nostru îşi iubeşte          fundă în prietenia dintre Fran­           zitate a aviatorilor francezi      poziţiilor acolo unde ele nu con­                                                                                                             sare a armelor;                      cu acordul EI nu poate îi sus­
domnilor, că popoarele Uniunii            ţara, îşi iubeşte orînduirea so­       ţa şi U.R.S.S., în victoria defi­         gata întotdeauna să execute ori­
Sovietice îşi îndreaptă toate ghi­        cialistă. Dacă cineva ar inten­        nitivă a păcii pe pămînt.                 ce ordin de luptă al comanda­                                                                                                                                                        —Lichidarea producţiei de        pendat dacă se ivesc situaţii
dările şi eforturile spre dezvol­         ţiona să tulbure viata noastră                                                   mentului.                                                                                                                                                                        război ;
tarea statului lor. a economiei           paşnică, să atenteze la orindui-           Primirea caldă, cordială fă­                                                                                                                                                                                                                                neprevăzute în acord.
ior, şî ele nu vor ca cineva să           rea noastră, poporul sovietic ar       cută lui Hruşciov de poporul                Fostul mecanic de avioane al
le stînjenească. Ne îndreptăm             lupta cu şi mai multă înverşu­         francez sădeşte în inimele noa­           escadrilei ,.Normandie-Niemen“,                                                                                                                                                                                       Declaraţia ţărilor socialiste
toate forţele pentru ca treburile         nare decît în războiul împotriva       stre mari speranţe în succesul           ¦Nizam Hudriberghenov, scrie în
noastre să meargă şî pe viitor            hoardelor fasciste hitleriste.         acestei mari misiuni de prie­            ziarul uzbec „Pravda Vostoka“                                                                                                                                                                                          pune două întrebări delegaţiilor
aşa cum merg astăzi. Or. as­                                                     tenie, a declarat unui cores­            din 29 martie:
tăzi, treburile noastre, economia,           Dar lacem şi vom face fotul,        pondent TASS A. Komarov, lu­                                                                                                                                                                                                                                    occidentale:             \
sa află în mare avînt, se ridică          fără să ne cruţăm eforturile,          crător în abataj la mina „33-               „Cred că seminţele prieteniei
nivelul de trai al poporului so­          pentru a nu admite dezlănţuirea        bis“ din Cuzbas. Consider că             noastre de luptă nu au pierit                                                                                                                                                                                          1. Dacă sînt de acord cu sco­
vietic, se dezvoltă ştiinţa şî cul­       unui nou război. In acest scop         vizita lui Hruşciov în Franţa            şi nu vor pieri“.
tura. Teritoriu! itosîru este .'de        ne vom întîlni cu toţi care vor        va întări prietenia celor două                                                                                                                                                                                                                                  purile măsurilor de dezarmare
necuprins, bogăţiile noastre sînt         să se întîlnească cu noi, pentru       mari popoare şi va constitui o              Vladimir Postnikov, decorat
Incalculabile. Nu avem nici ce­           a găsi un limbai comun şi în­          nouă contribuţie la cauza des-           pentru lupta activă împotriva                                                                                                                                                                                          preconizate, acestea să îie in­
le mai neînsemnate motive să              ţelegere reciprocă în interesul        tindei’ii Încordării internaţio­         trupelor hitleriste cu un ordin
fim nemulţumiţi de actuala si­            asigurării păcii.                      nale.                                    militar francez, scrie în ziarul                                                                                                                                                                                       cluse în programul de dezarma­
tuaţie din ţara noastră. Poporul                                                                                          „Sovietskaia Kirkizia“ :
sovietic nici nu se poate gîndi              N. S. Hruşciov s-a referit în         In aceste zile pot fi auzite                                                                                                                                                                                                                                  re generală şî totală ;
la cuceriri, la agresiune directă         încheiere la vizitele făcute la        asemenea convorbiri în secţi­               „Sînt convins că vizita făcută
sau indirectă, pentru că agresiu­         cele două fabrici — Prouvost şi        ile Întreprinderilor industriale         de Hruşciov poporului francez                                                                                                                                                                                          2. Dacă sînt de acord ca 4-
nea 69te Incompatibilă cu orîn-           Roussac — şi a mulţumit lo­                                                     pentru care fiecare din noi nu­
dufrea noastră socialistă.                cuitorilor minunatului oraş şî         din ţară, pe străzi şi în familii.       treşte un sentiment de respect                                                                                                                                                                                         ceste măsuri să îie luate ca bază
                                          muncitorilor fabricilor amintite                                                profund, va servi Ia întărirea
   De ce să ne trebuiască răz­            pentru ospitalitatea acordată şi       Vreau să transmit un salut tu­           păcii şi prieteniei cimentate                                                                                                                                                                                          pentru elaborarea tratatului de
boiul ? Ştiţi că spatiile noastre         primirea făcută în aPilor oaspeţi                                               prin sînge“.
sînt de necuprins. Cred că nu             sovietici.                             turor aviatorilor francezi-ve-                                                                                                                                                                                                                                  dezarmare generală şi- totală.
                                                                                                                             In legătură cu vizita lui
                                                                                 terani ai escadrilei „Norman-            Hruşciov în numeroase oraşe                                                                                                                                                                                                              Delegaţia R.P.R,
                                                                                                                          ale ţării se desfăşoară reuni­                                                                                                                                                                                                        la lucrările comi­
                                                                                 die-Niemen“ cu care am petre-                                                                                                                                                                                                                                                  tetului celor 10
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                state pentru de­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                zarmare, de ia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Geneva.

Cartea de aur a prieteniei                                                                                                uni consacrate prieteniei fran­
                                                                                                                          co-sovietice. La 29 martie a a-
                                                                                                                          vut Ioc o biare reuniune la

franco-sovietice{A^\AAAAAAAAAAA/î                                                                                         Minsk. Au luat parte reprezen­
                                                                                                                          tanţi ai vieţii publice din ca­
                                                                                                                          pitala Bielorusiei.

L PARIS 3i (Agerpres). — intre popoare. Ea este întoc­ precum şl Jean Picară le

In Franţa există o carte care mită din foi separate, scrise Doux şi Jean-Marie Lurse —                                    Pentru încetarea
are peste 1.500 ăe autori: oa- cu caractere diferite, acope­ cei mai mari pictori din Fran­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   •ôisas-
rmeni de stat şi fruntaşi ai rite de zeci de semnături.                          ţa, specializaţi în desene pen­          războiului în Algeria

vieţii publice, oameni de ştiin­ 'Multe file nu au avut cînd tru covoare.

ţă, actori, artişti plastici, să ajungă la Paris pînă la în­ Cartea cuprinde semnătu­                                      i PARIS 31 (Agerpres). —           Dezbaterile din Consiliu! da S m rita te al ÖJ.Ü.
{muncitori şi ţărani, industriaşi ceputul vizitei lui N. S. Hruş­ rile membrilor Comitetului                              TASS sa n u n ţă: Din iniţiativa

şi studenţi, preoţi şi soldaţi. ciov. Ele vor deveni primele                     naţional al asociaţiei „Fran­            Consiliului Naţional al Păcii,      legătură cu situaţia creată in Uniunea Sudafricana
                                                                                 ţa—U.R.S.S.“ şi ai comitetului           în întreaga Franţă se desfăşoară
Subiectul cărţii este clar şi pagini ale noilor „cărţi ăe                        din departamentul Sena al a-
                                                                                 cestei asociaţii (Eugenie Cot-
sim plu: Pace şi prietenie în­ aur“ ale multor departamen­                       ton, generalul Petit, A. La-             în momentul de faţă numeroase
                                                                                 cassagne. Schmittlein, Alain             mitinguri şi adunări sub lozinca
tre popoare, pentru fericirea te din Franţa.                                     le Leap şi altora), precum şi            încetării războiului în Algeria.       NEW YORK 31 (Agerpres).                                                                                                                    cercat să pună Ia îndoială           Slim, reprezentantul Tunisiei.
                                                                                 ale conducătorilor organizaţii­                                              — TASS anunţă: La şedin­                                                                                                                      dreptul Consiliului de Securita­     El a vorbit despre evenimen­
lor. Aceste rînduri, exprimate              Cuvintele „Cărţii ăe aur“            lor locale din diferite depar­             Recent a avut Ioc un mare         ţa din 30 martie a Consiliu­                                                                                                                  te ăe a discuta situaţia din         tele tragice din Africa de sud
în mod diferit, cu diferite cu­           sînt adresate marelui popor            tamente ale asociaţiei.                  miting în suburbia pariziană        lui de Securitate al O.N.U.,                                                                                                                  Uniunea Sudafricană.                 şi a subliniat că aceste eve­
vinte, din diferite puncte de             sovietic care făureşte o viaţă                                                  Vitry la care au participai peste   convocat la cererea reprezen­                                                                                                                                                      nimente dezvăluie din nou ab­
vedere, sociale, politice şi re­          nouă.                                     Totodată, în carte figurea­           700 de persoane. La miting a        tanţilor a 29 de ţări din Asia                                                                                                                  A. A. Sobolev, delegatul           surda politică de discriminare,
ligioase, au însufleţit pe toţi                                                  ză numeroase semnături de                luat cuvîntul Lanreni Casanova,     şi Africa în scopul de a discu­                                                                                                               U.R.S.S., a arătat totala nete-      condamnată permanent de
cei care au scris-o. Autorii                Iată unele rînduri din a-            cunoscuţi. oameni politici şi            membru a! G.C. al P. G. Fran­       ta situaţia creată în Uniunea                                                                                                                 meinicie a acestor argumente.        O.N.U., şi care reprezintă o pri­
cărţii nu s-au întrunit lao­              ceastă carte remarcabilă.              oameni ăe stat care şi-au                cez.                                Sudafricană în urma asasină­                                                                                                                  După părerea delegaţiei sovie­       mejdie serioasă pentru pace şi
laltă. Ei trăiesc în toate col­           Cartea începe cu următoarele           exprimat satisfacţia în legă­                                                rii în masă a unor cetăţeni                                                                                                                   tice, a spus el, nu poate exis­      securitate.
ţurile Franţei, în marile ei o-           cuvinte :                              tură cu vizita lui N. S. Hruş­              Un mare număr de persoane        paşnici, au fost invitaţi repre­                                                                                                              ta nici o îndoială asupra ne­
raşe şi micile ei sate. Unii                                                     ciov în Franţa:                          au asistat la adunarea consa­                                                                                                                                                     cesităţii de a se discuta o si­        Şedinţa de după-amiază a
şi-au exprimat gînăurile laco­              „Spunem din toată inima :                                                                                                                                                                                                                                       tuaţie îngrijorătoare de pe          fost deschisă de reprezentan­
nic, alţii mai pe larg, iar al­           Bine aţi venit, domnule pre­              „Paul Boncour, fost prese- ţ                                                                                                                                                                                            continentul african, de vreme        tul Ceylonului, C. Coreer. Pro­
ţii nu au făcut decît să-şi               şedinte l                              dinte al Consiliului de MiniŞ- ?
pună semnătura.                                                                  tri. Alfre'ă Sequeville, fost -          crată problemei algeriene în o- zentanţi din Ghana, Guineeea, ce acest lucru este cerut de 29 blema care se află în discuţia
                                            Ne exprimăm cele mai sin­            membru al biroului naţional
   Este semnificativ istoricul            cere urări ca în cursul vizi­          al partidului radical-socialist,         raşu! Bouîogne (departamentul       Liberia, India, Pakistan, Etio­                                                                                                               de state din Asia şi Africa.         Consiliului de Securitate, a
acestei cărţi. Ea se numeşte              tei dv. în Franţa să întîlniţi         preşedinte al federaţiei din x           Pas de Galais), unde a luat cu­     pia şi Uniunea Sudafricană.                                                                                                                   Consiliul de Securitate trebuie      spus el, nu este numai proble­
                                          pretutindeni nu numai poli­            departamentul Sena al aces- <            vîntul pastorul Matio.                                                                                                                                                            să dea ascultare unui număr          ma unor asasinate. Asasinate
                                                                                 tui partid. Cfiarny, radical- }                                                După ce a fost aprobată or­                                                                                                                 atît de mare de ţări membre          şi tulburări au loc oriunde. Dar
„Cartea ăe aur“ şi a fost teţea şi 'simpatia pe care le                          socialist, Pierre Eloch. socia­             Mari adunări au avut de ase­     dinea de zi, au luat cuvîntul                                                                                                                 ale O.N.U. In ceea ce priveşte       diferenţa dintre ele şi ceea ce
creată în legătură cu vizita merită un oaspete rstim.at, ci                      list, fost ministru; Francois            menea Ioc fa Dijon, Pau, Li-        reprezentanţii Angliei, Franţei                                                                                                               competenţa Consiliului de Secu­      se petrece în Africa de sud
şefului guvernului sovietic, Ni- şi prietenia tradiţională din­                  Mauriac, academician; Rossig-
                                          tre popoarele noastre care             hol, preşedinte de onoare al
Teita Sergheevict Hruşciov, în            au trecut prin focul suferin­          Curţii de casaţie; Felix Go-             moges, Perpignan, Vierzon şi        şi Italiei care, sub pretextul că                                                                                                             ritate, a arătat Sobolev, trebuie    constă în faptul că recentele
Franţa. Denumirea acestei                                                                                                 alte oraşe din ţară. Participanţii  aceasta ar reprezenta un a-                                                                                                                   spus că de ani de zile Con­          evenimente sînt o continuare
cărţi nu a luat naştere numai             ţelor şi luptei comune ' în            nin, fost preşedinte al Consi­           la aceste adunări cer încetarea     mestec al Organizaţiei Naţiu­                                                                                                                 siliul d'e Securitate examinea­      directă a întregii politici a gu­
                                          cursul celui de-al doilea răz­                                                  focului şi instaurarea păcii în     nilor Unite în treburile interne                                                                                                              ză şi discută această problemă,      vernului Africii de sud.
pentru că coperta ei are de­              boi mondial.                           liului ăe Miniştri şi alte per­          Algeria pe calea tratativelor.      ale unui stat suveran, au în-                                                                                                                 iar Adunarea Generală s-a a-
pene de aur, ci pentru că în                                                     sonalităţi.                                                                                                                                                                                                                dresat în repetate rînduri gu­         Au luat apoi cuvîntul repre­
această carte se află cuvin­                Intîlnirea dv. cu generalul                                                   Planurile crim inale ale cinismani lor                                                                                                                                            vernului Uniunii Sudafricane         zentanţii Indiei, Etiopiei, Pa«
te ăe aur.                                De rGaulle. preşedintele repu­            Multe din aceste persoane                                                                                                                                                                                            9  recomandînd încetarea politicii      kistanului şi Liberiei. El au
                                          blicii, va avea, după ferma                                                                                                                                                                                                                                       de discriminare rasială.             condamnat cu mînie politica de
  Ideea creării acestei cărţi             noastră convingere, cele mai           şi-au pus nu numai semnătu­                                                                                                                                                                                                                                     apartheid dusă de guvernul
au avut-o activiştii Comitetu­            bune urmări pentru colabora­                                                                                                                                                                                                                                        Recentele evenimente din ă-        Africii de sud care s-a trans­
                                          rea prietenească şi paşnică            ra pe acest însemnat docu­
lui din Departamentul Sena                                                                                                popor ulei cuban                                                                                                                                                                  ceastă parte a Africii confirmă format într-o reprimare sînge-
al asociaţiei „Franţa-U.R.S.S.“.                                                 ment, dar au şi scris cuvinte                                                                                                                                                                                              pe deplin cererea justă a celor roasă a demonstranţilor paş­
Nobila idee a fost întîmpina- între ţările noastre“.
                                                                                 de preţ consacrate vizitei lui
tă cu aprobare. La început Ca ilustraţii, în carte sînt                                                                   NEW YORK 31 (Agerpres). ţiile contrarevoluţionare din 29 de state care atrag atenţia nici.
                                                                                 N. S. Hruşciov în Franţa.
concepută ca o carte a unui cuprinse desenele consacrate                                                                  — Revista „News Week“ a             Cuba pun la cale asasinarea                                                                                                                   opiniei publice mondiale asu­          Prin natura, origina şi con­
                                                                                                                          publicat un articol semnat de       conducătorului revoluţiei cu-                                                                                                                 pra faptului că politica auto­       secinţele lor, a declarat repre­
v 'singur departament, ea a de- lui N. S. Hruşciov, care se                                                               Harold Levin, unul din redac­       bane, în primul rînd a primu­                                                                                                                 rităţilor sudafricane nu numai       zentantul Indiei, evenimentele
                                                                                                                          torii săi, cu privire la pregăti­   lui ministru Fidel Castro, a                                                                                                                  că duce la încălcarea drepturi­      din Africa de sud depăşesc
> venit „Cartea de aur“ a tu- datoresc cunoscuţilor oameni                                                                                                                                                                                                                                                  lor omului dar creează şi o          mult competinţa internă a ţă­

< turor francezilor, care se pro- ăe artă francezi — Jean Coc-

\ nunţă pentru pace şi prietenie teau Jean Effel. Cumancon,

                                                                                 V v ' X . / ' V ' ’'-  ''•-'N/V/'vl rea unui complot împotriva fratelui său, Râul Castro, jni- primejdie pentru pacea şi se­ rii. Ele îngrijorează profund

                                                                                 I , guvernului revoluţionar al Cu­ nistrul forţelor Armate al Cu­ curitatea continentului african.                                                                                                                                                              Organizaţia Naţiunilor Unite şi
                                                                                                                     bei. Autorul articolului, care bei, şi a preşedintelui Băncii Apoi a luat cuvîntul repre­                                                                                                                                   întreaga lume.
vizita făcută prin provinciile franceze, $. HruşciovBîsps
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   Represiunile din Africa de
reia a ii              kRambouillet convorbirile s i preşedintele le Sauiledupă cum se arată în prefaţa                                                       Naţionale a Cubei, Ernesto                                                                                                                    zentantul S.U.A., H. Cabot Lod-      sud, a subliniat reprezentantul
                                                                                                                          articolului, a vizitat în repe­     Guevana. Organizaţiile contra­                                                                                                                ge, caje a sprijinit cererea ce­     Etiopiei, capătă o deosebită în­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            lor 29 de state din Asia şi Afri­    semnătate deoarece amintesc
1PARIS 31. De la trimişii speciali neral nu sînt prea favorabile Uniu­ km. de capitala Franţei, serveşte tate rînduri Cuba, scrie că a- revoluţionarilor cubani din ca de a se include pe ordinea                                                                                                                                                de asasinarea a 30.000 de etio-’
Agerpres, G. Răducarm şi T. Vornicii: nii Sovietice, se puteau citi zilnic drept reşedinţă de vară preşedintelui cest complot este pus la cale Statele Unite, scrie autorul, i de zi a Consiliului de Securi­                                                                                                                                    pieni de către autorităţile fas­
Joi dimineaţă, N. S. Hruşciov a pă­       asemenea aprecieri : „Nimes — cea      republicii.                                                                                                                                                                                                                                                     ciste la Adis-Abeba în 1937! El
răsit oraşul Rouen, ’ ultima etapă a      mai călduroasă primire făcută pre­        înconjurat de un parc minunat,        atît de organizaţiile contrare­     „pregătesc pe faţă o invazie în                                                                                                               tate problema situaţiei din          i-a sprijinit pe cei care au luat
vizitei sale de 5 zile prin provinciile   mierului sovietic“, „Marsilia — cea                                             voluţionare ilegale din Cuba,       Cuba“. Dintre aceste organiza­                                                                                                                Uniunea Sudafricană.                 cuvîntul înaintea sa şi au cerut
franceze. Din sudul şi pînă în nor­       tnai călduroasă primire făcută Iui     Rambouillet va fi cadrul în care se      cit şi pe teritoriul1S.U.A., un­    ţii face parte în primul rind                                                                                                                                                      ca Consiliul de Securitate să
dul ţării, drumul său a străbătut re­     N. S. Hruşciov“. Şi la fel din Dijon,  vor desfăşura vineri şi sîmbătă im­      de, după cum se ştie, după          aşa-zisul „Front unic“, con­                                                                                                                    Reprezentantul Uniunii Sud­        ia măsuri hotărîte şi să pună
giuni agricole şi industriale, centre     Reims, Rouen.                          portantele convorbiri dintre şeful gu­   răsturnarea dictatorului Batis­     dus de generalul Jose Pedra-                                                                                                                  africane a căutat să justifice       capăt actualei stări de lucruri
cu străveche tradiţie istorică, sau a-                                           vernului sovietic şi preşedintele Re­    ta s-au refugiat numeroşi a-        za, cunoscut criminal de răz­                                                                                                                 acţiunile guvernului său şi să       din Uniunea Sudafricană.
şezări noi moderne.                          Este desigur încă prea devreme      publicii franceze. Aici, cei doi oameni  depţi ai dictatorului.              boi cuban, care a colaborat cu
                                          pentru a trage concluziile definitive  de stat vor discuta .în cursul acestor                                                                                                                                                                                     prezinte drept vinovaţi pentru          Reprezentantul Pakistanului
   Fie că s-a întîlnit cu locuitorii lu­  ale călătoriei şefului guvernului so­  două zile problemele esenţiale ale                                                                                                                                                                                                                              a arătat că evenimentele din
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            represiunile inumane împotriva       Africa de sud pot să se extindă
                                                                                                                          H. Levin arată că organiza­ Batista.                                                                                                                                                                                   ca un incendiu asupra între­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            populaţiei dezarmate... pe par­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 gului continent african.
minosului Arles, cu exuberanţii mar- vietic în Franţa. Dar de pe acum situaţiei internaţionale şi ale relaţii­                                                                                                                                                                                              ticipanţii la demonstraţia paş­

silieni, cu cetăţenii respectabilului se poate desprinde semnificaţia ei lor franco-sovietice, abordate deja în                                                                                                                                                                                             nică.

Dijon sau cu rezervaţii oameni ai         esenţială recunoscută de cea mai ma­   cursul convorbirilor care au avut loc    Prima expoziţie industrială sovietică                                                                                                                                               După ce şi-a făcut declara­
provinciilor din nord, peste tot şe­      re parte a observatorilor politici şi  la începutul vizitei lui N. S. Hruşciov                                                                                                                                                                                    ţia, reprezentantul Uniunii
ful guvernului sovietic a fost în-        a comentatorilor de presă: Hruşciov    şi anume problemele situaţiei euro­

tîmpinai de mulţimile venite să-l sa­ a cîştigat definitiv pe planul con­ pene, problema germană, a dezarmă­                   de Sa B a g d a d                                                                                                                                                            Sudafricane a părăsit in mod Reprezentantul Liberiei a cali­
                                                                                 rii, a încetării experienţelor nucleare
lute, c.u aceleaşi zîmbete prieteneşti,   tactului său cu populaţia.             şi altele.                                  BAGDAD 31 (Agerpres). —          depehise vreodată în Ingle.                                                                                                                   demonstrativ sala de şedinţe         ficat acţiunile autorităţilor sud­
cu aceleaşi aclamaţii, cu aceeaşi            Un imens interes suscită reluarea                                            TASS anunţă: La începutul           Platoul ăe prezentare a expo­                                                                                                                 manifestînd prin aceasta o to­       africane drept o barbarie şi a
căldură.                                                                            Opinia publică franceză şi întrea­    lunii aprilie se va deschide la     natelor va ocupa o suprafaţă                                                                                                                  tală lipsă de respect faţă de        chemat Organizaţia Naţiunilor
                                          .convorbirilor lui N. S. Hruşciov cu   ga lume apreciază aceste convorbiri

Este semnificativ faptul că în re­ Gharles De Gaulle la castelul Ram- ca esenţiale pentru mersul evenimen­ Bagdad prima expoziţie indus­ ăe 15.000 m.p., iar pavilionul Consiliul de Securitate.                                                                                                                                                 Unite să acţioneze energic, fără

latările celor ma; multe ziare fran­ bouillet.                                   telor şi pentru rezultatele Ia care va trială sovietică — cea mai central, construit special pen­ La sfîrşitul şedinţei de di­ întîrziere şi fără şovăire. Cu a-

ceze, chiar şi s acelora care în ge­ Vechiul castel, care se află la 50 putea duce conferinţa fa nivel înalî. mare dintre expoziţiile străine tru expoziţie — 2.300 m.p.                                                                                                                                    mineaţă, a luat cuvîntul Mongi ceasta şedinţa a luat sfîrsit.

           Redacţia gi administraţia ziarului: ştr. 6 Marţie nr. i, Telefon: 188ţ .1891 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii .Generale P.T.T.R, nr. 263,320 din § noiembrie 1949, » Tiparul: întreprinderea: jgdiligraÎicS Mai“- s Deva.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            i
   1   2   3   4   5   6   7   8   9