Page 9 - 1961-07

LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARA,PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ I
Anul XIÍÍ. Mr. 2055
in cinstea zilei minerului
Se apropie Ziua minerului. Pentru a o intimpina cu rezultate
cît mai frumoase colectivele de m uncitori, tehnicieni şi ingineri m i­
neri din regiune desfăşoară o largă întrecere în vederea sporirii pro-l
ducţiei, îmbunătăţirii calităţii şi re ducerii preţului de cost.
m tc iB s m f .. ....... .............................. ........ r,rT n
Pentru furnalişti
La sectorul 1 al Întreprinderii
miniere Teliuc lucrează oameni des­
toinici. Ei se străduiesc zi de zi să
trim ită furnaliştilor cantităţi tot
mai mari de minereu de fier. Pen­
tru aceasta aplică noi metode de
muncă, folosesc la maximum utila­
jele, se preocupă de ridicarea con­
tinuă a calificării.
noadele activităţii lor se concre-
Minerii din Ţebea
Depăşirea planului ziua de 6 august cu
de producţie la mina rezultate cît mai fru­ sarcinile de plan. In
Ţebea înseamnă o mai moase, minerii din Ţe­ fruntea întrecerii s-a
bună aprovizionare cu bea şi-au intensificat situat colectivul secto­
combustibil a energe-
ticienilor din Gura- eforturile.
barza. Conştienţi de Drept urmare, ei au sută din această can­
acest lucru şi în do­
rinţa de a intim pina încheiat luna iulie cu
466 tone cărbune de
95 de inovaţii, 210.008 lei economii
In acest an colectivul de inova­
tori de la preparaţia Petrila a pro­
pus 95 de inovaţii dintre care 32
au şi fost aplicate în procesul de
p ro d u cţie; 20 se găsesc în expe­
rimentare, iar 43 în curs de re­
zolvare.
Dintre inovaţiile cele mai valo­
roase am intim : „Modificarea cu­
c e lo r la elevatoarele 10-80“ (au-
¦tor: com unistul Vaier Matei; eco­
nomii antecalculate: 37.000 lei),
Pe primele două d e ca d e
Bilanţul făcut de conducerea Intre-
Iprinderii miniere din Deva pe primele
două decade ale lunii iulie a.c. a scos
în evidenţă că sarcinile de plan au
fost realizate. In acelaşi timp, prin folosi­ care, de mai mult timp deţine drape­
rea judicioasă a materialelor de consum
La Uricani
Ga urmare a reducerii consumurilor
specifice la materialul lemnos cu 1,5
th.c. pe mia de tone, a creşterii pro­
ductivităţii muncii cu 8,87 la sută şl
â îmbunătăţirii calităţii cărbunelui,
pentru care s-au primit bonificaţii de
peste 200.000 lei, pe Întreaga exploa­
tare minieră Uricani s-a înregistrat o
reducere a preţului de cost cu 2,41 lei
pe tonă, realizîndu-se astfel o econo-
nie de peste 550.000 lei.
O contribuţie deosebită la realizarea
acestor succese şi-au adus-o ambele
sectoare din subteran, care au obţinut
6 economie de 207.970 lei. Printre bri­
găzile fruntaşe de mineri se numără
j cele conduse de Spiridon Timofte, Ni-
colae Ştefan şi Dumitru Oprea.
In anii regimului de demo­
craţie populară, în regiunea
noastră au fost construite ne­
numărate şcoli în care fiii oa­
menilor muncii se bucură de
lumina învăţăturii.
Fotografia reprezintă noua
şcoală de 7 ani din comună
Foit. F.a dispune de 4 săli de
clasă. o sală de festivităţi şi
3 dependinţe
ATENŢIA CUVENITA !
Joi 3 august 1861
— ——a
Vă prezentăm în fotografia
de faţă schimbul condus de
loan Dincă din brigada lui
Diana Cliiţu, de la sectorul
IV A Lupcni, care extrage
numai cărbune de bună cali-
tizează in extragerea peste sarci­ in raion ul H a f e g
nile de plan în luna trecută a
1.300 tone minereu de fier. Cea livezile şi viile pot
mai mare contribuţie la obţinerea şi trebuie să Sie extinse!
acestui succes au adus-o brigăzile
conduse de Cozma Culcea şi Ior­ Potrivit planului de dezvoltare
dan Ţoni. Trebuie amintit faptul că economică în perspectivă, Directi­
întreaga cantitate extrasă a fost vele celui de-al IIM ea Congres al
partidului, trasează sarcina ca pînă
de bună calitate. în anul 1975 suprafeţele cultivate
cu pomi să crească pînă la 550.000
ha., iar a celor cu vii pînă la
450.000 ha. Aceste suprafeţe se In­
dică a fl extinse pe terenurile în
bună calitate peste pantă, supuse eroziunilor şi impro­
prii pentru agricultura mecanizată.
In acţiunea de refacere şi dez­
rului fi, care a dat voltare a sectorului pomi-viticol,
mai mult de 75 la raionului H aţeg îi revin sarcini de
mare răspundere. Prin aşezarea lui
titate. geografică, condiţiile locale de re­
lief, climă şi sol, aici sînt favora­
bile culturile pomilor roditori şi
chiar a viţei de vie.
In momentul de faţă, ca urmare
„Dispozitiv pentru tragerea braţe­ a slabei îngrijiri sub aspect agro­
lor de pe aparatele de cuplare Ia tehnic, pomicultura acestui raion
funicularul care transportă şist" este încă slab reprezentată sub ra­
(autor: Augustin Kaproş; produc­ portul numeric al pomilor, al pro­
tivitatea muncii a crescut cu 20 ducţiei de fructe şi al calităţii aces­
la sută). tora.
Ca urm are a aplicării celor 32 Astfel, din cele peste 80.000 ha.
de inovaţii au fost obţinute econo­ cît reprezintă suprafaţa totală agri­
colă, sectorul pomicol deţine apro­
ximativ 1.200 ha. Pe această su p ra ­
faţă sînt cultivate aproape toate
mii postcalculate de 210.000 lei.
^speciile de pomi. In ceea ce pri­
C. BADUŢĂ
veşte raportul dintre ele, acesta
corespondent
este defavorabil speciilor şi soiuri­
lor valoroase. Aşa, de pildă, pru­
s-au obţinut şi importante economii.
In fruntea acestor realizări se află nii ocupă suprafeţele cele mal mari,
brigada condusă de Szabadaş Rudolf, ajungînd la 77 la sută din compo­
lul de „Brigadă fruntaşă“. nenţa livezilor. In majoritatea lor
VAS1LE CĂRNARU
muncitor aceştia sînt din soiuri locale (Vă-
-------------------fiiiiiniiiiînniiiini------------------
4 p a g in i 20 b a n i
S eum i© ® © ® 1 d ©
b la n ă , e a lM m te
Colectivul secţiei setnicocs a
uzinei „Victoria“ din Călan a
obţinut rezultate frumoase în ce
priveşte îmbunătăţirea calităţii
semicocsului. Aşa, de pildă, în
perioada 1-20 iulie â.c. în nici
una din zile nu a fost depăşită
cifra admisă de materii volatile
în semicocs.
Acest rezultat se datoreşte a-
plicării în producţie a unor mă­
suri printre care luprea de pro­
be din două în două ore şi co­
municarea imediată a rezultate­
lor analizei maistrului de schimb.
Printre cei care au depus un (
interes deosebit pentru îmbună- *
tăţirea calităţii,semicocsului, se
numără Nicolae Fi lip, şef încăl­
zitor la cuptoare, Gheorghe Puş­
caş încărcător,' Cornel Cozmes-
cu lăcătuş şi alţii. >,
Avansuri băneşti
pentru colectivişti
Acum cîteva zile la gospo­
dăria colectivă din Turdaş, ra­
ionul Urăştie, s-au împărţit
colectiviştilor avansurile în
bani pe trimestrul ll. Suma
totală s-a ridicat la 53.125
lei. Colectivistul Viorel Burz
prim it 1:159 lei, Maria
Lupii 848 lei, Lina Vlaicu 915
lei, Gheorghe Bălşan, 478 lei
însemnele sume de bani au
primii şi ceilalţi colectivişti
din această gospodărie.
răneşti, Poroabeyc ififşeştj, Doroan-
ţe etc.) care dau! fructe mărunte,
de slabă calitate şi fără randam ent
la industrializare.
La rîndul său, mărul care în
prezent ocupă locul al doilea după
prun (16 la sută) este reprezen­
tat în mare parte prin soiuri de
slabă calitate (Bănăţeneşti sau
mere acre, Hategane, Sălcii etc.).
Specii valoroase c a : părul, pier­
sicul, caisul, nucul, cireşul şi vişi­
nul se cultivă pe suprafeţe foarte
restrînse. Astfel, părul ocupă doar
3 la sută, nucul 1,8 la sută, cire­
şul şi vişinul 0,9 la sută, Iar pier­
sicul şi caisul se întîlnesc foarte
rar în livezile raionului. Datorită
acestui fapt, fructele valoroase se
găsesc în cantităţi mici, neputînd
satisface cerinţele locale de consum.
In raionul Haţeg, datorită con­
diţiilor specifice de climă şi zonă,
se poate cultiva şi viţa de vie. Do­
vada cea mai grăitoare o formează
existenţa viţei de vie în unele co­
mune şi sate, în care condiţiile de
creştere şi dezvoltare sînt asem ă­
nătoare celor din bazinul M ure­
şului.
Cercetările făcute recent pentru
Identificarea masivelor, centrelor şi
bazinelor pomicole au dovedit că
posibilităţile leale de plantări cu
pomi şi viţă de vie sînt mari în
raionul Haţeg.
Existenta unei fabrici de Indus-
Ing. D. PRICA găseşti de toate. Responsabilul uni­
(Continuare tn pag. 2-a)
Folosind întreagă capacitate de lucru
Printr-o bună organizare a mun­ i.
cii şi ou sprijinul m ecanizatorilor
de la S.M.T. Dobra, colectiviştii din citaţi de lucru a tractorului care de­
lila au obţinut în această campanie serveşte gospodăria colectivă din
de vară rezultate frumoase. Dato­ lila, a 'fo st o rg anizat şi schimbul de
rită bunei întreţineri a, tractorului noapte. . Astfel, acest tractor ziua
şi batozei, la G.A.C. din lila, se treieră, iar noaptea ară. Pînă în pre­
treieră zilnic pesîe 11.000 kg. boabe. zent, Ia G.A.C. din lila au fost e-
A fost posibil astfel ca într-o săp-
tăm înă să fie treierate peste 86.000 , fe c iu a te 'a ră tu ri'p e o suprafaţă de
kg. boabe.
peste 48 ha. Pentru hrana anim ale­
In scopul folosirii întregii capa- lor, colectiviştii de aici au însăm în-
ţat 7, ha. de porumb m asă-verde iar
pe două ha. borceag.
pe suprafeţele
p la n ific a te
In planurile de pro­ Rezultate bune la e- ha. din 650 planificate.
ducţie ale gospodăriilor xecutarea arăturilor de Mai slab se desfăşoa­
agricole de stat şi co­ vară au obţinut gospo­
lective din raionul Se­ dăria agricolă de stat ră executarea arăturilor
beş s-a prevăzut să se din .Apoldul de ,Sus ca­ de vară în comuna Un-'
efectueze, arături . de re a arat peste 198 ba.' gurei şi Secăşel. La Se-;
vară pe 9.785 ha. .şi gospodăria de stat căşel, de pildă, nu au
din Pelreşti care a c- fost arate decît 20 ha.
Pînă în prezent, în .fectuat arături' pe 270 din 260 planificate iar
unităţile, agricole socia­ hectare. la Ungurei; doar 18 ha.
liste din acest raion, din planul de .250.
recoltarea cerealelor pâ- Şi gospodăriile agrl-.
ioase s-a terminat. De cole colective din ra­ In scopul urgentării
pe cea mai mare parte ionul Sebeş se preocupă ritmului ' arăturilor In
din suprafaţă . au fost intens de efectuarea a- unităţile agricole socia­
transportaţi snopii şi răturilor de vară. Ast- liste- din raionul Se­
paiele. S-au eliberat în . fel la G.A.G. din A.- beş, este necesar să se
poldul de Sus au fost folosească şi atelajele
acest fel parcele întregi proprii, alături de' trac­
care trebuie arate. Pînă arate peste 100 ha. din toarele de la S.M.T. In
la data de 31 iulie în acest fel se vor pufea e-
raionul Sebeş an fost cele .200 planificate, la fectua arături de vară
efectuate arături de va­ pc toate suprafeţele pla­
ră pe 3 910 hectare. G.A.G. din Daia s-ati nificate.
efectuat arături pe 400
Pun baze viitoarei recolte
La gospodăria agricolă colectivă care deserveşte gospodă'ia coled ivă
din satul Gelmar se munceşte, in­ din Gelmar a treierat pînă la 1 au­
tens. Colectiviştii, organizaţi in e- g u st a c. recolta de pe 30 hectare.
chipe, nu precupeţesc nici un efort
pentru a slringe la timp recolta ce­
realelor păioase. Secerişul griului
de pe cele 110 ha., colectiviştii de
aici l-au term inat cu cîteva z i l e , în
Colectiviştii din Gelmar se preo­
urmă. Paralel, au transportat la a- cupă intens şi de soarta recoltei vii­
toare. Cu ajutorul tractoarelor de la
rle recolta de pe 75 la sută din su ­ S.M .T. ei au efectuat, arături de va­
prafaţă şl au începui trelarişul. ră pe o suprafaţă de peste 45 ha.
Alimentată fiind din plin, batoza Pentru a complecta baza furajeră
a animalelor colectiviştii din acest
sat au însăminţat porumb pentru
masă verde pe 6 ha.
\--- ,7. mim»" --1 ¦1 -¦
Totul pentru om şi cerinţele
- IRî Ai II I® IU IL N O § Y IRi IU -
Ne aflăm intr-o perioadă cînd se consumă foarte să se recolteze în cantităţi mari, în măsură să sa­
' multe legume, fructe şi zarzavaturi proaspete. E tisfacă cerinţele de consum ale populaţiei.
sezonul acestor produse' ş l e normal ca cerinţele
să fie în continuă creştere. După cum este cunoscut, Totuşi, silit perioade cînd in unele localităţi din
în regiunea noastră sînt create condiţii ca aceste regiune se ivesc goluri în aprovizionarea cu pro­
duse legum icole şl cu fructe. Pentru a vedea care
cerinţe să fie satisfăcute. In majoritatea oraşelor sînt cauzele neaprovizionării ritmice a pieţelor res­
şi centrelor muncitoreşti s-au deschis noi unităţi pective cu produse variate şi din abundenţă, re­
pentru aprovizionarea cu legume, fructe şi zarza­ dacţia ziarului nostru a organizat zilele trecute.
vaturi, pline, conserve şi cu alte / ¦oduse. In ma- un raid prin mai multe oraşe şi centre muncito­
joritatea localităţilor regiunii, plinea se îmbună­ reşti din regiune.
tăţeşte continuu din punct de vedere al calităţii, Publicăm mai jos constatările făcute şi conclu
iar legume şi zarzavaturi s-au recoltat şi continuă ziile ce se desprind din acestea.
Sortimente mai variate
şi de calitate
In faţa unităţii s-a improvizat Sîntandrei, situată lîngă blocurile
un chioşc. O umbrelă mare prote- nou construite. Aici, în mai mare
jează m asa cu cîntarul, lăzile cu m ăsură decît la unitatea O.A.D.L.F.
cartofi, roşii, ardei, fructe. In faţa găseşti din abundenţă cele trebu­
mesei vreo 10-12 gospodine îşi aş­ incioase preparării unor mîricăruri
teaptă rîndul. gustoase. Şi, spre deosebire de cea­
laltă unitate, legumele şi zarzava­
După ce-şi fac cum părăturile cu turile sînt mai proaspete, mai fru­
coşurile pline, femeile pleacă spre moase şi într-un sortiment mai bo­
casă. Minerii au nevoie, după cele gat.
8 ore de muncă, de o mîncare con­
sistentă, bogată în vitamine. Se poate spune că, în general,
aprovizionarea minerilor din Teliuc
Vizavi de chioşc, unitatea nr. cu legume este satisfăcătoare.
14 a oficiului de aprovizionare şi
desfacere — Hunedoara. De aici se Cu toate acestea mal există anu­
cumpără îndeosebi, cartofi, ceapă, mite deficienţe mai ales în ce pri­
ardei, roşii şi, din cînd în cînd, veşte varietatea sortimentelor şi
castraveţi. calitatea mărfurilor. Zilele trecute,
la ulei una din unităţile respective
Intrăm în vorbă cu cîteva gospo­ nu se găsea fasole verde, gulii şi,
dine. Aprecierile sînt unanim favo­ cu excepţia piersicilor, nici un fruct.
rabile. De altfel problema aprovizionării
cu fructe stă demult nerezolvată
Iată ce spun ele: „In general la Teliuc.
tăţii se preocupă de aprovizionare, Fată de această situaţie O.A.D.L.F.
orarul se respectă, deservirea e ci­ Hunedoara va trebui să depună mai
vilizată. mult interes, insistînd trideosebi
asupra satisfacerii la timp a cerin­
De la unitatea respectivă am ple­ ţelor m inerilor cu legum e şi fructe,
cat „sus“. atît 'din punct de vedere al calită­
ţii, cît m ai ales a bogăţiei so rti­
Zicînd „sus", gospodinele din mentelor.
Teliuc se referă la o unitate de des­
facere aparfinînd gospodăriei agri­
cole colective „Viaţă nouă“ din
Aprovizionării centrelor muncitoreşti mai
îndepărtate — atenţie cuvenită!
Centrul muncitoresc Zlatna cu lo­ cretă pentru a deschide asemenea
calităţile H aneş, Valea Dosului şi unităţi.
A lm aş-Stănija este cel mai impor­
tan t din raionul Alba. Firesc ar fi Comitetul de partid, conducerea
ca a te n ta organelor comerciale să exploatării „Gh. Doja“; comitetul
fie în d rep tată spre acest centru în sindicatului au intervenit în repe­
scopul aprovizionării lui cu toate tate rînduri pe lîngă U.R.C.G.-
cele necesare. In realitate însă, lu­ Alba — preşedinte Liviu Băiescu
crurile nu stau aşa. In lo­ — şi pe lîngă secţia comercială a
calitatea Zlatna, aprovizionarea sfatului popular raional — şef de
muncitorilor cu legume este satis­ secţie Nicolae Meteşan — cerîn-
făcătoare. In celelalte localităţi, din du-Ie să deschidă în aceste locali­
magazinele de legume şi fructe lip­ tăţi m agazine pentru desfacerea le­
sesc fasolea verde, mazărea, cono­ gumelor şi fructelor. Conducerea
pida, pătrunjelul, păstîrnacul, ustu­ exploatării s-a obligat să pună la
roiul, fructele etc. La Haneş, Al­ 'dispoziţie şi spafiile necesare. Cu
m aş-Stănija şi Valea Dosului nu toate acestea, conducerea U.R.G.6.
există unităţi de desfacere a legu­ tărăgănează în mod nejustificat
melor şi fructelor. Uniunea raională deschiderea unor asemenea m aga­
a cooperativelor de consum nu a zine. Datorită acestui fapt, mun­
citorii din localităţile respective
luat pînă. acum nici—'o m?3iăjjs.lură con- sînt nevoiţi să se deplaseze pînă
Să f i e fo los ite şi
batozele!
Colectiviştii din satul Oiejdea, raioŞ
nul Alba, au avut de însămîntat grîix
de toamnă pe o suprafaţă de 200 hec-l!
tare. Inccpînd secerişul din timp, ei au
terminat în întregime această lucrare;
•’Griul; de pe 158 ha. a fost recoltat ma­
nual, iar de pe celelalte 42 ha., cu coim
bina,
Pînă la data de 31 iulie a. c. se trans­
portaseră la arii, cu ajutorul autoca-,
¦mionului şi al celorlalte atelaje, snopii
de pe 45 hectare.
Avînd sprijinul mecanizatorilor de la
S.M.T. Alba Iulia, colectiviştii au exe­
cutat arături de vară pe 30 ha. şi au
mai eliberat încă 45 ha. de teren peni
tru arături.
In scopul asigurării unei baze furaT
jere puternice, pe lîngă cele 20 ha. înr
să'mînţate cu porumb pentru siloz, cl
au mai semănat în mirişti încă 10 ha;
cu porumb’'masă-verde.
Din recolta de grîu treierată cu com-'
bina, colectiviştii au transportat la baza
de recepţie întreaga cantitate de grîu
contractată cu statul.
Gele relatate sînt înfr-adevăr succese
cu care colectiviştii de aici se pot
mîridri.
Există însă la Oiejdea o rămînere în
urmă nejustificată la freieriş. In ziuă
de 31 iulie, de pildă, nu se treierase
cu baloza, nici un snop de grîu, cu toate
că gospodăria dispune de două batoze
şi două tractoare, în bună stare de func­
ţionare, cu toate că ariile au fost ame­
najate, iar o bună parte din recoltă
a fost transportată de pe cîmp.
Lipsa spaţiilor de depozitare nu poate
fi im motiv întemeiat, deoarece gospodă-'
ria dispune de o magazie goală şi de
alte încăperi amenajate în acest scop.
Nu poate fi iiri motiv nici faptul că îiî
ziua de 30 iulie a plouat doărece a
doua zi (31 iulie'' se putea începe treie-
rişul griului dînd îa o parte snopii ti-'
mezifi. ’
Organizaţia de partid şi conducerea
gospodăriei colective trebuie să ia ne-
întîrziat măsuri pentru începerea treie-
rîşului şi grăbirea ritmului acestuia,
deoarece la Oiejdea sînt create toată
condiţiile pentru buna desfăşurare a
lucrării respective.
Pline proaspătă,
bună!
Dacă în ceea ce priveşte aprovi­
zionarea cu legume şi zarzavaturi
a localităţilor Săcărîmb şi Certej
Lucrurile au început să fie puse „po
roate”, în sensul că cele două chioş­
curi de aici primesc ceva mai multe
produse de sezon şi mai ales roşii
(nu insă în cantităţi suficiente; unele
produse ca ardeii graşi, dovleceii,
vinetele şi conopida lipsind aproa­
pe complect), în ceea ce priveşte
plinea mai sînt încă multe de rei
zolvat.
Printr-o măsură luată secţiile co­
merciale ale sfaturilor populare re­
gional şi raional lila au dis-
pus desfiinţarea brutăriei din Cer-
tej şl aprovizionarea celor două
localităţi cu pline fabricată la Deva.
Rău este că în prezent plinea
ajunge la Ceriej la două zile, tar
la Săcărîmb, datorită drumului a-
proape inpractlcabll, la două şi. chiot,
trei zile.
in afară de faptul că plinea dis­
tribuită aici de cele mai multe ori
nu este proaspătă, în anumite zile
se distribuie în cantităţi insuficiente
faţă de necesar.
S e ştie că, cPt la Săcărîm b cit
şl la Ceriej, ă crescut şl creşte me­
reu num ărul muncitorilor. Faţă de
(C ontinuare în pag. 2-a)’,
la Zlatna (distantă I8-20 km .)\
pentru a se aproviziona cu legu­
mele de care au nevoie. Precizăm
că, de flecare dată cînd se depla-:
sează sînt nevoiţi să cheltuiască
cîte 16 lei, costul biletului ’de au ­
tobuz.
Sofia Marincescu, gospodină,
Avram lancu, m aistru miner, Aurel
Jenaru, vagonâtar, Candin Brădea-
nu, artificier, Victor Praţa, miner,
şi mulţi alţi muncitori din Haneş
şi A lm aş-Stănija cu care am s ta t
de vorbă ne-au declarat că s-au
făcut nenum ărate promisiuni, dări
că m ăsuri practice pentru 6 buna
aprovizionare cu legume şi fructa
nu s-au luat.
Lipsuri se m anifestă şi în iieea"
/ (Continuare în pag 2-a),