Page 6 - 1961-07
P. 6

! trae' 2                                                                                                             DPUMUb SOCîA LTXmV'cü !                                                                                                                                                                Nr. 2028

                                                                                                                                                                                                                    OBIŞNUITE

                                                                                                                                                                                                                                       Şl NEOBIŞNUITE

                                                                                                                                                                                                                    Ur~'r ~ ' r ~ ' r

Un c a i Sără preeeefeiilt                                                                                                                                                                                          [ Ultima călătorie
                                                                                                                                                                          M aşină. d e ©issast f. Jurnalele de bord de mare — se vindea, nalele de bord cu în- 1

                                                                                                                                                                          Y a s e le sa -sig iiiste                 7 flle renumitului explo- doar, nu o simplă car- semnările din prima 1

           in m edicină WSA\',\/,i,'iH/V/v                                                                                                                                  Chirurgii sovietici au lansat pe pia­   ^ rator englez, căpitanul te, ci o părticică din şi a doua călătorie a

                                                                                                                                                                                                                       Koocli au fost anin- istoria Angliei. Cum- luiKoock au                                plecat 1

   La clinica Institutului de miinile medicului inima reîn­                                                                                                               ţă două noi maşini importante în chi­     (. cate pe piaţă. Preţul părătorul s-a dovedit a în ultima lor călăto- \
biologie şi medicină experi­ via, aerul respirat ridica piep­                                                                                                             rurgie : o maşină de „agrafat" intes­          lor a fost proverbial fi un american. Jur- rie — spre S.U.A....
mentală din Novosibirsk s-a tul deschis c! pacientei, iăr pe                                                                                                              tinul şi alta pentru cusut vasele. După
                                                                                                                                                                          cum se prezintă şi funcţionează, ma­                             Vulpea—clocă

înregistrat un caz de reani­ panglica de hirtie a aparatului                                                                                                              şina sovietică de cusut vasele amin­             Toată lumea ştie că vulpea                                se aşează acolo să doarmă,
mare, ţăr*ă precedent in istoria de înregistrare curba tensiu­                                                                                                            teşte maşina de broşat cărţi. Ea se                                                                        ca-ntr-un cuib de blană,
medicinii. O femeie — Nina nii arteriale începu să urce.                                                                                                                  compune din două părţi, acestea fiind     t este un duşman înrăit al găi-

Elkovă — a fost operată de O oră după acea medicul                                                                                                                        la rîndul lor divizate în alte două           nilor. Dar iată că, de data a-

un abces cronic la plâmînul înscria in foaia de observaţii:                                                                                                               părţi, una fixă — care are pense spe­

sting. Operaţia a reuşit per­ „Ora 15. Bolnava s-a trezii,                                                                                                                ciale destinate să întrerupă provizoriu

fect şi chirurgul care făcuse        este conştientă, răspunde la                                                                                                         circulaţia în vasul operat, cealaltă mo­
intervenţia a plecat.                întrebări...1'. Iar 20 de minute                                                                                                     bilă — care împarte agrafele necesare
                                     mai tîrziu el notă arătătoare­                                                                                                       suturii. Acestea sînt din metal dur
   ...Medicul de serviciu, Djen-     le : „Ora 15 şi 20 minute.                                                                                                           (tantal) şi sînt înmagazinate într-o
do Natradze, stătea de vorbă         Tensiunea a scăzut din nou,                                                                                                          mică magazie circulară.
cu surorile medicale, cină din       pulsul absent, inima s-a o-
sala de operaţie a venit cine­       prit...".                                                                                                                               Pentru a opera sutura, cele două
va în fugă spunmcl: „Inima                                                                                                                                                părţi ale vasului secţionat sînt pla­
                                                                                                                                                                          sate, fiecare, într-una din Jumătăţile

pacientei a încefat să bată". Medicul a reluat total de ta                                                                                                                aparatului, apoi sînt trase pe tuburi

Primul obiect pe care l-a început. Nici de data aceasta                                                                                                                   de calibru apropiat. Cînd cele două

văzut Natradze în sala de o- nu avea mai mult de patru                                                                                                                    jumătăţi sînt puse în contact şi strîn-

peraţie a fost un bisturiu pe minute Ia dispoziţie. Dar ini­                                                                                                              se laolaltă, circular, agrafele intră în

    care i-l întindea cineva. El     ma nu mai reacţiona ia ma­                                                                                                           ţesutul vascular la nivelul îndoiturii                                                                               tăierea cozilor şi ure- 3,
    nu avea la dispoziţie decît      saj. Natradze a deschis peri-                                                                                                        constituită prin tragerea pe tub sutu­
    patru minute. Dacă în acest      cardul şi a văzut chiagurile                                                                                                         ra este gata, nemairămînînd decît                                                                                    chilor animalelor, con- i
    interval inima nu mai ali­       de sînge care împiedicau ini­                                                                                                        să se taie surplusul de ţesut.
    mentează creierul tinerel fe­                                                                                                                                                                                                                                                              4travenienţii fiind paşi-
    mei, dacă nu mai aduce acolo     ma să bală. El le-a eliminat,                                                                                                          Maşina sovietică de cusut vasele
    sînge proaspăt, saturat de o-                                                                                                                                         permite operarea în trei minute şi cinci                                                                             bili de pedeapsa cu ţj
    xigen, atunci nimic nu o va      a saturat leziunea şi a conti­
    mai putea salva.                                                                                                                                                      secunde a unei suturi care în mod                                                                                    închisoarea.            1

       Iată insă că inima Imobilă    nuat masajul. Nu mal rămă­                       Pe cîmpiile R. P. Ungare pot fi întîlnite aşa-zisele „tractoare-pod“, de            obişnuit cere 20 de minute.               C
   se află in mina chirurgului şi    sese decît un minut şi jumă­                o construcţie neobişnuită. Ele sînt ad aptate pentru a fi folosite la săpatul
    el începe să o maseze execu-                                                                                                                                                         —000—
   tind mişcări line, uniforme,
    însă energice. El a simţit a-    tate. După o scurtă tresărire               viilor.                                                                                   Metodă nouă                              C ceasta, cumătră Vifyky îmblin-
   poi o uşoară tresărire a ini­     inima a început din nou să                                                                                                           de Impregnare
    mii şi ea a început să bată      bată. Medicul a înţeles atunci                   IN FOTO: Un astfel de tractor, lucrînd în via fermei de stat „Mel-                                                            [C pzriitmăa şiv-aedelrueat—asunpurăe-s'tşei oabdelicgvaa-- nu mai poată răspunde la „chemă­       1
    din nou. încetul cu încetul bă­                                              vecia".                                                                                                                            tL tţăii pdeantrculocmă.enEireaadleovr.ărEastteâăvoera- rile" vameşilor.                           3
   tăile au devenit din ce in ce                                                                                                                                                                                    t[ bnau dlee pardinudceereapupiălosărridloer. mMînaicaprree-, J *-f —)l—ZW I
   mai regulate, din ce In ce mai    că învingătorul a fost el şi nu                                                                                                           a chibriturilor                      LL cîins, seichpirminbd pie-acoenxtrcalbuasnddişitnii cmaree- ^                                    I
   frecvente şi mai energice. In     boala...
                                                                                 Maiştrii „artei alchimiste“                                                                 La Fabrica de chibrituri din Sianow,      'dnu'tculstiecileţpi erînsonGaelr.mania occiden- ¦)           m ¦|S p ||
) • ...cea mai mare ciupercă           La citva timp după aceea                         din Bitterfeld                                                                    R. P. Polonă, este în curs de experi­     ţC tnlVă.ikAkcyolo,îndacueraăstă cumarfrăăb„dcîanrtăe- ]
< a fost descoperita acum 77         Nina Elkoaa a părăsit spita­
J de ani în statul New York          lul complet însănătoşită.                                                                                                            mentare o nouă metodă de impregnare       L toare" este foarte căutfită.
> (SU.A.) ? Înălţimea uria­                                                                                                                                               a chibriturilor. Ea constă în impreg­
                                                                                                                                                                                                                    Ll zbPurrinddăelrneiaciiflăeptpaşuilioşrorinluor eastfelaţoi ^
   şei ciuperci depăşea jumă­
   tate de metru, diametrul                                                                                                                                               narea „la uscat" a beţelor de chibrit     L( tsreuabbătuutşeolaăr,ă, iardeaocaereşcteia stisceletienle- )
   pălăriei — un metru şi
   treizeci de centimetri, iar              ion - gigant                            In cadrul combinatului    atirnă un vas plin cu o-      dere se obţine un rubin cu un amestec de fosfor cu alte ma­             v(_îrpieosacte făfirăasctuenasmăcu pmrianretreuşluari­nţă. 3.
   piciorul pe care se spriji­                                                   electrotehnic din oraşul     xid de aluminiu pur. Ori                                                                              CbelPeenetir,u i asenucafţiărnăevopiţei scăapcoşnitro- 3
   nea această pălărie avea            Firma franceză Berliet a început          Biiterfeld funcţionează o    de cîte ori un ciocănel       sau un acvamarin in sta­ terii. Pînă în prezent, acest procese teh­                                                                                cozi
   o grosime c!e un sfert de         producţia în scrie a autocamioanelor        mică „fabrică" de pietre     acţionat mecanic loveşte      te brută, de 300 carate, nologic se făcea pe umed, costa mai            f. leze pe toţi pasagerii, funcţionarii -j
   metru.                            „T-lOO", cu o capacitate de încărcare       preţioase. Aici un colec­    gura vasului, un grăun­
                                     de o sută de tone, ceea ce -înseamnă        tiv de maiştrii ai „artei    te de oxid, \dupu ce a        tocit şi cu suprafeţe ne-     mult şi necesita un spaţiu mai mare.      ^ de laDvameă zs-bau aînvtăeţatrsiă flduîee- s-j pre...
      ...unul din articolele de                                                  alchimiste" plămădesc cu     trecut pr.intr-o sită deasă,  străluciţoare.                Prin aplicarea noii metode se poate
   •export cele mai importan­                                                    multă ingeniozitate, cu                                                                                                            ţ- re ca sticleţii, iar păsările răspun- ţ
   te ale Indiei îl constituie                                                                                                                In atelierul de şlefuit,    realiza o economie de 300.000 zloţi a-    L Rdeecaeunt,iminedipaatrldaimnenb-uzuznilaorre lsaaucadtin şl 1a ure-
   maimuţele? Anual, India                                                                                                                                                                                          Ltul pooşelatenldeezdoaamu nealvour.t Tcohfuilşoir, cloantrcal-ini.3 După
   vinde aproximativ 12 mii                                                                                                                                               nual.
   de asemenea animale.                                                                                                                                                                                             locf <—dfe'—zbl i at»e•—ri/ însuyfleţi- dezbateri îndelungate,
                                                                                                                                            situat la etajul clădirii cu
      ...cea mai joasă tempe­                                                                                                                                                                                       ie. Se purtau discuţii parlamentul a hoiărit:
   ratură obţinută de om este                                                    miinile lor înderninatice,
   de 0,000001 grade Celsius,                                                    'din oxid de aluminiu,       cade In bateria cuptoru­      ajutorul unor ferăslraie                                                f despre... lungimea co- se interzice categoric
   iar cea mai înaltă, obţinu­                                                   oxid de titan, oxid          lui şi se opreşte pe o ver­   folosite la tăiatul dia-
   tă în reacţii termonucleare                                                   de fier şi alte ma­          gea aşezată in poziţie        mantelor, piatra preţioasă     Is to ria m int o ritCăoţniltorarbandă cu cîntec                                                                                            3
   este de 10.000.000 grade                                                      terii, cu ajutorul hidrogen  verticală. Aici, sub acţiu­   obţinută este tăiată in
   Celsius ?                                                                                                                                                               n a t i o n a l e a ie C h in e ij Funcţionarii olandezi de la va- bandiştii au luat contramăsuri: a- }
                                                                                                                                                                                                                    ^ jmă sînt nevoiţi să se îndeletni-                              cum, ciocurile păsărilor le leagă ţ
      .. prima maşină de soco­                                                   nului şi al oxigenului o nea unei puternice flăcări .mărimile necesare, iar 'bu­ Peste 50 de minorităţi naţio­                                                                                      strîns cu o sfoară pentru ca să )
   tit a fost inventată în a-                                                    gamă întreagă de pietre alimentate cu oxigen şl căţile slnt şlefuite, apoi nale din China lucrează în pre­                         tţuricieamşciănocruităţoilotrreanbaăţ,iocnaarele.—UlI­a
   nul 1642 de către fizicia­                                                                                                                                                                                       terior s-a trecut la elaborarea
   nul lrancez B. Pascal ?                                                       preţioase. Ei „fabrică" hidrogen, care produce o lustruite pină capătă un zent Ia alcătuirea istoriei lite­ istoriei literaturii minorităţilor
                                                                                                                                                                          raturii lor naţionale. Au fost
                                                                                 rubine, topazuri, safire, temperatură de peste luciu puternic.  Uneori                   obţinute deja succese conside­            naţionale.                                                         Răsfoindu-se o monografic a
                                                                                                                                                                                                                                                                                     comunei Clopotioa, raionul Ha­
                                     încărcătura' aproximaţie a cinci va­        acvamarin, smaralde, care 2.G00 de grade, grăuntele piatra finită are 50 de ast­ rabile.                                              In regiunile în care trăiesc                                  ţeg, întocmită între anii 1935-
                                     goane de cale ferată. Uriaşa maşină                                                                                                                                            diferite minorităţi naţionale au                                 1940, s-a găsit şi această fo­
                                     are un motor de 600 cai putere şi un        sînt apoi incrustate ca se topeşte şi se cristali­ fel de faţete care lucesc In prezent se pregăteşte pen­                         fost trimise grupuri speciale de                                 tografie ce reprezintă o femeie
                                     consum de 30 litri de benzină. Toate                                                                                                                                           cercetători în domeniul litera­                                  din partea locului, pariind pe
                                     cele trei osii sînt conductoare. Dia­       podoabe in inele, in co­     zează. Din fiecare grăun­     şi scinteiază ca oglinda. tru tipar istoria literaturii a 13            turii şi artei.                                                  cap coşul cu alimente pentru
                                     metrul roţilor are 2,2 metri. Lungimea      liere şi brăţări.            te se obţine cite un cris­                                                                                                                                             soţul aflat la muncă în pă­
                                     gigantului depăşeşte 12 metri, iar gre­                                  tal care se depune pe         Pietrele preţioase artifi­ naţionalităţi printre care men,                 in cursul acestor lucrări de
                                     utatea proprie atinge SO tone. Datori­         Intr-o sală mare sini     vergea formind piatra                                       miao, cijuan, tai, i, tuţzia,             cercetare, au fost culese şi des­                                dure, iar in sacul - din spate
                                     tă unor aşa-zişe baloane boltite largi,     înşirate zeci 'de „cuptoa­   preţioasă artificială. După   ciale produse la Bitterţeld   kava, tun, bui, iao hani şi nanai-        coperite un mare număr de bas­                                   copilul pe care nu avea cui să-l
                                     presiunea maşinii pe sol nu este marc,      re refractare" minuscule.    trei sau patra ore de ar-                                                                             me populare, cîntece, poeme                                      lase In grijă acasă şl, in plus,
                                     ba chiar mai mică decît a... cămilei.       Deasupra fiecărui cuptor                                   se bucură de o largă a- A apărut deja istoria literatu­                                                                                  lorcind pentru familiile celor
                                     De aceea maşina se poate deplasa pe                                                                                                                                            epice, legende, balade şi fabu­
                                     fleşerlurile friabile şi prin mlaştini                                                                 preciere in lumea întrea­ rii naţionalităţilor bai, naşi şi             le. Numeroase poeme, povestiri                                   avuţi.
                                     inaccesibile maşinilor obişnuite. „T-100"                                                                                                                                      şi alte creaţii ale literaturii                                      Fotografia este o amintire
                                     este folosit la transportul sondelor                                                                   gă. tibetană.                                                           populare a diferitelor minorităţi
                                     şi al altor utilaje petroliere grele.                                                                                                                                          naţionale s-au păstrat în Icgen-                                 tristă a timpurilor grele prin
                                                                                                                                                                          Minorităţile naţionale ocupă              defe religioase sculptate în seîn-                               care ţărănimea săracă a trecui
                                                          (Din .JZnanie-Sila").                                                                                                                                                                                                      înainte de 23 August 1944.
                                                                                                                                                                          în China mai mult de jumătate             duri de lemn şi în cărţi din
                                                                                                                                                                                                                    frunze.
                                                                                                              ste p ss                                                    din teritoriul ţării. înainte de
                                                                                                                                                                          eliberare nici una dintre ele nu                                                    =%ÂE

                                                                                      Locuitorii regiunii Baian-Hongor ( R. P. MongoM) au                                 avea ojstorîe ^scrisă a literaturii          Din întreaga lume
                                                                                 construit un canal de irigaţie cu ajutorul căruia apele năval-                           sale. Doar 13 naţionalităţi a-
                                                                                 Aicului rîu Baidrakingol ajung în stepa Ilersen. La construirea                          veau o scriere proprie. Unele
                                                                                 acestui canal lung de 71 km., adine de I m. şi lat de 5 m. au
                                                                                 lucrat zi şi noapte timp de 15 zile 3.700 de persoane.                                   minorităţi naţionale erau pe
                                                                                                                                                                          cale de dispariţie din cauza per­
                                                                                      Acum, secetoasa stepă Ilersen se va acoperi cu ogoare ro­                           secuţiilor.
                                                                                 ditoare şi păşuni.
                                                                                                                                                                             In 1950 în întreaga ţară a

                                                                                                                                                                          început studierea istoriei şi cul-

                                                                                                                                                                                                                       Maşină penfry seieefionarea cartofilor

   La buletinul de ştiri transmis    „traviata" înseamnă femeie de­                muzică                             zicii Iui Verdi asamblind orches­                   Nica, funcţionară la B.R.P.R.,                  Recent, doi ingineri unguri, Foldesi Mihâly şi Wimmer Lâszlo au con-,
de posturile noastre de radio, ia    căzută), dar îşi păstrează trăsă­                                                tra şi corul de aşa manieră in­                     s-a dovedit a fi talentată, avind         struit o maşină pentru selecţionarea şi ambalarea cartofilor, care înlocu­
ora 22. în ziua de 24 iunie 1961,    turi sufleteşti care ies in eviden­         profesori — oameni care in do­       cit au fost intrulotul evitate di­                  o voce corespunzătoare şi o bu­           ieşte total munca manuală în acest domeniu şi îi sporeşte într-o măsură
pe undele eterului s-a răspîndit     ţă de îndată ce in preajma ei               meniul lor de activitate îşi aduc    sonanţele, redtndu-se melodioa­                     nă prezentă 'scenică. Medicul             substanţială productivitatea. In timp ce prin muncă manuală un om poa­
pînă departe o nouă ştire privind    îşi Iace apariţia sentimentul cu­           obolul la desăvirşirea construcţiei  sa muzică a lui Verdi. Recitati­                    Nicolae Scărlătoiu (Alfred Ger­           te selecţiona în 8 ore 700 kg. de cartofi, noua maşină selecţionează în a-
Valea Jiului: pentru prima oră       rat al iubirii. De-a lungul celor           socialiste oameni care se bucură     vele. ariile, duetele au fost exe­                  mont) a impresionat prin vocea-i          cest răstimp 80.000 kg., asigurînd toto dată ambalarea lor în saci separaţi.
m ţara noastră o formaţie de         trei acie, spectatorul urmă­                de o viaţă fericită, oameni care     cutate cu măiestrie de interpreţi,                  plăcută, iar profesorul Viorel            In acelaşi timp ea curăţă cartofii de pai sau de alte materiale folosite la
amatori a pus in scenă nemuri­       reşte cu viu interes intensitatea                                                impresionind mai ales prin cla­                     Mofoc (Georges Germont) a                 păstrarea cartofilor în timpul iernii. O calitate a noii maşini constă şi în
toarea ucerci verdiană „Travia-      dramei lirice muzicale, împleti­            întrezăresc minunatele perspecti­    ritatea vocii, prin cunoaşterea                     cîntat cu multă pasiune, re               faptul că cartofii nu sînt loviţi în timpul selecţionării şi ambalării lor.
ta". La ora cină ştirea se răs-      rea ei atit de armonioasă cu des­                                                partiturii. Munca dusă cu so­                       marcindu-se mai ales În in
pinclea pretutindeni, un grup de     tinul multor femei intr-o orîndu-           ve ale viitorului.                   liştii a dat rezultate frumoase.                    tepreiarea ariei din actul 11                              Cascsadă maritimă
oameni trăia emoţii puternice. E     ire nedreaptă.                                 La realizarea                     Interpreta Violettei. Margareta                     Izbutite au fost, de asemenea, şi
vorba de cei ce, în acea clipă,                                                                                                                                           realizările Doinei Marca (Fio                   Pînă ...acum se ştia eă numai pe fluvii se pot forma cas­
pe scena noii săli din Lonea pre­       Dragostea Violettei pentru               spectacolului şi-a                                                                       ra), Elena Popescu (Annina)               cade. Daeâ totuşi în strîmtorile maritime există curenţi şi o
zentau in premieră „Traviata",       Alfred Germont, conflictele ce              dat concursul un                                                                         In acelaşi fel se poate vorbi des         terasă abruptă pe fund, formată dintr-o rocă stîncoasă, atunci
rod al străduinţei şi al unei        se ivesc din acest motiv cu ta­              număr mare de                                                                           pre creaţia muncitorului Cons­            în aceste strîmtori pot să apară cascade tipice ca formă şi
activităţi susţinute.                tăl lui Alfred, Georges Germont,             oameni ai mun­                                                                          tantin Borta (Gastone), cea a             profil. O astfel de eascadă s-a formal în strîmtoarea Kara-
                                     gradarea desfăşurării acţiunii,             cii care in tim­                                                                         contabilului losif Cuteanu (Ba­           Bogaz, cind fnnisiparea Mării Caspice a provocat coborîrea
   Publicul care a vizionat spec­    ţin mereu vie atenţia spectato­              pul liber au mun­                                                                       ronul Duphol), a tinărului Vasi-          nivelului apei acestei strîmtori.
tacolul a răsplătit cu aplauze                                                    cit cu entuzi                                                                           le Tcaduc (Doctorul Grenvile)
călduroase creaţia amatorilor        rului,                                       asm, repetînd                                                                           şi a muncitorului ceferist Anton                Aici, la ieşirea din mare, apa străvezie, limpede şi de o
petroşăneni, recompensind ast­          „Această seară e numai muzi­              seară de seară.                                                                         Budiu (Marchizul d’Obigny).               culoare verde-albăstruie curge uniform şi lin, amintind de un
fel eforturile depuse pentru rea­                                                                                                                                                                                   fluviu mare din pustiu. Pe mă sură ce se apropie de^ golf, vi­
lizarea unui spectacol de calita­    că". Aceste cuvirJe au, pe lin­             Sub conducerea                                                                             Numărul celor care au contri­           teza apei creşte, apar mici vîrtejuri şi eurenţi repezi, începe să
te. Am admirat realizarea acto­      gă sensul lor propriu-zis, şi un            dirijorului Pe­                                                                          buit la realizarea spectacolului          spumege, pînă cînd, în sfîrşit, apa cade vertical de la o înăl­
rilor amatori, care au dai viaţă     înţeles profund. Faptul că în               tre Giorgovea-                                                                           cu !!Traviata" in Valea Jiului            ţime de 4—4,5 metri. La gura strîmtorii s-a format o deltă.
operei lui Verdi. Pe drept cu-       Valea Jiului artiştii amatori au            nu, orchestra şi                                                                         este mare, (loan Petrovici şi
vint un spectator, intr-o pauză,     prezentat „Traviata" (în sală               corul au depus                                                                           Marcel Soma — regia artistică,                  O cascadă maritimă în pus tiu este un fenomen cu totul
a exclamat: „Această seară e         nouă in faţa unui public nou),                                                                                                       Ticu Lucaciu — corepetitor, a-            excepţional al naturii, unic în felul lui pe întreaga suprafaţă
numai muzică". Cit adevăr con­       este rod al revoluţiei culturale,           o intensă acti­                                                                          vocatul loan Babeş şi tehnicia­           a globului-
fine acest fapt! Verdi e sinonim     înseamnă că s-a parcurs un                                                                                                           nul Eduard Mardare — regia
cu muzica, cu melodiozitatea, el     drum imens — de la neştiinţa                vitate, iar soliş­                                                                       tehnică şi încă mulţi alţii). Par­                          Seîsm oacu sficu !
cucereşte milioane de inimi.         de carte, pînă la acest eveni­                                                                                                       ticipanţii însă, cu toţii, au gustat
                                     ment. E un scurt popas pe un                tii au muncit cu                                                                         din bucuria succesului înregis­                 La mina „Ana“ din Brezove Hory, la o adincime de 1.400
   Violetta, eroina operei, este o   drum mereu ascendent. Specta­                                                                                                        trat şi merită felicitări. Dorim          m. funcţionează de cîtva vreme o istalaţie complet automati­
fiinţă autentică din cel de-al       colul a constituit o parte din ne-          asiduitate pen­                                                                          ca, aşa cum de altfel dirijorul           zată : seisrnoacusticul. Dacă ceri amănunte asupra ei, minerii iţi
1XJX-lea secol. Dată fiind situa­    sfirşita şi clocotitoarea melodie                                                                                                    P. Giorgoveanu scrisese în pro­           răspund laconic: „E grozavă“. Dacă insişti, te trimit la Insti­
ţia din acele vremuri, dispreţul     a muncii constructive ce se des­            tru însuşirea par­                                                                       gramul de sală, „această realiza­         tutul minier de pe lingă Acade mia Cehoslovacă de Ştiinţe,
faţă de femeie, Violetta devine      făşoară în patria noastră nouă.                                                                                                                                                unde a fost realizat prototipul noului aparat.
o „traviata" (in limba italiană      Au fost de faţă mineri, construc­           titurii muzicale                                                                         re să constituie punctul de ple­
                                     tori, tehnicieni, ingineri, medici,                                                                                                                                                  Seisrnoacusticul captează şi înregistrează unedele sonore
                                                                                 şi dramatice.                                                                            care spre noi şi importante suc­          aproape inperceptibile provocate in structura interioară a Ţ°ci'
                                                                                                                                                                          cese in dezvoltarea vieţii muzi­          lor de diferite presiuni. Astfel, cu ajutorul lui se pot înregistrţ
                                                                                 Conducerea mu­                                                                           cale in Valea Jiului".                    loviturile ciocanului pneumatic, la distanţe de 30U m. Aparatul
                                                                                                                                                                                                                    este deci foarte sensibil la deplasările care se produc în subterajj
                                                                                 zicală, aşa cum                                                                                             VICTOR FULESI          şi, avertizează asupra lor, dind posibilitatea luării de măsuri

                                                                                 dealtfel s-a reflec­           IN CLIŞEU : Scenă din spec­                                                                         urgente.
                                                                                 tat şi. în spec­             tacol (actul 1, înainte de duet).
                                                                                 tacol, a reuşii să           Margareta fslica (Violetta) şi
                                                                                 dea viată mu­                Nicolae Scărlătoin (Allred).
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11