Page 10 - 1961-09

DIM U /7 SOCIALISMULUI Nr. 2081

'^WFTU JtJJn S tnmn-;gfjjyj -.1«v.i m »-"«Sti/iUiAcu-iaaifiKOawjwgg

IM» a c tiv ita te a 6 » îi
organizaţiilor de partid
'/—1/—'/—>/—»t— —h—>r—>i—

rn cadru] întreprinderii forestiere felul în care s-au îndeplinit angaja­ La Pâdurenî să merem să vă arăt cîteva gală care ar fi putut stirni

din oraşul Hunedoara — ne mentele luate de către membrii şi can­ T recuse mai bine de o ju ­ cioplituri şi să vedeţi şi cum invidia oricărui meşter giu­

scrie iov. loan Radovici, secre­ didaţii de partid în întrecerea socialistă mătate de eră de cînd se lucrează... vaergiu. In mijlocul rondelei,

tar al Comitetului orăşenesc P. M. R. şi măsurile ce trebuie aplicate pentru Nmaşina se lupta cu panta in e-a arătat meşterul co- care delimita partea superi­
dorişti de bici, fuse, teci oară a furcii, tinărul meşter
Hunedoara — se desfăşoară o susţi­ continua îmbunătăţire a indicilor de serpentină, să ajungă mai

nută muncă politică de masă. La ex­ utilizare a agregatelor şi a calităţii grabnic în Muncelul Mare. in pentru cuţite, toate incrustate popular şi-a pus o formă de

ploatările cele mai îndepărtate au loc oţelului laminat. Mulţi dintre partici­ jur, dealurile mărginaşe ale adine şi legate în cositor. Âm suflet: steaua cu 5 colţuri.

In ud periodic schimburi de experi­ panţii la această adunare ca tovarăşii

enţă, cu prilejul cărora muncitorii frun­ Virgii Gîrlan, Petru Doja, Vasile furca, văii cMor două Muncele işi privit cu luare aminte cum Prietenul lui ne privea cu
dezvăluiau cu dărnicie frum u­ înfăşură strîns în hîrtie par­ mindrie...
taşi fac expuneri asupra metodelor lor Victor Martin şi alţii, au făcut propu­

de lucru. Un asemenea schimb de ex- neri preţioase pentru îmbunătăţirea seţile. Peste puţină vreme, ur­ tea încrustată a codoriştei, aşa

perinţâ a avut loc la parchetul Răşi­ muncii Pe baza discuţiilor purtate s-a cuşul se îndulci, iar pădurea, fel incit incrustăturile să de­ S o c o te a la d e -a casa.,.

narul şi la depozitul final. botărît să se intensifice munca în ve­ treptat, făcu loc lanurilor Şi vină nişte canale, iar partea
păşunilor. In vale, se zăreau de sus a hîrtiei c re depăşea
Agitatorii,. îndrumaţi îndeaproape de derea creşterii indicilor de utilizare a stîne şi ici-colo, grupuri de capătul lemnului să devină ...nu se potriveşte cu cea
păăureni în costumele lor pi­ „oală de turnare“ pentru cosi­ din tîi'g.
către organizaţia de partid, desfăşoară agregatelor, astfel îneît să se poată toreşti, lucrlnd de zor. torul topit care, asemenea ar­
gintului viu, se strecura prin ăţania de la Orăştioara
de asemenea o muncă temeniră în lamina efectiv pe fiecare oră cel puţin Primele case ne dădură de incrustaturi „legînd“ băţul în de Sus a confirmat în­
ştire că am ajuns în sat. Unde fîş1i luminoase de metal. Intre ţelepciunea proverbului. La
rindul muncitorilor forestieri, ovarăşi 40 lingouri în loc de 30 cit se reali­ locuieşte Cosma Covan, depu­ timp Aurică, şoferul, explica Orăştioara, trebuia să dăm de
ca uheorghe Răchieru, Simion Ticula, zează în prezent. In această privinţă tatul satului, am aflat de la urma creatoarelor frumosului
un copil: NO TE DE DR UM costum de Orăştie. , Plecase­
Viorel Rădos, Romulus Goţiu şi alţii, s-au prevăzut de asemenea măsuri de răm înarmaţi cu cîteva nume
— Mai şuş, peşte drum de „fătucăi“ care se îmbrăcase iii de femei care ne-ar fi putut
organizează deseori convorbiri cu mun­ îmbunătăţire a muncii colectivului de şcoală ! costumul de sărbătoare, din ce oferi costumele dorite. Dar, la
citorii în cadrul cărora se discută des­ muncitori care deservesc cuptoarele cauză motorul de bicicletă al Orăştioara era nedeie. In faŢa
Acolo, peste drum de Şcoală, tatălui ei nu „trăgea“ bine. căminului cultural, tineri şi
pre exploatarea în mod raţional a par­ adînci de încălzire a lîngourilor. ne-a întîmpinat o femeie înal­ Nu se ştie dacă fata a înţeles vîrstnici, localnici şi din îm ­
tă, vioaie şi... curioasă: că „bujia era ancrasată“, dar prejurimi, se avlntaseră în iu­
chetelor, îndeplinirea sarcinilor de pro­ k un lucru e sigur: şoferul, ca reşul unei invirtite. Ion Ină-
— Z)a’ de ce-l căutaţi ? şi noi toţi de altfel, nu vă­ şescu, directorul căminului cul­
ducţie etc. Un accent deosebit s-a pus La redacţia ziarului ne-a sosit de 'Aha, poate pentfu meşteşugul zuse niciodată un costum tural, aflînd care este scopul
pe organizarea muncii cu cartea. In curînd şi o scrisoare de la tov. lui... pădurenesc mai frumos. vizitei noastre ne-a informat
că pe la case nu vom mai. găsi
acest scop au fost organizate biblio­ Constantin Ciociu, instructor te­ Pe semne că nu eram primii pe nimeni, lucru confirmat şi
care-l căutam pe meşterul de liniştea ce domnea in res­
teci la fiecare gură de exploatare. In ritorial al Comitelului raional P.M.R. Cosma, pentru ciopliturile lut tul satului. Toată lumea era
măiestre. la cămin.
prezent, peste 150 de muncitori sînt ci­ Sebeş.
— E dus la coasă mai de
titori permanenţi ai cărţilor existente In comunele în care lucrez ca In­ Setea de cultură a oamenilor muncii este satisfăcută şi vale, da’ oi mina fata să-l
prin numeroasele biblioteci volante organizate la locui de muncă.
în aceste biblioteci, A crescut în ulti­ structor teritorial, ne scrie tov. Con­
Biblioteca volantă din secţia metalurgie a Uzinei metalo-
mul timp dorinţa muncitorilor de a se stantin Ciociu, se fac în aceste zile chimiee din Zlatna, numără, de ia începutul anului, 116 cititori

obona la diferite zia­ intense pregătiri în cu circa 200 cărţi citite. Responsabilul acestei biblioteci este
tovarăşul Ştefan Vec. Iată-1 in fotografie distribuind cărţi unui
re şi publicaţii. Tn vederea campaniei grup ’de muncitori.

exploatările forestiere Scrisori sosite agricole de toamnă.
există peste 500 Comitetul comunal

de abonaţi la ziare­ la red a c ţie de partid Doştat a
le „Scînteia“, „Dru­ analizat de cu­

mul socialismului", rînd în cadrul unei Pentru vistor vom munci

„Muncitorul fores­ şedinţe lărgite fe­

tier" etc. In fiecare lună, timp de două lul cum s-au îndeplinit sarcinile în pe­ cheme-ncoace; plnă atunci, in C lo p o tiva — Costume ? P riviţi!

zile, caravana cinematografică se de­ rioada muncilor agricole de vară şi şi mai bine eu sic, să veniţi în casă. Pe Ungă noi, trecea cu mers
Nu ne-am lăsat îmbiaţi a de ciută o adevărată „lele de
plasează la gurile de exploatare unde măsurile ce trebuie luate pentru buga A ici, pe învăţătorul Ion la Orăştie“.
doua oară. Ne-am aşezat şi-am. Radu l-am găsit fără
prezintă filme în faţa muncitorilor fo­ desfăşurare a însămînţărilcr de toam­ Gu GÎtva timp ADRIAN COSTA comune şi au început să iscodim: multă greutate. El ne-a con­ — Stai puţin !
dus la moş Muntean. Dar — ?!
restieri. Gu rezultate bune în munca nă. Pe baza planului de măsuri care în urmă, în- vicepreşedinte al Statului sprijinit în mod — Frumoasă cămaşă porţi, acesta era plecat la stină. O poză, încă u n a ; numele
mai al şi altele la fel ? Mai — Nu-i nimic, am să vă fe te i: Băcioarnă Cornelia din
politică de masă s-au folosit gazetele a fost elaborat cu acest prilej s-a şl tr-o şedinţă lăr­ popular raional Ilia concret activita­ coşi şi-acum? De la cine ai conduc la cei doi ciraci al Dîncvl Mare.
învăţat să alături aşa de fru­ moşului şi tot n-o să vă pară
de perete, agitaţia vizuală etc. început munca. Pentru a se desfăşura gită a Comite­ tea la sate. Ga mos culorile ? rău că aţi venit pe la noi — "A-
ne îmbuna învăţătorul. Cîteva zeci dintre cele mai
Munca politică de masă scrie de cu succes campania însăminţărilor de Gazda, lelea Valeria, ne- — Al doilea cirac al moşu­ izbutite obiecte ale creatori­
aduce din odaia de oaspeţi lui Muntean, Ivancu Miron, lor populari din regiunea noa­
asemenea tov. loan Radovici a avut toamnă, s-a trecut la reviziuirea fie­ tului executiv al Sfatului popu­ urmare a acestor măsuri s-au cămăşi, cojoace, brăcire, o- aduse un pachet lung şi sub­ stră au luat drumul expozi­
prege, balţuri, mărgele şi... ex­ ţire de-l puteai cuprinde in­ ţiei bienale republicane de
o mare influenţă asupra îndeplinirii cărui atelaj. Apoi, atelajele au tost lar regional Hunedoara, s-a obţinut şi rezultatele scontate. plicaţii : „:Zestrea fetelor la tr-o palmă. Ne-a privit pe artă populară deschisă de cu­
noi, în păăurime, îi hărnicia, rină. apoi a început să des­ rînd la Bucureşti. Costumele
sarcinilor de producţie. In acest au de repartizate pe brigăzi şi echipe. A fost analizat activitatea desfăşura­ Astfel, campania de întreţinerea facă, cu atenţie, învelişul de pădureneşti ale Valeriei Covan
iar hărnicia se măsoară şi hîrtie. şi Aurel Ticula, încrustaturile
exemplu, colectivul de muncitori, teh­ intensificat transportul gunoiului la tă de către sfaturile populare culturilor s-a desfăşurat în con­ după numărul cămăşilor, după in lemn ale lui Cosma Covan.
frumuseţea lor“. Erau acolo două furci şi o Anton Pogan, Lămănar Nico-
nicieni şi ingineri din cadrul acestei câmp. Zilnic, colectiviştii transportă în cea de a IT-a etapă a între­ diţii bune, executîndu-se lucrări bîtă de alun. Ne-a atras aten­ lae, cojocelul înfundat lucrat
— Noroc b u n !... ne tăie ţia furca din lemn de paltin. de Filimon Firidon, cavalul şi
întreprinderi şi-a îndeplinit şi chiar peste 250 tone. Incepînd din ziua de cerii : 1 Mai — 23 August. Cu de calitate şi la timp. vorba gospodarul chemat aca­ Nu se deosebea de obişnui­ fluierul pirogravate de meşte­
să din toiul cositului. îmi spu­ tele „furci de Clopotiva“, a rul Cernat Nicolae, ţesături, ale
şi-a depăşit prevederile planului la toţi t septembrie s-a trecut de asemenea acest prilej, Sfatului popular O altă problemă, care a stat se fătuca pe drum că aţi venit căror formă aduce mult cu harnicelor colectiviste din O-
de la Deva pentru lucruşoa- cea a „coloanei lui Brîncuşi“. răştioara, ceramica de la Obir-
Indicii şi la toate sortimentele. la selecţionarea seminţelor. raional Ilia i s-a acordat ..Dra­ în atenţia comitetului executiv rele mele. Nu de multă vreme
am dat unor tovarăşi de Ici
k •k pelul de sfat popular fruntaş al sfatului popular raional în Institutul Romln pentru Rela­

D e la tovarăşul Gjaiay Sigismund, E'mii Greţu, corespondent al ziaru­ în muncile agricole“. această perioadă a fost pre­
director al cabinetului de partid lui nostru, ne-a scris zilele tre­
din Sebeş, am primit vestea că cute despre unu! dintre tovară­ Pentru lucrătorii Sfatului gătirea şi desfăşurarea campa­
în toate organizaţiile de partid din sa­ şii săi de m uncă: manevrantu! Luca
tele raionului s-a terminat selecţiona­ * azăr, candidat de partid. popular raional Uia, ca şi pen­ niei de seceriş, treieriş şi a ară­
rea propagandiştilor şi cursanţilor în .. De cîţiva ani, ne scrie corespon­
vederea deschiderii noului an de învă- dentul, de pe panoul de onoare a| sta­ tru toţi oamenii muncii din ra­ turilor de vară. Datorită mun­
ţâmînt. In fiecare organizaţie de bază ţiei Simeria-triaj este nelipsit numele
P.MR. selecţionarea cursanţilor s-a fă­ tovarăşului Luca Lazăr. El nu este de ion, aceasta a însemnat un sti­ cii depuse, s-a reuşit ca şi
cut pe baza discuţiilor purtate cu mem­ mult ceferist. In vara anului 1055 a
brii şi candidaţii de partid. In acest urmat o şcoală de calificare şi apoi a mulent deosebit, un imbold spre această campanie să fie dusă
an. în satele raionului vor funcţiona fost repartizat ca manevrant ia staţia
23 cercuri de studiere a Statutului 6.F.R Simeria-triaj. Cu timpul, tov. noi realizări- Cetăţenii de la bun sfîrşit în timpul nece­
P. 4.R., 33 cursuri serale anul I şi II Luca Lazăr s-a dovedit a fi un tînăr
şi 27 cercuri de studiere a Istoriei priceput şi harnic. Pentru munca lui pe cuprinsul întregului ra­ sar. Recoltarea păioaselor de
P.M.R. In unele sate se vor organiza a Fost mereu evidenţiat. Organizaţia de
de asemenea cicluri de conferinţe. In partid a luat în discuţie cererea Iui de ion, antrenaţi de depu­ pe cele aproape 10.000 ha. a
vederea bunei desfăşurări a învăfă- a fi primit în rindul candidaţilor de
mîutului de partid, Comitetul raional partid. Bucurîndu-se de stima tuturor taţi, au muncit cu o deose­ fost făcută în termenele stabi­
P.M.R. Sebeş a luat măsuri de a se tovarăşilor, ca rezultat al muncii des­
făşurate şi rezultatelor obţinute, tov. bită însufleţire în întreaga a- lite. Paralel cu acţiunea de re­
organiza în aeesle zile cursuri de pre­ Luca Lazăr a lost primit în rindul
gătire a propagandiştilor. candidaţilor de partid. In prezent sar­ ceasta perioadă. Pentru a asi­ coltare au fost luate măsuri de ţii Culturale cu Străinătatea, Partea mediană a furcii aduse şa şi Săsciori, reprezintă cu
cinile ce i se încredinţează le îndepli­
-/r neşte de fiecare dată aşa cum trebuie. gura succesul muncii noastre, efectuarea arăturilor de vară pe vreo cîteva şi-am auzit cum asemănătoare unei nervuri de cinste bogatul folclor plastic
O rodnică activitate are ma' ales ca
Despre activitatea comuniştilor de difuzor voluntar al presei de partid. comitetul executiv al sfatului o suprafaţă de 6.500 ha. c-or plecat peste hotare. Dar frunză, era încrustată cu o mi­ liunedorean. p. EIJGFN
la laminorul bluming al G. S. De asemenea. în producţie, el reali­
zează succese de seamă. popular raional, sub îndruma­ Succese importante au fost
Hunedoara am primit informaţii
de la tov. Octavian Palcău, secretarul Gu asemenea tineri — scrie mai de­ rea directă a comitetului raio­ obţinute de către oamenii mun­
organizaţiei de bază P.A1.R. parte tov. Emil Creţii — colectivul de
muncă ai slabei Simeria-triaj se poa­ nal de partid, şi-a întocmit un cii de pe raza raionului Ilia
De curînd, ne scrie tov. Octavian le mîndri.
Palcău, a avut loc adunarea generală plan de măsuri în care au fost în creşterea şeptelului, asigura­ L ia merge la grădiniţă,,,
a organizaţiei de bază din secţia lami­
prevăzute sarcini concrete în rea bazei furajere, ridicarea de
norului hlurî mg. S-a luat în discute
toate domeniile de activitate. adăposturi pentru animale etc.

Pentru urmărirea îndeaproape Acestea sînt o parte din rea­ — Unde-i Lia ? îşi întrebă cap... Am lăsat-o mai tot tivi teni, and îşi intîmpină părin­
bărbatul soţia cînd se întoarse pul singură prin curte, cu pă­ ţii. Fiindcă Lia nu mai este
a modului cum se îndeplinesc lizările obţinute de către ţăra­ seara de la cîmp. sările, vitele... Ii lipsesc copiii... singură... Ea poate povesti acum
Tinjeşte. La anii ăştia toată că-i sînt prieteni, şi Marioara
aceste sarcini, precum şi cele­ nii muncitori din raionul Ilia — Doarme 'de-acum... ziua s-ar zbengui ca un ied... şi Sandu Haţegan şi Leonora
— Ce-a mai făcut azi ? A Marcu şi Lenuţa a lui Nerme-
lalte, prevăzute în planurile co­ în cea de-a Il-a etapă a între­ avut cu cine să se joace ? — Da... Trebuie să avem mai zan, Lucreţia lui Cornea sau
multă grijă de copil. fata lui Todor, pe care o chea­
mitetelor executive ale sfaturi­ cerii dintre sfaturile populare. — Nu prea... Eu am fost nă­ mă ca şi pe ea, Lia.
— Dar cum ? ! Muncile la
lor populare comunale, membrii Faptul că am primit drapelul pădită de treburi plnă peste cîmp sînt In toi...

comitetului executiv al sfatului 'de fruntaşi ne obligă să mun­

popular raional, inginerii, teh­ cim cu şi mai multă perseve­

nicienii etc.. s-au deplasat la rentă în campania de toamnă.

De parcă ar fi vrut să răs­ — Azi am învăţat jocurile

„Pentru piinea de cea mal bună calitate“ pundă frămîntărilor celor doi „Tractoriştii“, „Şoarecele şi pi­
soţi, chiar a doua zi, la sediul sica“ şi altele — povesteşte ea
G.A.C. din Turdaş se anunţa: Intr-o seară.

Măsuri concrete, operative Cu ajutorul noilor reţete — Toţi cei care au copii de — Vai ce mlncare bună ne-ct
virstă preşcolară pot să-i înscrie gătit azi nana Lazăr Letiţia,
şi eficiente Cînd m-am reîntors de ia con­ mari iar timpul regimului teh­ ridicăm necontenit pregătirea la cursurile grădiniţei sezonie­ bucătăreasa grădiniţa' ! — spu­
(Urmare din pag, t-a) nologic de fermentaţie şi coa­ profesională. Fermentaţia, tem­ re, deschisă pe lingă şcoala de ne în altă seară.
tria de panificaţie. Realizarea cursul pe ţară al brutarilor, to­ cere au fost substanţial îmbu­ peratura sau coacerea, care la 7 ani. Părinţii pot lucra liniş­
varăşii mei de muncă m-au nătăţit. Acum noi lucrăm pe prima vedere ar părea simple, tiţi la cîmp. Copiii vor fi bine — Azi am învăţat poeziile
în colaborare cu organele Sfa­ măsurilor elaborate, intensifica­ asaltat cu întrebările. Majori­ 3 faze, respectiv pe lingă fa­ includ însă multe „necunoscu­ îngrijiţi de educatoarea Alupt „Masa la cămin“ şi „Sfatul ju­
tului popular regional, a ana­ rea întrecerii socialiste avînd tatea acestora se refereau, mai zele maia şi aluat s-a intro­ te“. Rezolvarea cu succes a a- Olimpia. Vor învăţa diferite de­ căriilor“.
ca obiectiv calitatea, aplicarea ales, la una şi aceeaşi proble­ dus o fază nouă, prospătura. cestora o dă numai măiestria prinderi practice, jocuri, clnte-
lizat condiţiile existente ia locu­ în mod creator a învăţăminte­ mă : „Cum stăm cu reţetele“. Fermentaţia în limita noilor pa­ în meserie. e e ; vor fi bine hrăniţi, după- — ştiţi că pot să desenez
rile de producţie şi a indicat lor desprinse efin concurs, a Povestindu-le apoi că este vorba rametri face să se creieze un amiază vor ţi obligaţi să se steagul nostru ? L-am şi colo­
cele mai potrivite măsuri în concluziilor şi sarcinilor ce iz­ de aplicarea unor noi reţete complex de arome ce influen­ Iată dar de ce mi-am pro­ odihnească în dormitoarele pre­ rat : roşu, galben, albastru... Am
funcţie de specificul fiecărei vorăsc din scrisoarea Comitetu­ tehnologice, mult îmbunătăţite ţează pozitiv asupra calităţii pus ca şi de acum înainte să gătite pentru ei. Totul e gra­ învăţat şi un cîntec despre pa­
unităţi, măsuri care au fost in­ celor de pînă acum, ei s-au pîinii. studiez alături de tovarăşii mei tuit. Alimente, rechizite, mo­ trie. Ascultaţi-l ?
lui Central al P.M.R., sînt che­ bucurat din toată inima. de muncă bogatele învăţămin­ bilă etc., asigură grădiniţei chiar
cluse în planurile unităţilor res­ Dar, reţeta ca atare, ori cit te reieşite din concursul pe ţară gospodăria colectivă.. Se poate oare să nu-l asculte?
pective. zăşia obţinerii de noi succese Aplicarea reţetelor reieşite ar fi ea de bună, nu rezolvă to­ ai brutarilor şi să le aplic cit' Şi cit ar fi de obosiţi, părinţii,
din concurs a confirmat încă tul. Dacă brutarul care o aplică mai bine la condiţiile noastre 'Aşa a luat fiinţă grădiniţa se aşează în prag şi urmăresc
înfăptuirea acestor planuri de in acţiunea pentru a asigura o dată ce rol deosebit are reţe­ nu este permanent preocupat de specifice. In felul acest* caut sezonieră din Turdaş, ca şi alte cu drag, sub fulguirea înserării
ta pentru obţinerea unul pro­ felul cum lucrează, dacă nu să răspund cit mai deplin gri­ zeci şi zeci înfiinţate pentru
măsuri tehnico-organizatorice populaţiei piine şi produse de dus de bună calitate. Faptul a tratează cu simţ de răspundere copiii colectiviştilor din regiu­ versurile închinate patriei. în-
fost subliniat mal ales de con­ întregul proces tehnologic nu jii părinteşti pe care partidul o
este principala datorie a orga­ panificaţie de calitate superi­ sumatori. ne. Numai în raza oraşului glnate melodios de buzele gin­
nelor de conducere din indus­ oară. face prea mare lucru. acordă muncitorilor brutari şi gaşe ale fetiţei :
Potrivit noilor reţete cuprinse Deva funcţionează 10 astfel de
O condiţie importantă - in „Documentaţia tehnică pen­ Noi brutarii sîntem puşi In tuturor oamenilor muncii din unităţi preşcolare. „Frunză verde iasomie,
tru fabricarea plinii şi produ­ patria noastră. Hal să-ntindem jocul,
făină de bună calitate selor de franzelărie“ rezultate fiecare zi In faţa unor adevă­ Seara, cînd se întorc împreu­
din concursul pe ţară, se aplică SEVER PETREI CĂ Să jucăm cu bucurie
In asigurarea uneţ pilni de Stas-ului, fără „a mal închide acum consumuri specifice mal rate „examene“ în problemele nă de la cîmp, colectiviştii îşi
bună calitate un fadtor impor­ ochii“ aşa cum se proceda, une­ maistru brutar ta secţia de Veseli în tot locul...
tant il reprezintă, cum este şi ori, mai înainte. Aceasta are meseriei. De aceea se cere să ne iau copiii acasă veseli, odih­
firesc, r.aitatea făinii. Asupra un mare rol. Pe de o parte asi­ panificaţie Deva niţi. sănătoşi... Azi a noastră este ţara,
acestei probleme s-a discutat pe gură o desfăşurare normală a
larg la concursul pe ţară „Pen­ procesului de producţie, înlătu­ ...Lia nu mai pridideşte să In veci să trăiască!
ră gîtuirile pe flux, iar pe de Republica Populară
tru piinea de cea mai bună ca­ altă parte concură la îmbună­ povestească despre noii săi prie­ Mîndră să-nflorească !
litate“ şi de aceea s-a trasat tăţirea calităţii.
sarcina să se acorde toată aten­ IRIMIE STRAHJŢ
ţia respectării disciplinei teh­ întărirea disciplinei tehnolo­
nologice in morărit. gice, respectarea extracţiilor, Condiţii optime pentru transportul
urmărirea cu ajutorul laborato­
La moara noastră s-au prelu- rului a procesului tehnologic şi desfacerea plinii IN L I BRAR
ciat sarciniie ce rezultă din pe faze de fabricaţie, controlul
Scrisoarea C.C. al P.M.R., şi, ambalării şi livrării sînt facto­ De lanţul operaţiunilor care să per­ tuaţie necorespunzătoare în privinţa să se depoziteze în centrele de desfa­ LITERATURA SOL lAL-POLlTlCÂ
cu ajutorul specialiştilor din rii de bază ce ne vor permite desfacerii pîinii se semnalează la Hu­ cere pe jos, pe saci, nu în raliuri sau LITERATURA POLITICĂ
brigada M.I.A. s-a întocmit un să realizăm făină de calitate mită ca pe masa consumatorului să nedoara. Este drept că spaţiile de des­ în coşuri.
plan de măsuri speciale. In din ce în ce mai superioară, ajungă o piine de bună calitate, se in­ facere sînt limitate, dar aceasta nu jus­ * * * Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice —
munca noastră se observă de asigurînd astfel tovarăşilor noş­ clude şi transportul şi desfacerea pro­ tifică lipsa de gospodărire a cenlrelor, Pentru eliminarea acestor lipsuri s au
acum un suflu nou, se urmă­ tri brutari materia primă de dusului. faptul că nu sînt văruite si întreţinute prevăzut în planurile de măsuri ela­ Proiect. Ed. politică.
reşte constant de către întregul care au nevoie pentru obţinerea curat. borate, măsurile necesare. In rindul lor 160 pag. — 2,25 lei.
unei plini gustoase, bune, pe In regiunea noasira nu se poale se includ, aşa cum prevăd instrucţiu­
colectiv realizarea de făină de placul consumatorilor. Aici s-m luai unele măsuri care au nile Ministerului Comerjuiui, înfiinţa­ vs
bună calitate, cu indici supe­ spune eă aceste operaţiuni sînt negli- ameliorat parţial situaţia. Se cere in rea posturilor de recepţioneri, care au
riori. NICOLAE STÂNCI! jafe. La Deva, Sebeş, Petroşani trans­ continuare mai mullă exigenţă din sarcina să facă un riguros control de I. Blaga, F. Burtan : Principi ui leninist ai cointeresării ma­
partea organelor Sfatului popular oră­ calitate asupra produselor. Este de da­
Pentru aceasta, vecepţionarea şei de secţie portul şi desfacerea pîinii se face in şenesc,. respectiv secţia comercială, pen­ toria organelor secţiunilor comerciale teriale („Probleme de ba ză ale teoriei marxist-leni-
inateriei prime se face cu res­ condiţii corespunzătoare, respectîndu- tru buna gospodărire a centrelor de să vegheze la înfăptuirea măsurilor adop­
pectarea strictă a indicaţiilor „Moara agricolă" Hunedoara pîine, pentru deschiderea cit mai grab­ niste“ ). Ed. politica.
-e normele igienico-sanitare. Există nică a celor două centre model, pla- tate, aşa îneît să se asigure loate 80 pag. — 1,45 lei.
niîicale.
centre unde desfacerea pîinii şi pro­ condiţiile pentru transportul şi desfa­ R. Floria» : Teoria marxist-ie !i'mistă a revoluţiei socialiste-
duselor de panificaţie este apreciată. ta unele părţi, ca de pildă la Qrăş-
lie. transportul pîinii se face în cami­ cerea pîinii la nivelul exigentei cum­ („Probleme de bază ale teoriei marxist-leninistc“).
Dar, trebuie recunoscut că nu pre­ oane descoperite, Sără prelate. In alte
tutindeni există simţul de răspundere tocuri se practică procedeul ca piinea părătorilor. 152 pag. — 2,75 lei. Ed. politică.
necesar, că transportul şi desfacerea
pîinii să se Iacă în condiţii opti­ IOAN EESOIU Gh. Dăscălesc», Em. Dragnea ; Sprijinirea calificării şi ridică­
me. De laplul acesta m-am puiuţ
convinge cu prilejul deplasărilor efec­ tehnolog — panificaţie rii calificării oamenilor muncii („Biblioteca activistului
tuate cu brigada M. 1. A. O si­
sindical“ ),

84 pag. - 1,40 lei. Ed- p o liţă -