Page 6 - 1961-09

Dnumjfi soGiAUSMirun N r. 2080
roj^TOraaSBWBWaBPBI
V'nP uwjujau

De la lună la lună, M aguriiiatea Şa liesieflelffirial s ă fie 16 ani de ia proclamarea R. D. Vietnam
Interesat în re a liz a re a
tot mai bine şeolilar sînt Construirea primului combinat
planului!
Treaba într-adevăr mergea au început să se îndrepte. La g a ta să*şi metalurgic
sfîrşitul lunii rebutul fusese re­
rău. Iia oţelăria Martin nr. 1 a dus sub procentul admis cu pes­ prim ească elevii De la o zi la alta e tot mai s-au executat punctele termice, A construi repede şi a da lu păş- arcinile de plan cu peste
0. s. Hunedoara în 12 zile — frecvent tabloul în care în faţa ceea ce periclitează darea lor în cru de calitate, aceasta este de­ 120 la sută. Constructorii corn-;
B35 tone oţel rebutat. Nu era de­ te 22 la sută. In luna mai, cu Zilele trecule, la Sfatul popular re­ unor noi blocuri, unde mirosul folosinţă la termenul planificat. viza constructorilor Combina­ binatului au îndeplinit planul
loc puţin. Fără a mai pune la gional a avut loc o şedinţă cu şefii de var proaspăt persistă, se Punctele te: :s, deşi au toa tului metalurgic Thai Nguen. pe primul semestru cu şrze rile
socoteală r .iele mari de bani peste 44 la sută. S-a muncit secţiilor de învăţămînt şi cultură a sfa­ opresc camioane încărcate cu tă documentaţia, nu pot fi a ta ­
turilor populare raionale, consacrată mobilă. Este semnul că noi o a ­ cate deoarece sfatul popular Din iniţiativa muncitorilor frun înainte de termen. Deseori cani­
plătite In trimestrul I benefi­ bine şi In iunie. deschiderii noului an de învăţămînt. meni ai muncii se mută în apar­ orăşenesc Hunedoara nu s-a
ciarilor pentru oţelul de slabă Din rapoartele prezentate cu acest pri­ tamente confortabile. Sint preocupat de eliberarea ampla­ taşf, constructorii desfăşoară cula este înlocuită de ploaia ton
calitate, pierderile provenite Cu fiecare zi, abaterile de ia lej a reieşit că datorită preocupării sec­ lenţială. Orice timp ar fî mimn
procesul tehnologic erau tot mal ţiilor de învăţămînt şi cultură ale sfa­ re scară largă întrecerea pentru
'din rebut care grevau situaţia turilor populare raionale, comitetelor ca iv 5 ea?.ă. In vremea bu-:
financiară a combinatului. puţine, scădea numărul turnă­ executive ale sfaturilor populare comu- raţionalizarea şi îmbunătăţirea

rilor directe, a erupţiilor; do­ proc 'or tehnologice de p ro ­ n* muncitorii constructori lu­

La drept vorbind, cifrele nu zajul corect al încărcăturii, res­ n?'-> şi conducerii şcolilor, unităţile bl .euri executate din fondurile samentelor. ducţie. In ultimele zile construc­ crează ziua şi noaptea. Primul
arătau că se stă chiar aşa de pectarea regimului ' unic, lu ­ şcolare din regiunea noastră, în marea alocare de stat, prin sfaturile In faţa teatrului-clnema din torii termocentralei combinatu­ combinat metalurgic în R. D;
j In '- i a ianuarie procentul crul pe şarjă, au asigurat suc­ tor mjoritate au fost' reparate, zu­ populare. Numărul noilor apar­ lui au introdus 32 propuneri dc Vietnam va fi dat în exploatare
cesul. ftTaî ir;-)ortani însă e fap- tamente c s-au construit şi se Hunedoara s-au construit patru raţiorriîzări. Rcioniştii au de- înainte de termen.
admis fusese depăşit mult. CU grăvite şi curăţate, dotate cu mobilie­ blocuri la parterul cărora sînt
rul şi materialul didactic necesar, apro­
peste 27 la sută. Dar în februa­
________ tul că oamenii vizionate "cu combustibil pentru iarnă construiesc creşte mereu. Ea prevăzute spaţii comerciale.
rie şi martie rra
au muncit cu ei etc.
sub admis. Nu La o fe la ria Marüirt nr. 1 înşişi,- învingind De asemenea, manualele şcolare gra­ Hunedoara, de pildă, 'dacă în Deşi două din blocuri au fost Uzina de construcţii mecanice
cu mult, dar anul trecut s-au dat în folosin­ deja date in folosinţă, iar cele­
anumite concep­ tuite pentru clasele V-Vll au fost deja ţă oamenilor muncii peste 700 lalte două sînt cu finisajul
oiicum, sub ad­ a C. S. Hunedoara ţii înapoiate. repartizate librăriilor şi cooperativelor
mis. Cele 335
¦ “ “---- — "" Klusch Oswald, de centru, de unde vor fi ridicate de de apartamente, numărul aces­ avansat, r.’.l pînă în prezent din Tuyen Cuang
to.'.e rebutate în
12 zile însă, arătau că există cel care în r nele luni ale an u ­ către directorii şcolilor şi împărţite tora în numai 8 luni a trecut 'de beneficiarul nu a asigurat deta­
pericolul reeditării situaţiei din lui bătea recordul la rebut, s-a elevilor în cadra festiv, în prima zi
convins că trebuie să-şi folosea­ de şcoală. 500. Acesta este . udul muncii liile pentru noile spaţii comer­ Uzina de construcţii meca­ an, Una din principalele difi-i
prima lună a anului. nice din Tuyen Guang (R. D. cultăţi a fost găsirea persana-:
Ci biroul organizaţiei de par­ scă bogatele -i cunoştinţe nu Unitate fruntaşă harnicilor constructori ide la ciale. Ori aşa cum prevede p la­ Vietnam), este un adevărat mu­ Iului. S-a început cu un mic
zeu de istorie din perioada re­ grup de vechi muncitori do
tid a tras semnalul de alarmă. numai pentru sporirea produc­ Dinlre grădiniţele sezoniere organi­ grupul IV al I.C.S. Hunedoara. nul lucrarea trebuie terminată zistenţei. Aici se găsesc adu­ Ia fabrica de armament, iar,
zate în raza comunei Lăpugiul, cea din nate tot felul de maşini şi mo­ apoi treptat a crescut şi nu-:
Situaţia nu putea îi tolerată. ţiei, ci şi pentru îmbunătăţirea satul Fintoag obţîne frumoase rezulta­ La buna desfăşurare a mun­ Ia sfîrşitul acestui trimestru. toare folosite cindva la fabri­ mărul muncitorilor şi califica­
te, stluîndu-sc crinlre unităţile preşco­ carea cartuşelor şi repararea rea lor.
Colectivul îşi luase doar un an­ calităţii ei. La fel Dumitru Şer- lare fruntaşe din raionul Ilia. cii în construcţiile de locuinţe Nu suficient interes manifestă armelor.
gajament care trebuia respec­ ban, prim-topitor la cuptorul îşi aduc apor­ sfatul popular Noua uzină are diferite sec­
nr. 5. De unde echipa lui a re ­ Părinţii celor peste 30 de copii care După încheierea păcii, fabri­ ţii — de strungărie, forjă, tur-:
tat. butat in aprilie 6,32 la sută din urmează programul grădiniţei sini mul­ tul proiectantul, Constructori pentru elibera­ cile de armament au fost în­ nătorie, sudură, tîmplărie etc.
Întreaga producţie dată, depă­ ţumii' de felul cum tovarăşele Oprcan beneficiarul şl rea amplasa­ chise, iar maşinile — scoase Sute de tone de fier vechi sînt
...Au vorbit mulţi oameni în Olivia şi Turcu Eleonora se preocupă din uz. Apoi aceşti „veterani“ transformate aici în maşini
şedinţa aceea. S-a arătat atunci şind cu mult peste 100 la sută de educaţia celor mici. constructorul. şi c®nstrucfii mentelor la blo­ au fost din nou treziţi la via­ agricole de tot felul.
că nu toţi topitorii cunosc pro­ procentul de rebut admis, în Sînt trei factori curile T2, T3 şi ţă, puşi să lucreze pentru con­
cesul tehnologic, că acest pro­ iulie a avut doar 1,07 la sută V. HANEŞ strucţia paşnică. Uzina desfăşoară şi o altă ac-:
ces nu se respectă nici chiar de rebut, faţă de 2,80 cit repre­ corespondent a căror activi­ T4. Din această
cei caTe-1 cunosc, s-a arătat că La începutul anului 1959 tivitate. Ea ajută cooperative*:
la hala de turnare lucrurile zintă admisul. Şi acestea nu -® - tate trebuie canalizată spre cauză lucrările nu se desfăşoară comitetul de partid al provin­
r g slab' din cauza lipsei de sînt singurele exemple. ciei a hotărît să creeze la lor să confecţioneze unelte sirri-
exigenţă manifestată de unii In e x c u r s ii grăbirea ritmului dc muncă In în ritm normal, ele fiind mult Tuyen Cuang o uzină de con­
maiştri, şefi de schimb şi şefi L'a sfîrşitul lunii iunie oţela- construcţii, spre asigurarea unei rămase în urmă. ple, furnizează piese de re-:
de echipă, că disciplina muncii rii au hotărît să-şi încerce pu­ Peste 60 la sută dintre elevii Şcolii strucţii mecanice. Ea a intrat
lasă de dorit. Intr-un cuvînt, terile, să facă din iulie luna cu medii din Uia şi-au petrecut în mod calităţi superioare a lucrărilor. O situaţie asemănătoare se în funcţiune în vara aceluiaşi zervă pentru repararea diferi-:
au fost arătate pe concret cau­ cel mai mic procent de rebut. plăcut şi folositor vacanţa, fie în ta­ Pe şantierul din oraşul munci­ prezintă şi la noile blocuri din
zele care generează rebutul. Prinseseră oamenii pofta lucru­ bere de odihnă, fie participînd la di­ toresc Hunedoara, cei trei fa c ­ Ghelar. Şi aici beneficiarul ¦— telor maşini folosite pe şantie-i
lui de calitate. Rezultatul - - cel ferite excursii. tori îşi aduc in bună măsură I. B. Ghelar — nu au asigurat
Nu s-a întocmit un plan de firesc: rebutul redus sub pro­ contribuţia la îndeplinirea sar­ rele învecinate.
măsuri; s-a hotărît Insă ca cel centul admis cu 72,5 la sută. E Dinlre aceştia, peste 120 au luat cinilor de plan. Cu toate aces­ documentaţia r.ccesară termină­
existent să fie cu orice preţ dus cazul să facem — pentru o şi parte la excursii organizate în regiu­ tea 'din partea beneficiarului rii, conform sarcinilor de plan, ------ ~~~r-:-:::""" \T
la îr-’splinire. mai bună edificare a ceea ce în­ ne, 20 la acţiunile taberelor interre­ sfatul popular al oraşului re­ a noilor blocuri. La Ghelar,
gionale, 15 ia cele ale taberelor turis­ gional Hunedoara — construc­ deşi două blocuri cu 12 ap arta ­
Incepînd chiar cu acea zi, de seamnă acest lucru — o com­ tice mobile prin ţară, 42 la două ex­ torul, grupul nr. 4 al I.C.S.H. a
paraţie : dacă în primele 12 zile cursii la Bucureşti şi 30 la o drumeţie întim pinat L acest an o serie mente fiecare sînt gata, nu au
aprilie, întreg colectivul a p o r­ ale lunii aprilie rebutul s-a ri­ a pionierilor prin cîteva centre impor­ proiectele *de apă şi canal şl ţesături vietnameze
nit ia treabă hotărît să împin- dicat la 335 tone, în toată luna tante ale ţării. de greutăţi. deci nu pot fi date în folosinţă.
fcă rebutul sub procentul ad­ iulie el a însumat doar 281 tone. De asemenea, un număr de 36 (jelui care vine pentru prima data
mis cit mai mult posibil. Orga­ In august, pînă u 28, s-a înre­ Cu prilejul consfătuirii or­ apartamente, deşi sînt prevăzu­ intr-unui din oraşele din R.D. Viet­ gîndeaseâ !a îmbrăcăm me frumoasă
ganizate de ziarul nostru pe te să fie date în folosinţă în nam atenţia îi este atrasă de predo­ cînd stomacul era gol V
şantierul grupului nr. 4 I.C.S.H. acest an, nu au încă documen­ minarea culorii albastre în îmbrăcă­
mintea locuitorilor oraşului. Toţi, de După eliberare guvernul R.D Viet­
nizaţia de partid a desfăşurat gistrat un rebut de 2,16 la sută, participanţii au scos In eviden­ taţia necesară. nam a acordat o mare atenţie proble­
mei îmbunătăţirii condiţiilor de trai
prin agitatori o susţinută m un­ fr ă de 3.a s”tă. cit este ad­ ţă o serie de lipsuri. S-a sem­ Sfatul popular al oraşului
nalat printre altele că deşi tre ­ Hunedoara, ca şi conducerea
că politica de merii în rîndul misul. A. JURCA cuseră aproape 6 luni din acest
an, era asigurată mai puţin de L M. Ghelar au cunoscut situa­
oţel arilor, au fost afişate lo­ ţia existentă. In repetate rîn-

zinci şi panouri in incinta sec­ jumătate din documentaţia teh­ duri constructorii le-au sesizat. la bătrîni pînă la copii, de la oră­ ale oamenilor muncii.
nică necesară. Ba mai mult. Be­ şeni pînă la cei veniţi de curînd de Paralel cu grija pentru satislace-
ţiei in care se arătau operativ neficiarul nu manifesta interes Din păcate însă beneficiarul a la ţară, toţi parcă preferă să se îm­ rea necesităţilor de alimente, a Fost
realizările fruntaşilor şi se cri­ suficient în primirea documen­ rămas pasiv la multe din sesi­ brace in albastru, iar în ochii lor se lansată lozinca .,să se dea posibili­
ticau codaşii. Comitetul sindi­ taţiei. Chiar şi la unele blocuri zări. Pe bună dreptate se în ­ citeşte mîndria care spune celor ve­ tate tuturor de a se îmbrăca mal
catului a stabilit drept princi­ nou începute, beneficiarul nu a treabă constructorii, oare tov. niţi : această ţesătură e făcută de bine'1.
pal oL‘ etiv al întrecerii reduce­ căutat să sprijine grăbirea rit­ noi.
rea rebutului şi îmbunătăţirea mului. Astfel, la blocurile S nu Piţică, vicepreşedinte al Comi­ ®a urmare a îndeplinirii cu suc­
calităţii oţelului. Conducerea s-a asigurat eliberarea ampla­ tetului executiv al Sfatului Aproape Intr-un secol de ocupaţie ces a planului trienal de dezvoltare
tehnico-administrativă a trecut samentului la timp. De aseme­ popular orăşenesc Hunedoara a Vietnamului, colonialiştii francezi economică, în R.D. Vietnam a lost
care are sarcina să se ocupe de au construit doar o singură filatură realizai un progres uriaş în domeniul
nea nu s eliberat terenul de
problemele de construcţii are
la înfăptuirea planului de mă­ nişte plopi .care au oprit lucră­ alte preocunări ? producţiei de ţesături pentru îmbrăcă­
suri tehnico-organlzatorice. Un rile la fundaţie multe zile. Apoi mintea populaţiei. A fost reconstruit
accent deosebit a fost' pus pe ri­ Utemistul Mic Petru rabotor la Atelierele centrale Gura- sfatul popular orăşenesc Hu­ Nu ..ste oare timpul ca bene­ de bumbac care era atunci cea mai şi lărgit Combinatul textil de la
dicarea calificării oamenilor. bursa tşi depăşeşte silnic norma in medie cu 28 la sută. nedoara nu ă Intervenit pentru ficiarul să se simtă în egală mare din Indochina, cu o producţie Nam Dinia, El a fost utilat cu ma­
Fie el oţelar, turnător, lăcătuş rezolvarea unor probleme pri­ măsură răspunzător de îndepli­ anuală de 30 de milioane metri pă­ şini moderne şi înzestrat cu nume­
sau electrician, fiecare om a In fotografie: Rabotorul Mic Petru în timpul lucrului. vind apa şi curentul electric pe nirea sarcinilor de plan, de d a­ traţi de ţesături, revenind pe cap de roşi muncitori calificaţi, ceea ce a
primit săptănhnal o temă spre şantier/ din care cauză s-au rea în folosinţă a apartam en­ locuitor circa o jumătate de metru. permis ca producţia lui anuală să
rezolvare. Doar cu toţii erau în ­ oprit chiar cîteva zile lucră­ telor planificate ? I. Este nece­ atingă 50 de milioane de metri da
cadraţi în forma de ridicare a rile. sar să existe o preocupare mai Dar aceste ţesături nu erau acce­ ţesături.
calificării „Tema săptămînii“. mare pentru asigurarea docu­ sibile locuitorilor de la sate, cl erau
Prin toate mijloacele a fost in urma celor sesizate, s-au mentaţiei tehnice şi eliberarea la dispoziţia bogaţilor, a mandarini­ Astăzi, în R.D, Vietnam se produo
combătută tjncepţia unor oţe- luat unele măsuri. Dar cu toate amplasamentelor. Ritmul de lor. Numai o mică cantitate de ţesă­ nu numai ţesături albastre, la Combi­
lari, concepţie conform căreia dezvoltare a construcţiilor indus­ tură mediocră „diem bao“ (un fel de natul textil din Nam Dinia, ci şi ţe­
principalul e cantitatea. acestea pe şantier se mai fac triale în cetatea oţelului Hune­ ţesătură groasă), ajungea la sate sături ca poplin, stofe şi altele, care
doara, impune un ritm tot atît pentru a satisface necesităţile locui­ sînt foarte apreciate de populaţie.
încetul cu încetul, lucrurile simţite unele neajunsuri create de susţinut şi la construcţiile torilor lor. Aproape întreaga popu­
laţie Săracă purta îmbrăcăminte din Sortimentul şi culorile ţesăturilor
de beneficiar. Ele continuă să de blocuri. Este necesar ca să ţesături făcute acasă vopsite în ne­ vietnameze sînt foarte variate : Fulare
gru sau în maro.
persiste încă pe şantier. L’a fie mobilizate toate forţele pen­
blocurile H şi D, care sînt îri-
tr-o fază înaintată de lucru, nu tru realizarea sarcinilor de plan.

6e-i drept, au existat mari canti­ de lînă şi de bumbac pentru tineri
şi tinere, basmale din mătase sub­
Pentru a-ţi face o imagine I) A I E N I I turile pe care puţini localnici tăţi de ţesături importate din străină­ ţire, produse la ţesătorla Ha Donk,
cit de cit reală asupra trans­ le cultivau in trecut pe lingă tate, însă poporul în majoritatea sa cu desene colorate care zugrăvesa
formărilor survenite In viaţa casă, se recoltează azi din a- nu Ie-a putut cumpăra. F.I putea doar turnul secular al broaştei ţestoase
locuitorilor din Baia este ne­ bundenţă de pe cele 15 ha. de şi îndrăgitele palmiere de cocos din
să Ie privească.

cesar să te întorci spre trecut, grădină a colectivei. Producţiile Oare era posibil ca cineva să se sud.

să faci o comparaţie cu pre­ face zile de clacă, a trebuit La intrarea in sat te va întîm- De pe poarta colectivei ies mari obţinute de gospodărie, nu

zentul şi să vezi ce a fost şi să-şi pună „tureci“ dubli ca pina un cartier întreg de con­ carele şi cele două autocamioa­ numai că satisfac cerinţele lo­ ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI
ce a devenit satul, cum au trăit să nu mai simtă toată forţa lo­ strucţii noi şi arătoase. Aproa­ ne, care transportă fără între­ calnicilor, dar mai rămîn şi pen­

şi cum trăiesc oamenii. viturilor primite. pe 20 de clădiri zidite din că­ rupere saci plini cu griu, prima tru vînzare. Roşii, de pildă, s-au AGRICOLI ALBA IUL1A

Nu-i nevoie să mergi prea Mulţi dintre oameni n-au rămidă şi acoperite cu ţiglă, 7 răsplată a muncii din anul 1961. recoltat atît ’de multe în acest

departe in trecut. Este suficient uitat nici azi vremea cînd pen­ construcţii zootehnice (a opta Deasupra sacilor stivuiţi vei an incit 10 vagoane vor fi li­
să întorci filele calendarului cu tru neplata impozitelor li se îşi profilează conturul pe fon­ vedea pe losif Groza, Teodor vrate statului, iar alte cîteva
numai 20 de ani în urmă, pe lua de către preceptori blidul datul celorlalte). Aici, au adu­ Filip, Gheorghe Voinea ori loan vagoane au început să fie împăr­ ANUNŢA:

vremea cină pe aceste melea­ din care minea o familie în­ nat dăienii o parte din averea Istrate care au ridicat drept a- ţite colectiviştilor. La fel s-a E xam enul de adsmitere pentru .
guri puterea era în mina dom­ treagă. Ei n-au uitat nici fap­ colectivei: mai bine de 300 bo­ vans de 40 la sută intre 1.100 procedat şi cu numeroasele va­
nilor, cină cele 4.200 ha. de te­ tul că timp de 40 de ani au tot vine, aproape 200 porci, şi mul­ şi 1.700 kg. griu. goane de ceapă şi varză. a n u l i 9 care s-a comunicai că începe

ren pe care lucrează azi colec­ adunat bani pentru construirea te altele. Lumina, viaţa nouă a pătruns In trecut, la Daia, au existat ia data de 5 septembrie 1961, s e a m in ă

tiviştii se găseau in stăpînirea unui local de şcoală pe care Pe uliţa ce şerpuieşte prin peste tot odată cu înfiinţarea numai cîteva hectare cu vie,

* moşierilor. lî-l promiteau de fiecare dată mijlocul satului, vei inttlni pes­ colectivei. Lămpile cu petrol şi iar pomi, nici unul. Acum, co­ pentru © d ată ce se va comu»
trimişii stăpinirii veniţi să-şi te 500 case noi, zidite din cără- opaiţele au fost aruncate de lectiviştii de aici au deja 26 ha. niea ulterior.
CoVasaW i depună candidaturile în alegeri, mult la gunoi. Locul lor a fost cu viţă de vie, din care 8 ha.
cum n-au uitat nici cocioaUele Din carnetul luat de becurile strălucitoare au intrat deja pe rod. După In fo rm a ţii suplim entare se p o f o b ţin e la se cre ­
Aşa erau cunoscuţi odinioară de pămînt acoperite cu paie, care au pătruns în fiecare casă. cîte arată recolta şi producţia ta ria tu l şcolii Itelefon 39).
ăăienii. Li se spunea astfel pen­ unde Lumina zilei pătrundea DE REPORTER Şcoala pe care „domnii“ n-au de struguri se va evalua în va­
tru că singurul produs pe ca- printr-un ochiuleţ de geam cit fost în stare s-o clădească timp goane. Mai ales în 1965, cînd ^ •!— <4— ‘ ' r ~ r - ~ r — »— •*— » r * * j - m •r * * /*— » » r - *
re-l vindeau pe pieţele din palma, ori prin podul casei. midâ, din care 380 sînt con­ de 40 de ani a fost ridicată Pe pantele din împrejurimi unde
Sebeş ori Alba lulia era lap­ struite numai in anii, de cînd în mai puţin de 3 ani, iar ală­ niciodată n-a crescut altceva | INSTITUTUL AGRONOMIC TIMIŞOARA l
tele covăsit. Altceva nu aveau. Sc părea că pe aceste melea­ s-a infiiJiţat gospodăria colec­ turi de ea s-a înfiinţat un dis­ decît buruiană, alte 80 ha. de
guri pâmintul n-a fost nicio­ tivă. In curtea lui loan Groza pensar deservit de doi medici. Viţă de vie vor multiplica nu­ l ----------------------------------------------------------------------------------- l
Unii mai îndrăzneţi şi cu pi­ dată roditor. Se părea numai, vei observa un contrast destul mărul vagoanelor de produse
cioare mai zdravene îşi pu­ deoarece din rodul pămînt.ului de semnificativ între vechi şi Copiii colectiviştilor din Dala agricole livrate statului, ori fo ­ f pregăteşte ingineri agronomi şi ingî- ]
neau traista în băţ şi luau dru­ nu se ospătau cei care-l mun­ nou. In stingă, casa veche bă- nu mai sînt lăsaţi azi in voia losite de membrii gospodăriei
mul spre Bucureşti, crezind că ceau şi-i smulgeau bunătăţile. trînească, rămăşiţă a trecutului, soartei, atunci cînd mamele lor agricole colective. t neri zoofehnişti. i
vor ptitea înlocui acolo mămă­ Ei trebuiau să se mulţumească iar in dreapta, alta nouă zi­ pleacă la munca cîmpului, de­ t1
liga şi laptele covăsit, cu pline. cu resturile, şi acelea plătite dită anul acesta, cu uşi şi fe­ oarece grădiniţa sezonieră ce Şi nu-i 'departe vremea cina [ Concursul de admitere începe ]
ÎTraian Volna şi ’Andrei Groza înmiit. restre mari, luminoase, adevă­ funcţionează pe lingă gospodă­ cele 52 ha. de livezi tinere,
tşi amintesc şi azi de un ase­ rată casă de orăşan. rie, adăposteşte mai bine de plantate cu sprijinul cercetăto­ [ în ziua de 10 septembrie a. c.
menea drum, tn urma căruia C olectiviştii 140 de copii. rilor de la staţiunea experi­
sperau să se întoarcă acasă cu Mai departe la fel. Zeci, sute t orele 9 şi constă din următoa-
„punga plină". La îndemnul comuniştilor, in de case noi îţi vorbesc despre In locu l k ilo g ra m e lo r, mentală horticolă Geoagiu, în­
1950, 210 familii de dăieni au viaţa nouă pe care şi-au fău-
— Am plecat pe jos. Pînă la pus bazele gospodăriei agrico­ rit-o şi o trăiesc azi dăienii. Iar vagoanele tregite cu alte 40 hectare pînă
’Bucureşti am mers cerşind din le colective. începutul n-a fost in inima satului, clădirea cămi­
sat în sat, povestesc ei. 'Acoffi, prea uşor. Gurile rele spuneau nului cultural, cum nu e alta Cu un an sau doi in urmă, in 1965, vor produce şi ele va­ \ rele probe: \
ne-am angajat la un atelier, că treburile n-or să meargă mai în împrejurimi, adună sub ari­ dăienii îşi procurau legume,
particular. N-am stat nici o bine ca înainte, că „sărac te- ai pa ei seară de seară mai bine zarzavaturi sau struguri de la goane întregi de mere, pere, i — Ştiinţe naturale (Bazele ]
lună de zile, pentru că atunci născut, sărac ai să mori“. Cu de 200 colectivişti încadraţi in oraş. Pentru aceasta făceau caise, vişine, cireşe, ori prune
cînd am cerut un boţ de mă­ mămăligă, varză şi lapte covă­ formaţiile de cor, dansuri, în drumul pînă la Sebeş pe jos.
măligă in plus, am fost scoşi brigada artistică de agitaţie, în Erau obişnuiţi cu el. Astăzi, de masă.
pe uşă afară. Ne-am întors tot sit s-a născut din tată în fiu echipa de fluieraşi etc. Nu poţi pot merge la Sebeş cu auto­
pe jos, mai săraci de cum ple­ părăsi clădirea fără a intra în buzul care circulă de trei ori k i ăarwinismului, Botanică |
casem. dăianul şl cu un rină de straie biblioteca ce numără peste pe zi. Dar pentru asemenea
6.000 de volume, gustate cu produse, dăienii nu mai fac Un tablou măreţ al inoirilor [ şi Zoologie) ;scris şi oral f
Bătrinul Dan Irimie, care toa­ ponosite şi cu ele trebuia să drumul pînă la Sebeş. La se­ exprimă Daia de azi, Daia co­
tă tinereţea lui şi-a petrecut-o diul gospodăriei colective găsesc lectivizată. El este un şir fără ţ —- Chimie; scris şi oral ]
ca slugă la boier, îşi amintfŞte moară. produsele respective culese de sfîrşit de activităţi noi şi ren­
că la o zi de t Mai, pentru că tabile, menite să îndestuleze \ — Maiematici; oral |
Lucrurile nu s-au întîmplat traiul oamenilor, să le facă
viaţa mai frumoasă, mai înflo­
însă aşa. Pentru a te convinge ritoare.

fusese să petreacă în loc de a cititorule, mergi astăzi in Daia. pasiune de joştii bejenari. pe ogoarele proprii. Zqrzava- A U R E L DA V ID ^ J u JU U U WwJuJ uJuJuJU U JU U U J JfcJuJuJ»