Page 7 - 1960-04
P. 7

N r 164o                                                                                                                    DRV MV I. SOCIALISMULUI                                                                                                                              , úq. a
                                                                                                                                                                  }uaaxBsasmBammotBmsaomamaai
          ssaassasnrxssiisua.guvrsvçy»;svrrynrt

          Tot mai aproape                                                              In deplină armonie Im p r e a j m a c e le i                                                                                                        IS*a am iveM ârl

de producţie, de viaţa                                                                 înainte de a apare pe Sebeş, un dans cu temă — L                                                        a e lib e ră rii U ngariei

        (Urmare din pag. l-a)             ganizaţiei U.T.M. şi consiliului asocia­     scenă, echipa de dansuri a „Hora prieteniei“.                                                                                     ' : ' " " " .. '                    Dezvoltarea industriei
                                          ţiei studenţilor, care au fost îndru­        pionierilor şi şcolarilor s-a Zis şi făcut. Au urmat re­
tavian, Kalat Ştefan, Elczner GavriL      mate în permanenţă de către orga­                                                                                                                                                                                  de aparate şi instrumente
Constantin Gheorghe, Magyari An           nizaţia de partid.                           împărţit în două grupuri. petiţiile. Elevii romîni şi
drei, Baculea Paul, Ionel Aurel ş.a
Exemplul lor trebuie urmat de toj            Gea de a V,î>a sesiune a cercurilor       După port le distingi uşor maghiari ascultau sfaturile ^                                                                                                                     de precizie
studenţii institutului din Petroşani      ştiinţifice studenţeşti de la Institu­       că sînt formate din copii celor două învăţătoare şi }
De asemenea, merită subliniată par        tul de mine din Petroşani s-a bucurat
ticiparea mult mai numeroasă a stu        de sprijinul şi atenţia organelor de            romîni şi maghiari. Cu toa-       se străduiau să execute cît Ş               wm!!                                                                                    înainte de naţionalizare, apa­
denţilor din anii II şi III la întoc      partid şi economice. La sesiune a            ( te că directorul casei raio­       mai bine mişcările cerute. >                                                                                                     ratele şi instrumentele de pre­
mirea de lucrări ştiinţifice. Aceasta     participat tov. Rudolf Balazs, şeful                                              Cu cîteva zile înainte • de $                       VEDERE din BUDAPESTA. Unul din podurile de peste                             cizie nu erau produse în R. P.
a făcut ca nivelul ştiinţific al lucră    Secţiei de propagandă şi agitaţie a             nale de cultură anunţase          concurs, s-a făcut ultima                     Dunăre.                                                                            Ungară, cil excepţia a două fa­
rilor să crească faţă de sesiunile pr'e   Comitetului regional de partid, Petru           numerosului public, progra­       repetiţie.                                                                                                                       brici, decîi pe scară meşteşu­
cedente, colectivele de cercetare preo    Roman, director tehnic al Combinatu­            mul, echipa de dansuri                                                          Brigăzi complexe în cooperativele agricole                                         gărească. In ultimii zece ani in­
cupîndu-se mai intens pentru a pu         lui carbonifer Valea .Jiului, cadre cu          nu-şi mal făcea apariţia. In        La concurs 's-au prezen­                                                                                                       dustria de aparate şi instru­
tea găsi soluţii cît mai originale pri    înaltă pregătire din industria minie­            tăcerea aceea deplină, din       tat multe echipe din oraş,                                                                                                       mente dc precizie a devenit o
vind problemele de producţie. Nume        ră, corpul didactic al Institutului de           piepturile copiilor romîni       unele din ele cu multă ex­                                                                                                       ramură importantă a industriei
roase lucrări — au datorită aceste        mine.                                            şi maghiari porni un cintec      perienţă. Dar şi membrii e-                                                                                                      ungare. Cele 25 de fabrici con­
orientări — un caracter de inovaţii                                                        de bucurie. Apoi, au apărut pe   chipei care aveau să inter­                                                                                                      struite în această perioadă, pro­
sau raţionalizări.                           Bucurîndu-se şi pe mai departe de            scenă cu snopi de grîu in         preteze „Hora prieteniei“                                                                                                        duc în prezent oca. 40.000 de
                                          întregul sprijin a! organelor de par­           mîini. Erau mulţi, scena pli­     s-au pregătit bine.                                                                                                              articole între care aparate de
   Prin lucrările orientate spre rezol­   tid, de stat şi economice, .folosind            nă. După ce şi-au dat bi­                                                                                                                                          precizie cum sînt cele geofizice,
varea problemelor concrete ale pro­       din plin experienţa dobînditâ pînă              neţe „întorşi de la cîmp“,           ...După concurs, în rîndul                                                                                                    optice, contoarele de curent
ducţiei, studenţii Institutului de mi­    acum în activitatea de cercetare şti­           au început să danseze, să         copiilor a fost mare bucu­                                                                                                       electric etc.
ne, cît şi cadrele didactice au dovedit   inţifică, studenţii şi cadrele didactice                                          rie. Cîştîgaseră primul '• loc
practic că ştiu să traducă în viaţă       de la Institutul de mine din Petro­             chiuie şi să cînte. Dansul        în întrecere şi dreptul de                                                                                                       Preşuri i i i deşeuri de m
îndrumările date de tovarăşul Gh.         şani au datoria de a-şi spori preo­             cu temă „Hora prieteniei“, a      a participa la faza raio­
Gheorghiu-Dej la cea de-a ll-a Con­       cuparea pentru lărgirea activităţii de          ţinut încordaţi pe toţi cei       nală.                                                                                                                               La Fabrica de prelucrare a
ferinţă pe ţară a U.A.S.R.                cercetare ştiinţifică şi pentru legarea         din sală. învăţătoarelor Ir-
                                          tot mai strînsă a acestei activităţi de         ma Barboni şi Ana Comă-             Acum, la spectacolul dat
   La ridicarea nivelului ştiinţific al   sarcinile concrete ale producţiei, ca                                             de formaţiile artistice din
comunicărilor studenţeşti a contribuit    ea să răspundă în tot mai mare mă-
din plin sprijinul conducerii institu­   •sură necesităţilor vitale ale econo­         nici, le sclipeau ochii de oraş, pe scena Casei raio­                                                   de producţie                                                  inului din Budapesta, a fost'pu­
tului, membrilor corpului didactic, or­   miei noastre socialiste în plin avînt.       bucurie. Elevii lor dăduse­ nale de cultură din Sebeş                                                                                                                 să la punct o metodă potrivit

                                              SK&KSMKpvnnoaHBCBînMaeşaHHţ              ră cel de-al doilea examen            fuseseră invitaţi şi copiii                   In cadrul largii mişcări pen­                 au fost organizate pînă în pre­     căreia, din deşeuri' de1 in se pot
                                                                                       în faţa publicului şi reuşi­          romîni şi maghiari să inter-               tru transformarea socialistă a                   zent în 41 cooperative din acest    fabrica anual 150 de tone' de
          — prietenul tuţiiror yfrsteSor                                               seră cu bine.                        ' preteze „Hora prieteniei“.                agriculturii, în R.P. Ungară                     judeţ. Astfel, la cooperativa       îire, din care la rîndul lor se
                                                                                                                             Succesul a fost şi mai ma­                 s-au obţinut anul acesta rezul­                  agricolă „Spic de grîu“ din Tur-    tabrică preşuri, viu colorate. La
                                                                                         Cum a hiat fiinţă aceas­            re. Iar la plecare, după                   tate deosebit de bune. In pre­                   keve au fost organizate pat-ru      fabricarea noului' produs au fost
                                                                                       tă echipă de dansuri ?                spectacol, Eugen Stanciu,                  zent, sectorului socialist îi re­                brigăzi care rezolvă toate pro­     folosite maşini vechi' care duse­
                                                                                                                             Grifta Preda, Eleonora                     vine peste 70 la sută din supra­                 blemele gospodăriei. Una din        seră scoase din uz. Firele' pro­
                                                                                         ...Se apropia concursul             Tincu, Eugen Stoican, Mar­                 faţa arabilă a ţării, faţă de 50                 ele, în afară de muncile de         duse din deşeuri' de in sînt
                                                                                       pionierilor şi şcolarilor. în­        cela Răşinari din clasa                                                                     cîmp, se ocupă de creşterea a       amestecate' în proporţie de 20—
                                                                                       văţătoarea Irma Barboni de            iv-a, Magda Nagy şi Matîl-                 la sută anul trecut                              200 vite' şi de îngrijirea . unei   25 la sută cu fibre sintetice.
                                                                                       la secţia maghiară din                da Mihuţ din clasa Ill-a, E-                                                                grădini cu pomi fructiferi, care    Preşurile fabricate din acest
                                                                                                                             lla Forogy, din clasa a ll-a,                 In cooperativele agricole de                  ocupă o suprafaţă de 30 holzi.      amestec, sînt asemănătoare cu
                                                                                       Sebeş, se gîndea cu ce anu­           Gheorghe Crisboi din clasa                 producţie din judeţul Zolnok,                                                        preşurile din lînă, dar sînt cu
                                                                                                                             I-a şi toţi ceilalţi compo­                i'ostele brigăzi de cîmp, au fost                                                    30 la sută mai ieftine.
                                                                                       me va participa formaţia              nenţi ai echipei de dansuri,               în aşa fel organizate, încît pe
                                                                                       artistică. In cele din urmă           romîni şi maghiari, şi-au                  lîngă lucrările de cîmp să răs­                                                      -iar¦
                                                                                                                             strîns mîinile bucuroşi de                 pundă şi de îngrijirea vitelor,
¦ Căminul cultural din Totia,            întovărăşirii, Pătrău Zaharia şi              i-a venit o idee: elevii cla­         succes.                                    precum şi de întreţinerea grădi­                 am pnomâMUL
raionul Hunedoara este înzestrat         candidatul de partid Borza A-                 selor I-III de la secţia ma­                                                     nilor de zarzavat şi de pomi
cu o bibliotecă bogată. Nume­            vram.                                                                                                                 V. ALBU  fructiferi situate pe suprafaţa re­
roşi ţărani muncitori au devenit                                                       ghiară, să pregătească îm­                                                       partizată brigăzii respective.
                                            Gel mai activ cititor însă, ră-            preună cu elevii clasei a
cititori ai bibliotecii. Multe te­       mîne tot. moş Marcu Gheorghe
mei, printre care Moraru Ma-             care va împlini în curînd 70 de               IV-a de la Şcoala nr. 3 din
rioara, Albu Otilia şi altele, au        ani. Prima carte care a luat-o
cerut cărţi în legătură cu îngri­        de la bibliotecă a fost „Poves­                                                                                                Brigăzi complexe de acest fel
jirea şi creşterea copiilor.             tiri“ de Ion Creangă. Aceasta
                                                                                       Pe urmele m aterialelor              Pe şantierele de împăduri                                                                                                    3 APRILIE 1060

                                                                                                  publicate                                                                                                                 Programul I 7,30 Melodii 19.30 Teatru la microfon : „Fiul
                                                                                                                                                                                                                         populare rom îneşti; 8,00 Con­ meu“ ; 21,15 Muzică de dans;

   Broşurile ce tratează proble­ i-a deschis gustul pentru litera­                                                          ra io n u l B ra d                                                                           cert de dimineaţă ; 8,40 Muzică 22.30 Gîntece de dragoste şi
                                                                                                                                                                                                                         corală romînească ; 9,00 Tea­ jocuri populare romîneşti.
C înd s e v o r .luame de agricultură, au de ase­ tură şi de atunci este un neobo­

menea mare căutare. Printre cei sit cititor.     BERBENIŢA PETRU                                 m asori?                      Utemiştii din satele Tătărăştii          tuat muncă voluntară ia plan­                    tru la microfon pentru copii:          Programul I I : -7,00 Jocuri
mai sîrguincioşi cititori în acest                     corespondent                                                         de Criş şi Birtin, raionul Brad,            tatul puieţilor de pin. Intr-o sin­              „Şerpi“ ; 10,00 Muzică popu­        populare romîneşti; 7,15 Muzică
domeniu se numără preşedintele                                                            La rubrica „Bine ar fi dacă...“,  au răspuns cu mult entuziasm                gură zi ei au plantat puieţi de                  lară romînească ; 10,50 Concert     de estradă ;' 8,30 Glubul voio­
                                                                                       a fost publicată în ziarul nos­      la acţiunile întreprinse pentru             pin pe aproape 3 ha. teren.                      de muzică uşoară; 11,30 Con­        şie i; 8,50' Pagini"'alese din mu­
          Concurs „DRUMEŢII VESELI"                                                    tru nr. 158"2 o notă critică sub     refacerea şl dezvoltarea păduri­                                                             structori şi construcţii; 11,40     zica de operă; 9,40 Piese in­
                                                                                       semnătura corespondentului vo­       lor. Acest lucru este dovedit de               S-au evidenţiat în această                    „Săptămîna muzicii maghiare“ :      strumentale ; 10,30 Revista pre­
   Şcoala profesională din Că-           ţulbscu Toma şi Vîţâ Gheorghe,                luntar ioan Berchez. Era vorba       faptul că în urmă cu cîteva zi­             muncă utemiştii Petrucean Ilie,                  Prelucrări de‘folclor ; 12,30 Mu­   sei străine; 10,50 Transmisie
lan a organizat recent un con­           iar clasa I-a B, cocsari, de uce­             despre atelierul de frizerie si­                                                 secretarul comitetului comunal                   zică uşoară; 13,10 De toate         din sala Ateneului a concertu­
curs public „Drumeţii veseli“            nicii Strungar Ioan, Gîrtină                  tuat în centrul oraşului Orăştie.    le, 140 utemişti şi colectivişti            U.T.M. Vaţa de Jos, Viorica                      pentru toţi; 14,00 Concert de       lui orchestrei simfonice a Filar­
pe tema „Să cunoaştem mate­              Gheorghe şi Dragu Nicolae.                    Atelierul, aşa cum se arăta în                                                                                                    estradă ;¦ 14,30 Concert de mu­     monicii de stat „George Enes-
rialele cu care lucrăm“.                                                               nota critică, nu era dotat cu        mai vîrstnici s-au deplasat la              Jula, Ancuţa Braica, Marian Bo-                  zică populară romînească; 15,10     cu“ ; 13,35 Muzică .uşoară so-
                                            Reprezentanţii ambelor clase               mobilier corespunzător; lipseau                                                  şa, Vladimir,..Ţalagiu , şi alţii,               Cîntă Corul de copii al Radio-      vietică-; 14,15' Din repertoriul
   întrebările au cuprins proble--       au fost bine pregătiţi, dînd răs­             atît cuierele pentru haine, cit      locul numit,,, „Dealul Măgurii“,                                                             televiziunii; 15,30 La şezătoare;
                                         punsuri bune. După o luptă                    şi scaunele, situaţie ce obliga                                                                                 R. MIGLEANU       16,10 AAelodii populare romîneşti;  naistului Fănică Bucă; 14,30
rne de tehnologia metalelor, fi­         strînsă, în cele din urmă, au                 pe clienţi să-şi aştepte rîtldul     din apropierea satului Tătărăştii                                                            16,37 M uzică; 18,00 Drumeţii       Cine ştie, cîştigă !; 15,15 Mu­
zică şi chimie. La concurs au            cîştigat reprezentanţii clasei I-a            în picioare, cu paltoanele pe                                                                                       corespondent  veseli ; 18,40 Muzică populară      zică uşoară ; 16,00 Vorbeşte
participat clasele de turnători şi       B cocsari.                                    mină.                                de Griş şi Birtin, unde au efec-                                                             romînească; 19,05 Melodii dis­      Moscova :!; 16,45 Joacă fete şi
cocsari din anul I. ©laşa I-a                                                                                                                                                                                            tractive de compozitori rom îni;    flăcăi ; 17,15- Recital de poezie
A, turnători, a fost reprezenţată                              GHEORGHE PĂDUREŢ           Deşi nota critică a fost tri­     P e d e a lu l C etăţi! D e v a                                                                                                  clasică maghiară ; 18,30 Mu­
de ucenicii Negru Ovidiu, GbT-                                                         misă conducerii U.R.C.M. Deva,                                                                                                      / EBISaE'&fliaTB'SCTSi            zică instrumentală ; 19,00 Con­
                                                                         corespondent  încă din luna ianuarie a.c.,           Organizaţia orăşenească U.T.M.            puieţi de pin. Zilnic la această                                                     cert din muzica popoarelor;
                                                                                       aceasta nu a comunicat pînă          Deva, în colaborare cu statul               acţiune participă în medie oîte                       IgBBgaB                        19,30 Emisiune dedicată marina­
          Artişti amatori m deplasare                                                  în prezent măsurile luate. In­       popular, au iniţiat o acţiune de            100 de tineri. Numai în cursul                                                       rilo r; 20,05 Muzică uşoară şi
                                                                                       diferenţa conducerii U.R.C.M.        muncă voluntară pentru înfru­               zilei de marţi, la această acţiu­                          3 APRILIE 19G0            de dans; 21,30 Program pen­
   Nu de mult, echipa artistică             ©ei peste 150 de spectatori                faţă de sezisarea ziarului, ex­      museţarea dealului ©etăţii din              ne au participai 112 tineri, care                                                    tru iubitorii de romanţe; 23,10
a căminului cultural „Ilie Pin-          au aplaudat succesul artiştilor               plică faptul că şi în prezent în     localitate. In acest scop a fost            au plantat peste 2.500 puieţi.                      DEVA: Telegrame>• ALBA           Ciclul „Lucrări muzicale iubite
tilie" din satul Nălaţi a prezen­        din Nălaţi.                                   această unitate situaţia se pre­     întocmit un plan de acţiune.                Acţiunea continuă.                               IULIA : Torentul; Pescarii din      de Lenin“.
ta t un bogat program artistic                                                         zintă tot aşa cum ne-a fost se-      Traducînd în viaţă prevederile                                                               Arai; BRAD : Avalanşa ; HA­
în satul Sîntămăria-Orlea. Dan­             Echipa artistică din Nălaţi                zîsată de corespondentul nostru      acestui plan organizaţiile U.T.M.              In această acţiune s-au evi­                  ŢEG : Ani înflăcăraţi; HUNE­           Buletine de ştiri : 7,00 ; 13,00 ;
surile populare romîneşti, ma­           şi-a planificat şi alte ieşiri în             voluntar.                            din oraşul Deva au mobilizai                                                                                                     19,00;-22,00; 23,52 (programul
ghiare şi ruseşti au fost înca­          satele raionului Haţeg.                                                            tinerii la muncă voluntară. Pînă            denţiat în mod deosebit tinerii                                                      I ) ; 7,50; 14,00; 20,00; 23,d0
                                                                                                                            acum s-au curăţat aleile de
drate de cîntece.                                                        V. COCHECI                                         frunze şi s-au plantat 16.000               de la fabrica de teracotă,

                                                                         corespondent                                                                                   D.S.A.P.G., spitalul unificat şi

                                                                                                                                                                        alţii.

                                                                                                                                                                                                                         DOARA : Zile de dragoste; I- (programul II).

                                   In p r e a j m a a n i v e r s ă r i i n a ş t e r i i lu i V . i. L E N I N                                                                                                          LIA : O întîmplare extraordina­                         r">r

                                                                                                                                                                                                                         ră ; ORĂŞTIE: Torentul; Co­ J

          -OOOOOOOOOOOOOOOOCC-OO0000<>00©00000\0000000>000000c00v'<?0<x>00cOV V „vv . ©oooooooooooooo                                                                                                                    munistul ; PETROŞANI: Hai­                 Jim ia
                                                                                                                                                                                                                         ducii din Rio Frio ; Telegrame ;

Q PREŢIOASĂ INIŢIA TIVĂ PA TRIO TICA                                                                                                                                                                                      SEBEŞ : Teodora ; SIMBRIA :               In cadrul „LUNII CU-
                                                                                                                                                                                                                         Secretul cifrului; LONEA : A-
   Ţesătorii şi filatorii de la          — Sînt muncitor fierar,                                                            ziua de 22 aprilie — data a-                bumbac şi alte materii pri-                      buz de încredere; TEIUŞ:            1. RĂŢENIEI“ — 20 martie-
Combinatul de ţesături din                                                                                                  niversării naşterii lui Lenin               ms, combustibil, energie e-                      Grădinarul spaniol; ZLATNA :
Gluhovo — una din cele mai               Vlaăimir Ilici... Vom îndepli­                                                     — să se lucreze din materie                 lectrică. Zeci de întreprinderi                  Taina lui Zemskov; APOLDU           L 20 aprilie — O.C.L. Pro-
mari întreprinderi textile ale           ni întocmai sarcinile pe ca­                                                       primă, materiale şi energie                 din regiune, ca, de pildă, U-                    DE SUS : Nevăzut, necunoscut;
ţării sovietice — au fost                re ni le-ai trasat...                              L A rtiom ov                    electrică economisite.                      zina constructoare de maşini                                                         l duse industriale Interraio-
primii din regiunea Moscova                                                                                                                                             agricole din Liuberţî, Fabrica                    m u m mmmQLmh
care au propus s'ă se creeze               Aceasta a fost ultima in-                   comentator a! agenţie!                 In luna februarie, toţi mun­              de articole tehnice din az­                                                          [ nala Deva şi sucursalele
                                         tîlnire pe care Lenin a avut-o                          TASS                       citorii din întreprinderile in­             best din Egorievsk şi altele,                             PENTRU 24 ORE
un fond leninist. Acest lu­                                                                                                 dustriale şi de pe şantierele               au şi economisit în primele                                                          l sale din Alba Iulia, Zlafna,
cru nu e întîmplător. Actua­                                                                                                de construcţie din regiunea                 două luni ale anului o canti­                       Vreme schimbătoare cu cerul
la generaţie din Gr luhovo                                                                                                  economică Moscova — cea                     tate de materiale aproape su­                    mai mult noros. Vor cădea ploi      ^ Sebeş, Orăştie, Brad şi
continuă glorioasele tradiţii                                                                                               mai mare din U.R.S.S. —                     ficientă pentru a lucra o zi                     locale. Temperatura staţionară,
ale părinţilor ei, vestiţi prin          cu reprezentanţi ai clasei                                                         şi-au luat angajamentul ca                  fără- a recurge la fondurile                     ziua între 10—14 grade, iar         L Cugir oferă un bogat sor-
numeroasele şi eroicele lor              muncitoare.                                                                        la 22 aprilie să lucreze cu                 de rezervă.                                      noaptea între 5— 10 grade. Vînt
fapte revoluţionare.                                                                   de aur“ care să poarte nu­           materii prime şi materiale e-                                                                potrivit cu intensificări din sec­  [ timent de articole pentru
                                           întorşi acasă, delegaţii au                 mele lui Lenin. Oamenii au           conomisite, iar apoi să facă                  In cunoscuta sa lucrare                        torul est.
  ..Era prin toamna anului               povestit la adunări tovarăşi­                 depus în acest fond verighe­         acelaşi lucru o zi la sfîrşitul             ,!Marea iniţiativă“, Lenin                                                           t curăţenie.
1923. Lenîn, bolnav, se odih­            lor lor cum a decurs întîlni-                 te, ceasornice, cercei — fie­        fiecărui trimestru.                         Iscria : „Comunismul începe                          PENTRU URMĂTOARELE
nea la Gorlci, lingă Moscova,            rea lor cu marele conducă­                    care ce putea.                                                                   acolo unde apare grija ne­                                       3 ZILE              I « DIFERITE ARTIGO-
întreaga ţară sovietică, ca şi           tor al revoluţiei. Muncitorii                                                        însemnătatea acestui an­                  precupeţită — şi care învin­
numeroşii ei prieteni de pe              au hotărît in unanimitate să                    Aceasta este istoria fondu­        gajament este ilustrată grăi­               ge greutăţile muncii — a                            Vremea se menţine instabilă,     [ LE PENTRU ZUGRĂVIT, 1
                                         dea întreprinderii lor nume­                  lui leninist.                        tor de următoarele date : în                muncitorilor simpli de a mări                    favorabilă ploilor şi cu tempe­
întregul glob, urmăreau cu               le lui Lenin. Ei au hotărît de                                                     regiunea Moscova, în fiecare                productivitatea muncii, de a                     ratura în general staţionară.       \ • MARE SORTIMENT 1
nelinişte în ziare buletinele            asemenea ca în scuarul din                      Continuînd glorioasele tra­        zi lucrătoare, se produc circa              păzi fiecare pud de grîu, de
medicale asupra stării sănă­             faţa fabricii să înalţe un                    diţii ale părinţilor lor, mun­       100 tone de utilaj metalur­                 cărbuni, de fier şi de alte                                                          r DE ARTICOLE PENTRU J
tăţii marelui conducător, in                                                           citorii din Gluhovo au fost          gic complex şi aparate desti­               produse, care nu revin celor
acele zile, muncitorii din                                                                                                  nate extracţiei ţiţeiului, 50               ce le produc personal şi ce­                                                                GURĂTIT,                 3
Gluhovo au hotărît să trimi­                                                                                                                                            lor ce sînt „apropiaţi“ aces­
tă o delegaţie la Gorlci şi au                                                                                              războaie de ţesut, 300 cosi­                tora, ci celor „îndepărtaţi“,                                                        t • BOGAT SORTIMENT ţ
ales în acest scop pe cei mai                                                                                               toare de tractor, peste 800                 adică, societăţii întregi...“.
destoinici reprezentanţi ai                                                                                                 maşini de cusut, 35.000 pe­                                                                                                      L PENTRU VOPSIT;
colectivului.                                                                                                               rechi de încălţăminte, 3.500.000              Grija pe care oamenii so­
                                                                                                                            m.p. de ţesături de bumbac                  vietici o manifestă zi de zi                                                         1. Consumatori! Vizitaţi cu Î
  Delegaţii au adus conducă­                                                                                                şi mătase şi multe alte pro­                pentru fiecare pud de grîu,
torului o scrisoare din par­                                                                                                duse — oţel, locomotive elec­               cărbuni, fier şi alte produse,                                                       jr încredere unităţile noastre ! j
tea tovarăşilor lor de muncă                                                                                                trice, maşini-unelte, cablu e-              lupta neprecupeţită a între­                                                         * i. L•          '              l
şt un dar —puieţi de vişini                                                                                                                                             gului popor sovietic pentru                                                          U lJ uJ u / i—J  « f\ fy /*_/.
pe care i-au sădit în parcul                                                                                                lectric, autocamioane bascu­                îndeplinirea septenalului, rea­
din Gorlci.                              bust al lui Ilici.                                                                 lante, fibre sintetice, îngră­              lizările sale istorice de în­
                                                                                                                            şăminte, mobilă, materiale de               semnătate mondială, arată c ă ,
  Intîlnirea solilor colectivu­            In dimineaţa geroasă de 22 La 22 a p r i l i e , c e a m ai                      construcţie etc.                            angajamentul solemn pe ca­
lui din Gluhovo cu Vlaăimir              ianuarie 1924, miile de mun­                                                                                                   re bătrînul muncitor din
Ilici a fost deosebit de emo­            citori ai combinatului îm­ m a r e re g iu n e e c o n o m ic ă                      In prezent, oamenii muncii                Gluhovo l-a luat faţă de Le­
ţionantă. şeful delegaţiei, bă-                                                                                             din regiunea Moscova traduc                 nin este tradus cu sfinţenie
trinul muncitor Kuzneţovjm -             preună cu familiile lor s-au din U.R.S.S. va l u c r a cu                          în viaţă acest angajament                   în viaţă.
brăţişîndu-l pe Lenin cu la­                                                                                                 important, economisesc fie­
crimi de bucurie în ochi, îi             adunat pentru a asista            la          materiale  şi m a te rii prime       care kilogram, de. metal,                                                                    OFERĂcumpărătorilor j
'spuse:                                  dezvelirea acestui bust.          La                                                                                                                                            UNBOGAT SORTIMENT-
                                                                                       economisite
                                         tribună s-a ridicat insă se­

                                         cretarul organizaţiei de par­

                                         tid care. cu. lacrimi în ochi,                primii din regiunea Mosco­
                                         a anunţat :                                   va care în ajunul aniversării
                                                                                       a 90 de ani de la naşterea
                                           Ne-am adunat la dezveli­                    marelui conducător, au pro­
                                         rea unui bust, dar vom inau­                  pus să se creeze un fond
                                         gura un monument al mare­                     leninist de daruri în muncă.
                                         lui conducător... ieri, inima
                                         lui Vlaăimir Ilici Lenin a în­                  Propunerea lor a fost sus­
                                         cetat să mai bată.                            ţinută cu căldură şi de co­
                                                                                       lectivele altor întreprinderi,
                                           După dezvelirea primului                    printre care uzinele „Elektro-
                                         monument din lume al lui                      stal“, „Milcroprovod“, Uzi­
                                         Lenin, mulţi dintre cei pre­                  na de cabluri din Podolsk,
                                         zenţi s-au îndreptat spre                     Fabrica de postavuri fine
                                         comitetul de partid. .Acolo a                 din Kupavno — şi curînd s-a
                                         fost făcută spontan propu­                    cristalizat hotărîrea ca în
                                         nerea de a se crea „un fond
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12