Page 4 - 1961-07
P. 4
pag. 4 DRUMUL SOCIALiaM Ü CUI Nr. 2027
mtamtam
ULTIM ELE ŞTIRI »ULTIM ELE STIR! Comunicatul cu privire
ia conferinţa „asociaţiei europene
a comerţului liber“
LONDRA 30 (A gerpres). m atu r“ să se vorbească de ada*
La L ondra a fost publicat, d u rarea la „piaţa com ună“ , în co-:
pă două zile de discuţii comu municat se spune doar că aceas
ULTIMELE ŞTIRI * U L T I M E L E ŞTIRI nicatul cu privire la conferinţa tă problemă a fost am înată pen
m inisterială a „asociaţiei euro tru o reuniune viitoare a „aso-i
pene a comerţului liber“, orga ciatiei“. Unele ţări membre ala
nism ul economic rival „pieţei co asociaţiei — se spune în acest
jre a proclamării independenţei Republicii Congo I. Nehru : Un rol decisiv în realizarea Cresc acţiunile m une“ dom inat dfe A nglia. C o sens în com unicat — nu pot!
m entatorii occidentali subliniază să-şi ia angajam ente cu caracter
jti! adresat ie Hruşciov dezarmării trebuie să-l aibă UJ.S.S. si S.U.A. revendicative că această conferinţă a fost con politic, aşa cum ar implica ade
Iii ale ţăranilor greci vocată pentru a examina criza
kii o i g a D ELH I 30 (Agerpres) — TASS partită sau a unui organ repre care ar lua naştere în acest or rarea lor la „piaţa comiH
ilOSCOVA 30 (A g erp res). — transmite T zentativ similar. ATEN A (Agerpres). — TASS ganism în urm a eventualei a- n ă “ , o rg an ism cu un carac-»
f'ASS tra n sm ite : porul congolez continuă lu p ta e- transmite : derări a Angliei la „piaţa co Ier mai pronunţat de „colabora
roică pentru libertatea, indepen Luînd cuvîntul la o conferinţă lteferindu-se la propunerile în m ună“, aderare de care se vor re“ politică, şi în care, după cum
Nikifa Hruşciov, şeful guver denţa şi integritatea teritorială de presă, care a avut loc la 30 problema germană cuprinse în In Grecia se intensifică acţiu beşte tot mai insistent ca u rm a se ştie, ţările mai influente, ca
a ţării sale, îm potriva restau ră iunie, la Delhi; primul ministru ultimele declaraţii ale lui N . S. nile revendicative ale maselor ţă re a presiunilor exercitate în a- F ra n ţa şi G erm ania occidentală
nului sovietic, a a d re sa t lui Ajn- rii rînduîelilor coloniale în Con al Indiei, Nehru a subliniat nece Hruşciov, Nehru a relevat carac- răneşti. La Lansa, la adunarea cest sens de S tatele U nite şi de exercită presiuni făţişe asupra
toine Gizenga, şeful guvernului go, fie sub form ă de colonialism sitatea dezarm ării generale şi to terul periculos al situaţiei din reprezentanţilor cooperativelor a- unele cercuri economice brita partenerilor lor mai „mici“ . De
Republicii Congo, o telegram ă colectiv al N.A.T.O., fie de aşa- tale. Este de dorit, a subliniat Berlinul occidental. gricole din Tesalia care este grâ nice. altfel, presa sublinia că, în cat-
în care, în numele popoarelor num ita „tutelă“ a O.N.U. primul ministru, ca dezarmarea narul Greciei s-a hotărît declara drul conferinţei, m inistrul de
U niunii Sovietice şl guvernului să fie efectuată pe etape, dar o- Primul ministru al Indiei a con rea unei greve generale de opt Din com unicat reiese că discu Externe al A ustriei, Kreisky, a
sovietic, l-a felicitat cu prilejul N. S. H ruşciov a ra tă că după biectivul trebuie să fie unul sin dam nat cu asprime atrocităţile co zile a ţăranilor din această provin ţiile în cadrul conferinţei au fost lă s a t să se în ţeleag ă clar că an-:
primei aniversări a proclam ării asasinarea m işelească a lui Pa- gur — dezarmarea totală. lonialiştilor portughezi în Ango cie ca răspuns la botărîrea guver dom inate de contradicţiile dintre g ajam entele politice leg ale d'e a
independenţei Republicii Congo. trîce Lumumba conducerea aces la. E l a spus că uniunea militară nului de a stabili un preţ extrem parteneri, contraditii oglindind alăturare a ţărilor membre ale
te i lupte a fost p re lu a tă de Ăn>- Nehru a declarat că un rol de N . A .T.O., din care face parte şi de scăzut la achiziţiile de grîu. poziţiile diferite ale ţărilor mem „Asociaţiei“ „piaţa comună“ nu
N. S. H ruşciov a d a t a sig u toine Gizenga, cel mai apropiat cisiv în realizarea dezarmării tre Portugalia, încurajează în fond ac bre şi interesele lor divergente. sînt în interesul unora dintre
rări lui Antoine Gizenga şi, prin tovarăş de lu p tă al lui şi conti buie să-l aibă U.R.S.S. şi S.U.A. ţiunile colonialiştilor portughezi Ţăranii au hotărît ca tim p de Subliniindu-se tocmai din cauza partenerii actualei „asociaţii eu
persoana lui, întregului popor nuator demn al măreţei cauze a — principalele două mari puteri în Angola. N ehru a cerut ca opt zile să nu predea autorităţi acestor contradicţii că „este pre ropene a com erţului liber“ .
congolez că Uniunea Sovietică luptei pentru libertatea şi feri din lume. E l a menţionat că ori O . N.U. să ia măsuri eficiente pen lor nici un kilogram de cereale
şi popoarele ei se află pe ce comisie care va trebui să tra tru înfrînarea colonialiştilor portu şi să înceteze desfacerea de ali Evenimentele din Kuweit stîrnesc
de-a-ntregul de partea eroicului cirea poporului. In telegram ă se ducă în viaţă dezarmarea va tre ghezi şi a condam nat politica A n mente la oraşe.
popor congolez în lupta Iul subliniază că „guvernul condus bui să se bucure de încrederea tu gliei faţă de Portugalia, care cons neliniştea opiniei publice
dreaptă îm potriva colonialismu turor părţilor interesate. Comisia tă în sprijinirea dictatorului Sa Ţăranii din Tesalia au fost spri
lui. de dv. este sin g u ru l guvern le pentru controlul asupra realizării lazar. BEIRU T 30 (Agerpres). După cum s-a anunţat oficial,
dezarmării poate avea forma tri- Adîncirea crizei din Kuweit con secretarul general al Ligii arabe,
Telegrama subliniază că po gal în Republica Congo“. Referindu-se la conferinţa de la
Geneva pentru reglementarea pro
blemei Laosului, Nehru s-a pro
Comentariile presei americane asupra cuvîntării nunţat pentru formarea unui gu jiniţi de populaţia sătească din al tinuă să reţină atenţia opiniei pu Abdel Hassuna este aşteptat să
rostite de N. S. Hruşciov ia mitingul prieteniei vern naţional în această ţară. E l te regiuni ale ţării, şi, după cum blice. sosească sîmbătă la Bagdad pentru
a declarat că la soluţionarea pro scrie ziarul „Eleftheria“, Grecia convorbiri cu guvernul irakian. D e
blemei- laoţiene trebuie să fie pre este ameninţată de o grevă a ţâ După cum anunţă coresponden la Bagdad, H assuna va pleca în
zente în memorie acordurie de la ţânilor din întreaga ţară. tul din Beirut al agenţiei France Kuweit.
Gţaieva din 1954 referitoare la Presse, mica arm ată a Kuweitu
InHochina, acorduri care trebuie Viticultorii din regiunile de sud lui, care numără circa 2.400 de La Bagdad, ziarele şi publica
oameni, a ocupat poziţii de-a ţiile periodice oficiale publică ştirii
sovieto-vietnameze de ia Moscova respectate. ale ţării au hotărît să protesteze lungul litoralului şi al frontierelor comentarii şi telegram e ale diferi
Vorbind despre Kuweit, Nehru săptămîna viitoare împotriva po terestre ale emiratului. Emirul ţilor oameni de stat şi fruntaşi
liticii guvernului de pauperizare Kuweitului a făcut apel la Liga ai vieţii publice, care sprijină de
a spus că a fost bucuros să afle ţărilor arabe „să acorde sprijin claraţia primului ministru Kassem
că Kuweitul şi-a dobîndit inde
! NEW YORK 30 (A gerpres). categoric poziţiile lor opuse în H allok, m em bru al Cam erei Re pendenţa. şi înfometare. şi ajutor“ Kuweitului. că Kuweitul face parte integrantă
TASS transm ite: legătură cu G erm ania şi Berlin, prezentanţilor care l-au acuzat EBMMNC: ÎL \. din Irak.
Ziarele newyorkeze continuă să dar amîndoi au lă sa t uşile des pe'-'preşedinte de prea p u tin ă fer La Cairo m ajoritatea ziarelor
chise pentru tratative ulterioa m itate tocm ai în m om entul cîncJ P re ta i « c ă d e rii p re s tig iu lu i s
comenteze punctele de vedere ex re“. După cum transm ite ain întreaga lume a prim it noi şî critică aceste declaraţii. Abdel K a-
prim ate în cuvîntarea rostită de W ashington agenţia Associated convingătoare dovezi ale tendin der Hatem, ministru de stat al
R.A.U., a făcut o declaraţie în
N. S. H ruşciov la m itin g u l de la
Moscova consacrat prieteniei so- Press „personalităţi oficiale sus- ţei guvernului sovietic de a so n le i n u p o a te U e v a lu a t“ care a subliniat că R.A.U. „res
I vielo-vietnameze. puse din S.U.A. au declarat că luţiona toate problemele interna Declaraţiile senatorului american Fulbright pinge logica „anexiunii“ . E l şi-a
! „Hruşciov propune tratative Occidentul îşi poate asum a ini ţionale litigioase pe căi paşnice. exprimat regretul că „această si-
ţiativa convocării unei conferin Ziarul „New York M irror“ pu tu2>He care stîrneşte m irare, a a -
pentru reglementarea litigiului ţe cu R usia sovietică în proble blică un articol în care m enţio părut'. între guvernul Kuweitului
berlinez“ . Acesta este titlul pu;
b/icat cu litere m a ri în z ia ru l ma Germaniei şi Berlinului“. nează existenta unor planuri pre- W ASHINGTON 30 (A gerpres). „W illiam Fulbright, subliniază cilat între tragedie şi farsă. S ta şi R e p u b fi^ Irak im ediat după
„New York P o st“. „Prem ierul O parte a presei americane a văzînd sporirea cu cîteva divizii Intr-un discurs rostit în faţa tele Unite au eşuat în încercarea proclamarea independenţei Kuwei
Hruşciov a propus tratative în a forţelor arm ate americane din Senatului la 29 iunie, în legătură agenţia A ssociated P ress, a a- lor de a inspira populaţiei din tului“ .
leg ătu ră cu B erlinul şi cu G er dem onstrat la 29 iunie o abor Germania occidentală, introduce cu politica externă a Statelor U- vertizat Statele Unite îm potriva Laos sentimente anticom uniste“.
m ania. D ar el a avertizat Occi dare ceva mai rezonabilă a pro rea în S.U.A. a situaţiei excep nite, W illiam Fulbright, preşe doctrinei periculoase a interven Puterile im perialiste vSe grăbesc
dentul îm potriva tentativelor de blemelor ridicate chiar de viaţă, dinte al Comisiei senatoriale ţiei m ilitare u nilaterale în Cuba „Iluzia că noi putem tra n sfo r să folosească criza din K uw eit.
a soluţiona această problemă dovedind că în Occident cercuri ţionale, chem area sub arm e a cî-: pentru afacerile externe, a ară sau în Asia de sud-est. El a re ma Laosul într-un bastion, a Anglia, căreia Kuweitul îi livrea—-
prin sporirea forţelor arm ate“ — tot mai largi încep să înţeleagă torva divizii din garda n aţio ta t că în ultimele două luni a j levat că folosirea forţei m ilitare subliniat Fulbright, ne-a costat ză 37,6 la sută din întreaga can
| astfel începe ziaru l „New York' necesitatea reglem entării situ a nală şi* a rezerv iştilo r şi sporU tentia lumii a fost atrasă de o îm potriva Cubei cu scopul de a peste 300.000.000 de dolari, iar titate de ţiţei brut şi de produse
| Journal Am erican“ relatarea des- rea efectivului obişnuit al con serie de evenimente dram atice în răstu rn a regimul lui C astro ar preţul scăderii prestigiului nos petroliere folosită de ea, s-a gră
[ pre cuvîntarea lui N. S. H ru ş ţiei anorm ale create în legătură tin g e n tu lu i în ro la t în arm ată. Â- urm a cărora „foarte mulţi ame duce la îndepărtarea de S.U.A. tru nici nu poate fi e v alu at“ . bit să lase în apele K uw eitului
ciov. cu problema Germaniei şi B er eestea sînt încercări ale celor ricani au fost zguduiţi, indig a m ultor ţări din America L ati o escadră de nave militare pe
linului occidental. Este sem nifi care ar dori1 să reînvie politica nă, Asia şi A frica“. P rintr-o in In continuarea discursului său bordul cărora se află soldaţi şi
Deoarece cuvîntarea rostită la cativ că autorii unor articole a- „echilibristicii în pragul răz naţi şi descurajaţi de loviturile tervenţie m ilitară îm potriva C u W illiam Fulbright a criticat re ofiţeri englezi „evacuaţi“ din K u
M oscova de şeful guvernului so părute în ziarele americane au boiului“ . indiscutabile date prestigiului gim ul tero rist din Vietnam ul de weit.
vietic aproape că a coincis în v ă z u t ceea ce „nu au o b serv at“ S.U.A. In prim ul rînd, a spus el, bei, a spus el, Statele U n ite -a r sud arătînd că „după cîte am
I im o cu conferinţa de presă de încă ieri, şi anum e că U niunea D ar am ericanii cei mai lucizi un pilot sovietic a făcut un zbor pierde mai m ult decît dacă nu aflat mulF mai mulţi oameni sînt S.U.A. sînt şi ele profund neli
l/i W ashington a preşedintelui Sovietică propune soluţionarea şî m ai realişti su b lin iază că s in în jurul Păm întului la bordul s-ar amesteca în treburile Cubei ucişi în raidurile teroarei din niştite de evenimentele din K u
S U.A . Kennedy, presa america-: problemei stringente a tra ta tu gura cale justă este calea re unei nave cosmice. Apoi, eşecul şi ar lăsa-o în pace. In afară satele sud-vietnameze decît au weit unde monopolurile lor deţin
n ;; com pară declaraţiile condu lui de pace cu G erm ania cu m ij glem entării paşnice a situaţiei din Cuba. Gurînd după aceasta de aceasta, „sînt zadarnice spe m urit pe cîm purile de luptă în un mare număr de acţiuni petro
cătorilor celor două ţări. Men- loace paşnice, pe calea tra ta ti anorm ale create în centrul Euro-: s-a produs înrăutăţirea continuă ranţele unora ca regim ul lui Laos. Regimul lui Ngo Dinh liere. Ziariştii americani afirmă
tionînd divergentele în aprecie velor. pei. In tr-u n arficoi intitulaţi a situaţiei din Laos“ . C asiro să se prăbuşească, să fie Diem este un regim crud şi ne chiar că penttu apărarea acestor
rea celor mai im portante proble „Problem a B erlinului“, cunoscu-i ră stu rn a t sau re stru c tu ra t de e- m ilos faţă de un popor care a monopoluri va fi pus în mişcare
me internaţionale ziarele subli-: D ar nîci astăzi în S.U.A. nu tul com entator american Lipp- In cursul ultim ilor ani, a sub xilaţii cubani“ din S.U.A sau suferit atît de m ult...“. pactul C.E.N.T.O.
niaza îndeosebi faptul că N. S. m ann subliniază în „New York’ lin iat el, „poziţiile S tatelor U n i din alte ţări.
lipsesc declaraţiile belicoase în Herald Tribune“ întreaga absur SC®®«;
care se îndeam nă să nu se ac
H ruşciov şi .1. Kennedy au de cepte nici un fel de tra ta tiv e şi ditate a p o ziţiilo r celor care con te au slăbit continuu şi noi nu Referindu-se la politica S tate
clarat că sînt gata să ducă tra să se demonstreze „ferm itate“ sideră că singurul lucru pe ca trebuie să ne mai permitem drep lor U nite fată de Laos, F ulbright Situaţia din Algeria dezbătută
tative în problemele legate de şi „duritate“ . A fost suficient ca re trebuie să-l facă guvernul a-1 tul de a comite .greşeli. In le a relevat că „încercarea S.U.A. în Adunarea national! franceză
G erm ania. preşedintele Kennedy să am in m erican este să fie ferm, de ne gătură cu aceasta F ulbright a de a instaura aici o forţă an ti
tească de p osib ilitatea tra ta tiv e clintit. Lippm ann recomandă arătat că a venit tim pul ca comunistă sub forma unei ar
..Preşedinlele Kennedy şi pre lor pentru ca panica să cuprindă preşedintelui S.U.A. să adopte o S.U.A. să-,şi revizuiască poziţia m ate de 29.000 de m ilitari şi a
mierul Hruşciov — scrie „New pe unii lideri republicani din „poziţie pozitivă“ în problem a fată de principalele evenimente' unui guvern d'ocil a fost o g re
York Times“ în tr-u n articol re Congres, senatorul Dirksen şî Berlinului. internaţionale. şe a lă .-S itu a ţia din Laos a os
dacţional — au confirm at în mod
PARIS 30 (Agerpres). — dreptului Algeriei la indepen
La 29 iunie în Adunarea Na denţă.
ţională iranceză s-au deschis Pentru a se restabili grabnic
(Urmare din ziarul UMu L că nici mama Valei nu se sim 'dezbaterile pe marginea decla pacea în Algeria, a declarat'
!.Drumul socialismului“ nr. 2026) ţea prea bine. raţiei primului ministru Debré Waldeck Rochet, este necesar,
să se renunţe la pretenţiiile co
După prima săritură cu pa du privire la politica guvernu
Rachetele aruncau animale raşuta, pe care o efectuasem lui în problema algeriană. lonialiste şi să se accepte ade
la înălţimi din ce în ce mai ¦încă pe aerodromul din Sara- Reprezentanţii grupărilor dc vărate tratative cu reprezen
mari. S-au făcut cîteva expert- sm © iov, am mai¦sărit doar de patru gxtremă dreaptă folosesc tribu tanţi ai poporului algerian.
enţe in decursul cărora au fost
ori — în Saratov şi la regiment. na parlamentară pentru o pro Guy Mollet, secretar general:
ridicate animale pină la în ă lţi Dar acestea erau doar sărituri pagandă nestăvilită în favoarea .al Partidului Socialist Francez,
mea de 450 kilometri. Aceste — Aşadar, băieţi, — a excla de la ri Gagarm mai era pînă la terminarea pre obişnuite de antrenament, care lozincii colonialiste a „Algeriei care a declarat că continuă să
cercetări ştiinţifice au ajutat la mat unul dintre aviatorii gru gătirilor iniţiale ale zborului în se cer fiecărui aviator. Acum franceze“ şi pentru atacuri fu aprobe politica lui de Gaulle în
determinarea posibilităţii şede pei noastre, ieşind de la lecţia pilot-cosmonaut al U.R.S.S. Cosmos I însă, urmam să efectuăm sări ribunde împotriva guvernului, problema algeriană, a condam
rii organismelor vii în Cosmos. lui Vladimir Ivanovici, — pu turi complicate, după prevede pe care îl acuză că ar „renunţa
tem trage concluzia că cîinele Erou al Uniunii Sovietice Au început cursurile. Ele se rile programei de instructaj. O la Algeria franceză“. In acea nat totuşi planurile de împărţi
Pentru studierea factorilor, este cel mai bun prieten al cos desfăşurau într-o atmosferă cu atenţie deosebită se acorda pa- stă privinţă cel mai semnifica re a teritoriului algerian, sub
biologici ai zborului cosmic, sa monautului I raşutărilor cu deschidere întîr- tiv a fost discursul deputatului liniind că aceasta „nu constN
vanţii noştri au ales ca anima Omul se teme de schimbări, totul diferită de cea din şcoală ziată şi coborîrii pe apă. fascist Le Pen care a elogiat fă tuie cîtuşi de puţin o soluţie“*’
le de experienţă clinii. Clinii Chipul Laikăi poate fi întit- dar le şi simte nevoia. Viaţa sau din regiment. Aici domnea ţiş pe căpeteniile recentului Liderul Partidului Socialist a’
silit animale liniştite, fiziologia nft pe mărci poştale, pe ilus npastrâ se schimbase, dar se o linişte absolută, şi ne predau Ne antrena Nikolai Konstan- puci militar-fascist din Algeria
organismului lor a fost studia traţii, pe pachete de ţigări. Dar, specialişti de vază. Fiecare din tinovici, maestru emerit al şi a cerut să se continue războ reproşat guvernului că „nu se
tă in aprofutizime şi pot fi dre cred că ea merită mai mult. Şi schimbase în bine. Mă gindeam tre ei avea publicate lucrări teo sportului, unul dintre cei mai iul din Algeria „pînă la victo mai bucură de sprijinul poporu
saţi. probabil că în viitor i se va ri la amploarea uriaşă pe care o retice importante, fiecare dintre cunoscuţi paraşutişti sovietici; ria finală“. lui“. Guy Mollet s-a plîns că
dica şi ei un chip sculptat, la luaseră în Uniunea Sovietică el deţinea cîteva recorduri mon guvernul abuzează de constitu
Cercetări similare s-au făcut fel ca cel ridicat la Koltuşi lin lucrările în domeniul cuceririi ei adusese un aport deosebit în diale, printre care şi recordul Waldeck Rochet, secretar ge ţie şi de regulamentul ce func
şi se jac şi în S.U.A. Dar ame gă Leningrad, 'dinelui necu spaţiului cosmic, mă uiitieau dezvoltarea ştiinţei sovietice. de paraşutate cu deschidere tn- neral adjunct al Partidului Go- ţionare a parlamentului şi că
ricanii foloseau pentru experi noscut care fusese obiectul cer Ziua de muncă începea cu e- tîrziată, obţinut atunci cind a munist Francez, a criticat as dovedeşte „lipsă de obiectivita
enţe rozătoare, şoareci şi mai cetărilor medicinii. sumele fantastice şi munca ce coborît în cădere liberă peste pru politica guvernului în pro te în informaţii".
muţe. Ui trimiteau aceste ani-. erau cheltuite în acest scop^ xerciţiile de înviorare, pe care blema algeriană şi a dat o ri
mate sub narcoză, care le ani Trăiam în condiţii ideale. A- Odată, Vladimir Ivanovici ne-a ' ' le făceam în aer liber, pe orice patrusprezece kilometri şi ju postă colonialiştilor. El ă subli Dezbaterile din Adunarea Na
hila pentru o perioadă de timp veam de toate, nimic nu ne a-] spus că Nikita Sergheevici Hruş vreme, sub supravegherea me mătate. Era deosebit de intere niat că declaraţia primului mi ţională continuă.
funcţiunile scoarţei cerebrale. trăgea atenţia de la cursurile ciov urmăreşte cu mult interes dicilor. Aveam şi lecţii speciale sant să înveţi de la un astfel de nistru nu .conţine nici o propu
noastre interesante pe care le felul cum decurg lucrările şi de cultură fizică : gimnastică, nere care să permită să se spe Patrioţii paraguayeni
— Acest procedeu, — ne ex îndrăgisem. Ne purtam cu res- ie cere savanţilor să micşoreze jocuri cu mingea, sărituri 'de pe maestru. El ne-a învăţat multe re în încheierea grabnică şi cu sînt supuşi
plica Vladimir Ivanovici, —* pect faţă rde medicii noştri. A- lucruri: cum să ne desprindem succes a tratativelor cu repre
este în contradicţie cu învăţătu ceasta şi 'pentru că ei asigurau la minimum riscul, nu numai trambulină, exerciţii la bare fi de avion, cum să ne conducem zentanţi ,ai guvernului provizo la torturi groaznice
ra marelui fiziolog rus Ivan condiţiile care garantau viaţa şi corpul în timpul căderii libere, riu al Republicii Algeria.
Pavlov şi de aceea noi am re sănătatea omului în cabina na pentru viaţa, ci şi pentru sănă xe şi la paralele, ridicări de RIO D E JA N EIR O 30 (A -
nunţat la experienţe de acest vei cosmice, luau parte activă cum să determinăm distanţa Waldeck Rochet a declarat eă grepres). —
fel. la făurirea ei, la perfecţionarea tatea cosmonautului. haltere etc. înotam şi făceam pină la pămînt, cum să ateri guvernul este dator să aplice
costumului special pentru zbor zăm pe uscat sau pe apă... în mod cinstit principiul auto Potrivit relatărilor agenţiei
Ne stăruia în minte celebrul şi a aparaturii ştiinţifice de în Ni s-a adus la cunoştinţă pla multe scufundări. Oamenii care determinării Algeriei, pe care Prensa Latina, 28 de patrioţi pa
zbor al căţeluşei Laika, la bor registrare. Mă aşezam uneori Intr-un timp scurt am execu l-a recunoscut el însuşi în vor raguayeni deţinuţi în lagărul de
dul celui de-al doilea satelit ar pe o bancă din grădină şi sub ra nul pregătirilor pentru zboruri¦¦ nu ştiu să înoate şi se tem de apă tat circa patruzeci de sărituri. be. Referindu-se la afirmaţiile concentrare de la Pena Hermosa,
tificial al Pămîntului. Spre deo murile înmugurite ale pomilor, Şi niciuna nu semăna cu cealal guvernului că Sahara n-ar fi o au reuşit să evadeze refugiindu-sc
sebire de cercetările anterioare, începeam să meditez. Cîteodăiă te cosmice. Acesta era un pro riii-s buni pentru a fi cosmo tă. Fiecare săritură o trăiam în parte a Algeriei, deputatul co în Brazilia. Ziarele braziliene au
zborul ei a permis să fie studia te simţi aşa de bine cind rămîi mod diferit, de fiecare dată în munist a' amintit că ele contra publicat fotografiile cîtorva din a-
tă l n timp mai îndelungat in singur cu gîndurile tale şi re gram vast, care cuprindea cu nauţi. Toate aceste exerciţii ne cercam un simţămînt de emoţie zic chiar ceea ce se poate citi ceşti refugiaţi cu spatele gol plin
fluenţa accelerării vitezei în flectezi la impresiile culese In şi bucurie. îm i plăceţi şi îînce- în manuale şcolare franceze. de răni din cauza torturilor la care
momentul p'asârii satelitului pe timpul zilei. De cele mai multe noaşterea problemelor teoretice formau deprinderea de a stăpîni zeaîa ce cuprindea corpul îna au fost supuşi de zbirii dictatoru
orbită şi a stării de impondera ori se nimerea să fie spre asfin inte de săritură, şi florii, zmu- Vorbitorul a subliniat că În lui paraguayan Stroessner. Refu
bilitate care se prelungeşte ct- ţitul soarelui, cîncl întreaga na de bază, care erau necesare, corpul în spaţiu, întăreau ca citura şi vîrtejul din timpul să cercările cercurilor guvernante giaţii au declarat că în afară de
teva zile. Observaţiile asupra tură şi însuşi văzduhul căpătau riturii. Săriturile cu paraşuta franceze de a impune Algeriei Pena Hermosa mai există lagăre
organismului căţeluşei Laika, o culoare trandafirie, sau seara, unui cosmonaut, şi, de aseme pacitatea de a suporta încor o „asociaţie“ neocolonialistă cu de concentrare la Tacumbuh, Ita-
cind pulberea Căii Laptelui cu şlefuiesc caracterul şi voinţa. Şi Franţa, sau, în caz contrar, să quirich, F ortul Ingavih şi la C ha-
realizate cu ajutorul diferitelor prindea cerul de la un capăt la nea, priceperea de a folosi in dări fizice îndelungate. procedeze la împărţirea terito rah. „Toate aceste lagăre, au spus
aparate de precizie, au folosii e foarte bine că în ţara noastră riului algerian contravin prin ei, sînt pline de deţinuţi care sînt
stalaţiile şi aparatura navei cos Intr-o oarecare măsură ace supuşi celor mai barbare şi atroce
ca bază pentru asigurarea con- şute de mii de tineri şi tinere
! 'diţiilor necesare zborului unui mice. Trebuia să studiem baze laşi scop urmăreau şi săiriiurile
practică acest sport curajos.
le tehnicii rachetelor cosmice, cu paraşuta, pe care le execu
construcţia navei, astronomia, tam pe un aerodrom din apro
geofizica, medicina cosmică. pierea rîulm.
Urnia să îndeplinim zboruri pe Intr-o zi, înainte de a pleca
avioane în condiţii de impon la aerodrom, am primit o tele
derabilitate, numeroase antre gramă din Orenburg: se îmbol
namente într-o macHetă a cabi năvise grav tatăl Valet. Ne-am
nei navei cosmice, în camere în înţeles ca în timpul cît eu voi
călzite, special dotate cu izolare i face practica de paraşutate,
acustică, în centrifugă şi în vi Valea va pleca împreună cu fe
bratoare. Cu alte cuvinte, a- tiţa ia părinţii ei. Am luat a-
om în spaţiul cosmic. altul. veam de lucru berechet. Ah, cit ceastă hotărîre şi pentru faptul (Va urm a) cipiului autodeterminării şi torturi imaginabile“.
Redacţia şi adm inistraţia ziaru lu i: D eva str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188: 1 8 9 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani
