Page 5 - 1961-07

r &î>1W110 !.“J gci «iLruTcr-r
1- H e g c n a .ă
'mulsocialismului
L Anul XII!. Nr. 2028
A riile pentru treier
treb u ie pregătite din tim pi
Sub căldura binefăcătoare a
soarelui ,lanurile de orz şi grîu
ale unităţilor agricole socialis­
te din regiunea noastră se coc
pe zi ce trece. Spicul greu, cu
bobul plin — rod al strădaniei
muncitorilor de pe ogoare —
promite o producţie mare. Pen­ cialiste le va veni destul de
tru a evita orice ’pierdere de greu să amenajeze şi arii pen­
boabe, recolta trebuie ştrînsă în- tru treier.
tr-un timp scurt. Atît grăbi­ Ariile trebuie cît mai judi­
rea secerişului cît mai ales a cios amplasate, pentru a fi fe­
treierişului contribuie la obţi­ rite de incendii. Trebuie să fie
nerea unei producţii ridicate. O dotate cu suficient material
condiţie esenţială pentru desfă­ pompieristic. La fiecare arie
şurarea în ritm rapid a treieri­ trebuie să existe truse cu me­
şului este pregătirea şi amena­ dicamente de prim-ajutor. De
jarea din timp a ariilor de tre­ asemenea, să nu lipsească bi­
ier. bliotecile volante, ziarele şl re­
In regiunea noastră trebuie vistele, care vor fi citite de că­
pregătite 479 arii de treier. Pî- tre lucrători în pauze.
nă la 25 iunie, unităţile agri­ Prin panouri vor fi perma­
cole socialiste trebuiau să a-
menajeze şi să doteze cu ma­
terialul necesar cea mai mare
!parte a ariilor. Pînă în pre­
te n t, în unităţile agricole socia­
liste nu au fost amenajate de-
cît 50 arii de treier.
¦Considerăm că din numărul
total al ariilor, cele 50 amena­
jate e mult prea puţin. In ra­
ionul IIia, de pildă, dacă or-
'ganele competente ar fi depus
mai mult interes, s-ar fi putut
!amenaja mai mult de patru a-
jrii de treier, cîte există în pre-
;zent- Deşi în raioanele Sebeş
’şi Orăştie au fost amenajate 20
şi respectiv •15’” arii, e prea pu­
ţin dacă luăm în consideraţie
numărul mare de arii care tre­
buie amenajate.
In faţa lucrătorilor de pe o-
jgoare stă sarcina măreaţă de
ă lupta pe toate căile pëntru a
strînge fără pierderi recolta de
; cereale.
La citeva zile după seceriş
snopii trebuie transportaţi la
!arie şi treieraţi cît mai repede
[Intre seceriş şi treieriş nu tre­
buie să existe decalaj. Pentru
C o n s fă tu irile c a d re lo r
d id a c tic e d in re a d u n e
In zilele de 28 şi 29 iunie'
a.c., în reguinea noastră, ca de
altfel în întreaga ţară, au avut
loc, la centrele de raioane şi
oraşele de subordonare regio­
nală, consfătuirile cadrelor di­
dactice- La consfătuiri au parti­
cipat membri ai biroului şi co­
mitetului regional de partid, ai
birourilor şi comitetelor raiona­
le şi orăşeneşti ale P.M.R. din
regiune, şefii secţiilor de învă-
ţămînt şi cultură de la sfatu­
rile populare raionale şi orăşe­
neşti, profesori, învăţători şi e-
ducatori de la şcolile de pe cu­
prinsul regiunii Hunedoara.
In prima zi a consfătuirilor,
şefii secţiilor de învăţămînt şi
cultură ale sfaturilor populare
raionale şi orăşeneşti au pre­
zentat proiectul elaborat de Mi­
nisterul Invăţămîntului şi Cul­
turii cu privire la obligativita­
tea învăţămîntului de 8 ani. In
continuare, cadrele didactice
prezente la consfătuiri au luat
cuvînful şi au făcut propuneri
pentru îmbunătăţirea proiectu­
lui. După cum a reieşit din
discuţii, învăţătorii şi profeso­
rii au primit cu multă însufle­
ţire proiectul cu privire la ge­
neralizarea învăţămîntului oblf-
gatoriu de 8 ani — o nouă co­
titură în organizarea învăţă-
taîntului din ţara noastră pe
baze cît mai superioare. Ei au
remarcat îndeosebi îmbunătăţi­
rea învăţămîntului prin preda­
rea pe specialităţi, începînd de
la clasa l-a, prin alcătuirea pla­
nului de învăţămînt şi a pro­
gramelor respectînd particula­
rităţile de vîrstă ale copiilor etc.
In ziua a doua a consfătuirilor,
în centrul dezbaterii a fost refe­
ratul „Munca social-culturală
a cadrelor didactice“ prezentat
de către secretarii comitetelor
raionale şi orăşeneşti ale P.M.R.
!Discuţiile ce au urmat au con­
stituit un adevărat schimb de
experienţă între învăţătorii şi
profesorii diferitelor localităţi, şi
şţg scos în evidenţă faptul că
tâţunca cadrelor didactice în­
seamnă, în afara muncii pres­
tate în şcoală, o rodnică ac­
tivitate oolitică-educativă de sînt întotdeauna de bună calitate.
; H unedoars-D eva \
Duminică 2 iulie 1961
aceasta ariile trebuie amenaja­
te şi dotate cu tot materialul
.necesar. Această lucrare este
necesar să fie făcută, acum,
cînd braţele de muncă sînt mai
libere. Cînd secerişul va începe
intens, unităţilor agricole so­
nent popularizate brigăzile, e-
chipele şi colectivişţii fruntaşi
în campania de „recoltare şi tre­
ieriş. ,, ,
Organizaţiile de bază din u-
nităţile agricole socialiste tre­
buie să repartizeze la fiecare
arie agitatori bine pregătiţi,
care vor organiza în timpul li­
ber,convorbiri cu colectiviştii pe
marginea unor materiale apă­
rute în presă sau în diferite
broşuri.
Sfaturile populare şi consilii­
le de conducere din G.A.C. tre­
buie să recruteze şi să instru­
iască responsabilii de arii, să
organizeze paza recoltei în1cîmp
şi la arie.
Amenajarea din timp a arii­
lor de treieriş este o problemă
de care trebuie să se ocupe cu
simţ de răspundere organizaţii­
le de bază din unităţile agri­
cole socialiste, sfaturile popu­
lare cît şi consiliile de condu­
cere din G.A.C. De rezolvarea
ei, depinde în mare parte des­
făşurarea în ritm rapid a tre­
ierişului, înmagazinarea recol­
tei fără pierderi.
masă desfăşurată în cadrul clu­ Bine au muncit, colectiviştii
burilor, căminelor culturale, ca­ şi întovărăşiţii din raioanele O-
selor raionale de cultură, cercu­ răştie, Iiia şi Sebeş, unde pînă
rilor de citit etc-. «. > . . ¦ Ia data menţionată mai sus, pra-
După încheierea consfătuirilor
în 30 iunie, s-a sărbătorit ¦„Ziua1,
învăţătorului“ cu care prilej, tase pe suprafaţa de 8.527 ha.,
după citirea unui material de a-- 6.724 ha. şi respectiv 8.960 ha.
preciere asupra activităţii cadre­
lor didactice din anul care s-a
încheiat, au fost înmînate dis­
tincţii celor mai merituoase ca­
dre didactice- i Deva, unde sapa a doua la po-
Muncitoarea Llena Risca este una clin !runiaşete întrecerii
socialiste de la secpa încheiat a fabricii „Sebeşul“ din Sebeş.
Atenţia şi hărnicia cu care lu crează fac ca lunar să-şi depă­
şească planul cu aproape 30 la sută. Produsele lucrate de ea
P R O LE TA R I D IN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A t
4 pagini 20 bani
Vladislav Cihezun esie nanei şef ae brigada la nuna Deva.
In fiecare lună îşi depăşeşte sim ţitor sarcirîile de plan, dind jin
acelaşi timp minereu de bună calitate.
Fotografia noastră ll înfăfi şează la locul de muncă.
-------- ss*; -.. - ..... - - - - - ..... ........
G răbirea lucrărilor de înfrefinere
a culturilor prăşitoare— sarcină urgentă
In aceste zile pe cuprinsul re­ rumb s-a executat abia in pro­
giunii noastre, colectiviştii şi în­ porţie de 21,6 la sută, 41,8 la
tovărăşiţi; dau bătălia pentru sută şl respectiv 57,1 lai sută.
terminarea urgentă a praşilei
porumbului. Ţinînd cont de faptul că în a-
ceste zile o parte din culturile
Datorită îndrumării perma­ de păioase au ajuns la maturita­
nente date de organele de par­ te, trebuind a fi recoltate, se im­
tid şi de stat, lucrătorii de pe pune ca sarcină urgentă orga­
ogoare au reuşit ca pînă la data nelor de partid şi de stat grăbi­
de 29 iunie a. c. să termine pra- rea ritmului lucrărilor de între­
şila a Il-a la porumb în propor­ ţinere a culturilor prăşitoare,
ţie de 57,9 la sută din întreaga in special a porumbului pentru
suprafaţă însămînţată cu această boabe. Este necesar a se face
plantă pe regiune. acest lucru deoarece, odată de­
cIanşată campania de recoltare
şi treieriş, trebuie ca toate bra-
’ ţele de muncă existente să fie
folosite pentru terminarea ta
scurt timp a recoltării culturilor
cerealiere.
şila a Il-a la porumb se execu­
SITUAŢIA PRAŞILKl A DOUA LA
In urmă cu această lucrare sînt PORUMB, LA 20.VI. A. 9.
unităţile agricole socialiste din
raioanele Haţeg, Alba şi oraşul Orăştie 83,3%
Ilia 74,4%
Sebeş 66,5%
Huned. oraş 59,3%
Brad 57,7% I
Deva oraş 57,1%
Alba 41,8% J
Haţeg 21,6%
Se extinde întrecerea socialistă pe profesii
La exploatarea minieră „Gh.
;Doja“ din Zlatna, încă de la
începutul acestui an întrecerea
socialistă pe profesii a cuprins
majoritatea minerilor de la sec­
ţiile Haneş şi Valea Dosului.
La baza întrecerii au stat ca
obiective principale lupta pentru
calitatea superioară a minereu­
lui, creşterea productivităţii
muncii, reducerea preţului de
cost, creşterea vitezelor ’de îna­
intare, mecanizarea etc-
Pentru a putea ti urmărite
zilnic rezultatele obţinute de fie­
care echipă în parte, sînt uti­
lizate graficele de producţie lâ
locurile de muncă, precum şi
panourile ce oglindesc angaja­
mentele, cît şi realizările obţi­
nute pe echipe, revire şi secţie.
Pe baza experienţei acumula­
te la secţiile Haneş şi !Valea
Dosului, recent s-a extins.între­
cerea socialistă pe profesii şi la
Calitate
şi e c o n o m i i
De la începutul anului şi pînă
în prezent, muncitorii de la fa­
brica de încălţăminte „Arde­
leana" din Alba Iulia, au eco-
\ nomisit 50.434 dm. p. de piele şi
430 kg. talpă, din care se pot
confecţiona circa 2.345 perechi
de încălţăminte.
In ce priveşte calitatea pro­
duselor, aceasta a crescut fa­
ţă de perioada trimestrului pre­
cedent cu 2 la sută.
Printre muncitorii fruntaşi se
numără Ana Moldovan de la
secţia . croi, care a economisit
pînă acum 7.357 dm. p. piele,
(Sheorghe Dumitru, Ştefan Ko-
vaci, Ioan Haţegan şi Ioan Dră-
ghici.
Pentru
înfrumuseţarea
oraş«ului
Zilele trecute, utemiştii de la
spitalul unificat din Deva, îm­
preună cu două grupe de stu­
denţi din anii II şi III — ai
t.M.F. Sluj, veniţi în practică
au participat la o acţiune de
muncă patriotică_ pentru înfru­
museţarea oraşului. Astfel, 40 de
tineri au efectuat aproximativ
100 ore de muncă în parcul
„Filimon Sîrbu“ din localitate
nivelînd o porţiune de teren ce
urmează să fie plantată cu flori.
I. MALEA
corespondent
Fier vechi
pentru oţelării
La U.M.C. -Zlatna ziua de• 28
¦iunie a.c. a fost declarată ziua
colectării fierului vechi. Peste
50 de tineri de aici, încadraţi J
In brigăzi de muncă patriotică, r
au colectat şi depozitat la ram- ?
pa de încărcare în această zi,
peste 25.000 kg. fier vechi.
In munca de colectare, s-au
evidenţiat in mod deosebit bri­
găzile conduse de utemiştii Ioan
Magda şi Gheorghe Iancu care
au sţrins cea mai mare canti­
tate — 15.000 kg.
TRAIAN URSII
corespondent
A ctivi difuzor! voluntari de carte
VV'.
S Qartea, prieten şi sfătuitor, sprijin de nădejde in munca creatoare, esle\
ţp ysă de către statul nostru democrat-popular la dispoziţia oamenilor iriiin- '
1>dl pentru ca aceştia să-şi ridice în continuu nivelul de cultură.
) Difuzarea cărţii in rindul oamenilor muncii, atragerea lor spre pasiu- i
? nea cititului, este o îndatorire patriotică, o contribuţie la revoluţia cullu- <
}raiă ce se înfăptuieşte în ţara noastră, o contribuţie la construirea socîe-(
, lăţii noi, socialiste.
Publicăm la loc de cinste fotografiile celor mai harnici difuzori volan-<
itari de carte din oraşul Deva.
LIV IU COVACS
tehnician cu protecţia mun­
cii la întreprinderea de
construcţii drumuri nr. 2
din Deva, este un harnic
difuzor voluntar al cărţii.
De la începutul anului şi
pînă în prezent el a vîndut
cărţi in valoare de 7.725
lei.
iaaaaA^/WI .
secţia Almaş-Stănija — urmînd
ca într-un timp relativ scurt să
se extindă şi în celelalte sectoa­
re de activitate.
G A R A N T A M R E P A R A Ţ IA “
— Avem un atelier de strungărie,
unul de forţă şi altul de timplă-
rie şi... cam atît. Restul activită­
ţii se desfăşoară pe şantier, — ne-a
spus tovarăşul Mihai Bocăneţ, şeful
atelierului de zonă C.F.R. Alba Iulia.
Deşi în atelierul nostru executăm nu­
mai reparaţii curente, la vagoanele de Popasul era scurt. Vagonul, care se
marfă şi călători, sînietn puşi de
mai multe ori în faţa unor proble­
me care ne dau multă bătaie de
cap. Cu toate acestea niciodată n-am
făcut o reparaţie de mînluială. Vezi
şi dumneata.
Şi nc întinde un registru în care
se trec reclamaţiile primite. Era cu­
rat. Anul acesta nici o reclamaţie.
Despre hărnicia şi conştiinţa mun­
Nici o reclamaţie de la bazele
de desfaceri în ce priveşte
calitatea producţiei.
Călăuzindu-se după Directi­ de producţie. In acest fel fiecare
vele C.C. al P.M.R. din februarie muncitor poate fi controlat înde­
a. c„ colectivul fabricii „Simion aproape, oreindu-se totodată po­
fîărnuţiu“ din Sebeş şi-a stabi­
lit ca sarcină de primă impor­
tanţă îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor. In acest scop, a lost în­
tocmit de către conducerea' ad­
ministrativă a fabricii, sub în­
drumarea organizaţiei de partid,
un plan de masuri tehnico-orga-
nizatorice, ale cărui obiective In
mare parte au tos't traduse in
viaţă.
Printre cele mai importante
măsuri înfăptuite se pot amin­
ti introducerea şt'anţării mecani­
ce a decorurilor pentru produsele
de marochinărie. înlocuirea plă­
cilor din lemn cu altele din mar­
mură de pe mesele de şlefuit de
la secţia croi, în scopul evitării
unor defecţiuni şi pentru îmbu­
nătăţirea sistemului de lucru.
Au fost de asemenea.mecanizate
îndoirea şi presarea marginilor
servietelor, prin confecţionarea
şi punerea în funcţiune a unui
dispozitiv mecanic. Tot in scopul
îmbunătăţirii calităţii produse­
lor, se vor pune in tuncţiune la
secţia marochinărie 10 maşini
de cusut „Clais“.
Pe lingă măsurile tehnice au
fost luate şi anumite măsuri or­
ganizatorice.
In acest sens amintim că fie­
care controlor de calitate este
obligat ca decada! să controleze
rezultatele înregistrate in fişele
de intrare in magazie a produse­
lor cu fişele maiştrilor şi şefilor
de brigăzi. In felul acesta, în
caz de neraalizare a sarcinilor
privind îmbunătăţirea calităţii
se pot lua măsuri operative. O
altă măsură care a dus la îmbu­
nătăţirea calităţii produselor
este reorganizarea sistemului de
lucru de la individual, pe brigăzi
< ia noi măsuri şi să-şi organizeze
< litatea l-a.
LEONID STRATULAT
funcţionar la U.R.C.C. De­
va, pe lingă faptul că este
un pasionat cititor, depune
o susţinută activitate de
difuzare a cărţii. Valoarea
cărţilor vîndute in acest an,
de tov. Stratulat, atinge su­
ma de 6L00 lei.
F s*ie m u n c ă pais»i© tf© a
Tinerii de la fabrica „Ardeleana"
din Alba Iulia, încadraţi în brigăzi
de muncă patriotică, au efectuat zilele
acestea peste 300 ore. Printre lucrările
executate se numără amenajarea parcu­
citorilor de aici, se pol spune multe
lucruri frumoase. Iată doar un fapt,
în aparenţă mic, dar care îşi are
setnnificaţia lui.
Cu cîteva zile în urmă a sosit
in gară un vagon cu excursionişti,
defectase pe drum, trebuia reparat
cu orice chip. Colectivul de mun-
citori al atelierului de zonă a tre-
cul imediat la treabă. Cînd sirena
de pe acoperişul atelierului mecanic
vestea terminarea schimbului şi
excursioniştii se întorceau din vizita
făcută in oraş, vagonul de persoane
nr. 73.044 ie¦şea pe poar. ta atelieru-
lui cu notificarea: „Garantam repa­
raţia executată în Atelierul de zonă
C.F.R. Alba Iulia".
sibilitatea lucrului în serie.
Comitetul sindicatului a trecut
la antrenarea in întrecerea so­
cialistă pe profesii a unui număr
cit mai mare de muncitori şi la
instruirea şefilor 'de brigăzi a-
supra felului in care trebuie an­
trenaţi membrii brigăzilor la în­
deplinirea sarcinilor. Aceasta,
pentru a uşura munca maiştri­
lor de secţii care răspund direct
de întreaga producţie.
Toate aceste măsuri ca şl a-
vlntul cu care s-a desfăşurat în­
trecerea socialistă au dus la îm­
bunătăţirea calităţii produselor
in primele 6 luni ale acestui an
cu peste 1,60 Ia sută faţă de
planficat Ia poşete calitatea I-a,
cu peste 0,40 la sută la serviete
mape. De asemenea, a fost rea­
lizată şi sarcina de îmbunătăţire
a calităţii la sortimentele haine
din piele şi articole sport.
Aceste cifre arată că In acest
an la fabrica „Simion Bărnuţiu"
din Sebeş calitatea a fost ta
centrul atenţiei fiecărui munci­
tor, maistru şi inginer. Acelaşi
lucru î! spune şi faptul că în
primul semestru al anului, pen-
ttu produsele livrate la cele 12
baze de desfacere din ţară, nu
s-a primit nici o reclamaţie în
ce priveşte calitatea produselor.-
Fruntaşi in lupta pentru cali­
tate s-au situat colectivul nr. 2
de la secţia marochinărie II, ca­
re şi-a realizat sarcina de îm­
bunătăţire a calităţii in propor­
ţie de 101 Ia sută, brigăzile con­
duse de Hartmuth Şuster şi Ro*
zina Moldovan de la secţia mă<
rochinărie I, care au îmbunată"
ţit calitatea cu 0,33 la sută şl
respectiv cu 0,50 la sută.
In semestrul II al anului 1961
colectivul fabricii „Simion Băr­
nuţiu“ din Sebeş este hotărit să
şi mai bine lucrul in scopul da
a trimite bazelor de desfaceri
din ţară produse numai de ca­
1. DUMITRU
Deservind mai
bine popuiafia
In ultima adunare generală a
organizaţiei de partid, comuniştii
de la cooperativa meşteşugăreas­
că „Retezatul“ din Haţeg au a-
nalizat modul in care s-au rea­
lizat sarcinile de producţie. Cu
acest prilej,- s-a constatat că pla-
pul la producţia globală a fost
depăşit de la începutul anului şi
pînă in prezent cu 7 la sută, iar
Ia producţia martă cu 14 la sută.
Şuccesele se datoresc faptului că
muncind cu elan, meşteşugarii
au respectat întocmai planul de
ftiăsuri tehnico-organizatorice.
In această perioadă s-au pro­
dus o serie de articole noi cerute
’de populaţia locală, în ca­
re scop s-au organizat schim­
buri de experienţă între lu­
crătorii din aceeaşi ramu­
ră de producţie. Rentabilita­
tea secţiilor a crescut In acelaşi
timp cu 1,11 la sută faţă de in­
dicele planificat pe întreaga coo­
perativă.
NIGU SBUCHEA
planificator
lui din faţa fabricii şi aşlernerea cu
pietriş a aleilor din curte.
La executarea acestor lucrări s-au
evidenţiat în mod deosebit brigăzile
conduse de utemiştii Nicolae Voicu şl
Petru Stoian.
Acest colectiv de muncitori fero-
viori, ce au răspuns cu cinste unei
sarcini urgente, au raportat înde-
plinirea planului semestrial de pro-
ducţie pe anul acesta cu 4 zile mai^
devreme, execulind lucrări de bună
calitate la peste 1.816 vagoane echi-
valenţe.
Paralel cu executarea reparaţiilor
de bună calitate ei au reuşit să re­
ducă timpul afectat fiecărui vagon
de la 2,6 zile, la 2,3 zile. In felul
acesta ei au obţinui o reducere rne-
a n mpUiui de imobilizare a va-
[or [a reparai cu 16 la sută
in fiecare tună, comparativ cu aceea-
Şi perioadă a anului trecut.
T. S.