Page 3 - 1961-09

N r. 2679
CosEi&iiisiuI Iosif Tomotaş, mecanic la Uzinele meialo-chi- ) pilotului:
micc clin Zlatna, îngrijeşte mult agregatele. De aceea centrifuga
ia care lucrează el funcţionează de multă vreme fără vreo de­
fecţiune.
Acţiuni valoroase privind
îm bunătăţirea calităţii
plinii
Cu ocazia concursului pe ţară desfacere şl prezentare a pîi-
„Pentrti pîinea de cea mai bună nii. Au fost de asemenea luate
calitate“, organizat nu de mult măsuri pe linia îmbunătăţirii
din iniţiativa Comitetului Cen­ stării igienico-sanitare a între­
tral al Partidului Muncitoresc prinderilor. Pentru ca munca să
Eomîn, au fost stabilite noi re­ se desfăşoare în condiţii cît mai
ţete tehnologice care să condu­ bune, au fost întocmite plantari
că la îmbunătăţirea calităţii de măsuri care urmează a fi
Spre indici de utilizare şi mai înalţipîinii. De asemenea, cu această puse în aplicare de către colec­
ocazie a fost mărită gama sor­
timentelor de panificaţie.
După concurs, muncitorii,
tehnicienii şi inginerii din regi­
unea noastră, ca şi din întrea­
ga ţară, s-au străduit şi au reu­
şit să dea oamenilor muncii o
pîine mult mai bună. In acest
scurt timp au apărut în cen­
trele muncitoreşti din regiune
15 noi sortimente de franzelărie
şi specialităţi.
Pentru ca pîinea să fie şi mai
bună, o comisie de specialişti
din cadrul Ministerului Indus­
triei Alimentare, compusă din in­
gineri, tehnicieni, economişti,
medici eic. împreună cu dele­
gaţi ai secţiei de industrie lo­
calii a Sfatului popular regio­
nal Hunedoara, s-au deplasat în
toate unităţile de panificaţie şi
morarii din regiune. Cu aceas­
tă ocazie unităţile de panifica­
ţie au fost sprijinite efectiv în
introducerea şi aplicarea reţe­
telor noi de fabricaţie de către
cei mai buni maiştri brutari ca
Fleşeru Cornel, Sever Petruică,
Ioan Malea şi alţii, care au p ar­ în 7, rezervată şcolilor sportive
ticipai: îa concursul pe ţară.
Paralel cu acţiunea de îmbu­
nătăţire a calităţii pîinii prin
introducerea noilor reţete, s-a
desfăşurat o largă activitate şi
pentru îmbunătăţirea reţelei de Petroşani şi Sibiu (Au lipsit
MOTORUL MOTOARELOR
Începem călătoria noastră in
anul 1980, in noua eră ale că­
rei hotare sînt de pe acum pre­
cise clare, apropiate. In aceas­
tă călătorie, a cărei temă o
constituie resursele de combus­
tibil — baza industriei moder­
ne, sintem însoţiţi de prof. Ni-
k-olai Vasilievici Melnikov, di­
rectorul Institutului de mine
din Moscova, membru-cores-
pondent al Academiei de Ştiin­
ţe a U.R.S.S.
Fundul de plecare este anul
1961. Să cobor im intr-un aba­
taj al unei noi mine com.plexe
din Donbas. In galerie aproape
nu se văd oameni. Înaintarea
o efectuează un mecanism-
uriaş. Un operator a dat „start“
unui hidromanitor. Maşina se
încordează, ridicînd presiunea
interioară pină la 100 atmos­
fere. Jetul de apă, cu foria unei
cascade de munte, desprinde din
masivul carbonifer o tonă de
cărbune pe minut.
— Acum 6-7 ani în urmă —
spune N. V. Melnilcov, — căr­
bunele era atotputernic in bi­
lanţul de combustibil al ţării
— el acaparase partea leului
— trei sferturi din acest bilanţ.
Se părea că petrolul şi gazele
nu ar avea nici o perspectivă.
Domina părerea că păviintul
sovietic este mai puţin bogat
în petrol şi gaze decît, de pildă, 1.600 m. de la suprafaţă. Petro­
al S.U.A. In realitate însă, te­
renurile petrolifere sînt mai
mari în U.R.S.S. decît în Sta­
tele unite. Totodată, dacă se
ţine seama de faptul că la ex­
tracţia gazelor şi ţiţeiului pro­
ductivitatea, muncii este cu
mult mai mare decît la extrac­
ţia cărbunelui, iar preţul de cost lătoria noastră — anul 1963. Ne
este mult mai mic, se poate
afir*'-7? cu curaj că viitorul a-
parţine petrolului şi gazelor.
Dar şi cărbunele va mai sluji
încă mult timp omului.
îSSt-
tivele din sectoarele de panifi­
caţie. In urma constatărilor fă­
cute s-a hotărît de asemenea ca
pîhă la 30 septembrie să se des­
chidă încă 19 centre model de
desfacere a pîinii.
Conducerile întreprinderilor
de panificaţie, maiştrii şi lucră­ utilizare mai înalţi. De aseme­
torii brutari, precum şi comite­
tele executive ale sfaturilor
populare, au datoria să urm ă­
rească în permanenţă respecta­
rea proceselor tehnologice de
fabricaţie, introducerea noilor
reţete, transportul şi desface­
rea, astfel ca oamenii muncii
din regiunea Hunedoara să p ri­
mească c pîine din ce în ce
mai bună.
Ing. N. MĂRUŢĂ
H a n d b a ! în s e p ie
Faza de zonă a
La Petroşani a avut loc de
curînd faza de zonă la handbal
de elevi. La această importantă
competiţie au participat echi­
pele de băieţi şi fete ale Ş.S.E.
„Creşterea continuă şi în ritm rapid a producţiei de me­
tale şi combustibili, care constituie fundamentul industriei mo­
derne, va rămîne ca şi pînă acum una din cele mai impor­
tante sarcini economice“.
Înainte de a părăsi anul 1961
şi a începe călătoria în viitor
să ne mutăm cu gîndul în Si­
beria, în taiga. Deocamdată
aici, pe imensele întinderi de
la est de Ural, sondele de gaze
sint încă rare. S-au găsit însă
roci sedimentare — tovarăşul
de drum permanent al ţiţeiu­
lui. Or, acolo unde este petrol,
de cele mai multe ori sint şi
gaze.
S-au găsit gaze naturale tn
C ă lă to r ie
i n a n u l 1*
depresiunea Caspicîi, in Asia
Centrală, în Orientul îndepăr­
tat. Dar oamenii de ştiinţă si-
berieni afirmă că şi ţinutul lor
este bogat in gaze.
Adincimea medie de extracţie
a ţiţeiului este -deocamdată de
liştii şi geologii prospectanţi nu lul a devenit o culme a in­
uită insă că există petrol şi la
adincimea de 5-8 km. Forarea
do adincime este una din prin­
cipalele sarcmi pe care şi le
propun astăzi să le rezolve pe-
1roliştii,
Primul punct de oprire în că­
aflăm în bazinul Karagancla.
Dar ce s-a întimplat? Se con­
struieşte oare aici un metrou
de tipul celui din Moscova?
— Este mina de cărbuni Ten-
tekskaia, o mină model, proto­
tipul viitoarelor mine comunis­
te — explică N. V. Melnikov.
O c u rs ă sseolîlşîiiiltă
Zi de duminică. Pe aero­
portul din Deva apar cîteva
maşini cu pasageri puţin
obişnuiţi. Sînt 30 de copii,
fii ai oamenilor muncii din
regiunea Hunedoara, trimişi
prin grija partidului, gratuit,
in colonie, la mare. Pentru
ca să ajungă cit mai repede
la destinaţie, s-a hotărît ca
această călătorie să fie făcu­
tă cu avionul.
Sosirea avionului a fost
anunţată pentru ora 9,15. Şi,
la această oră,
în sare a
apărut silueta W M m m m w r no?ti1ltă cu a -
strălucitoare
a avionului.
Imediat după aterizarea luat loc pe scaun, alături de
avionului, părinţii însoţitori pilot, şi, cu casca la urechi,
s-au grăbit să-şi aşeze copiii se simţeau cei măi straşnici
în confortabilele fotolii şi să aviatori.
le dea ultimele sfaturi. Dis­ Cele două ore de zbor au
cuţiile ar mai fi continuat trecui pe nesimţite. La ora
dacă nu s-ar fi auzit vocea 11,30 pilotul a anunţat că înşelase. Vagonul avea un are
— Însoţitorii sînt rugaţi să
cobGare.
Cină uşa grea de metal
s-a închis în urma părinţi­
lor, vocea pilotului s-a au­
zit din nou :
— Copii, fiţi atenţi că de­
colăm, adică plecăm. Fieca­
re să stea liniştit pe scaun.
La ora 9,30 motoarele a-
vionului au început să du­
duie şi, după un tur de pistă,
C u (%L(}!6&Ş1 S Ş F G Ş f jf f i, (îlS^Cîf IîîCfl !tlîlÎf' Şi ii1(31 huit
(Urmare din pag l-a).
prin mărirea vitezei de retrage­
re a fierăstraielor. Ce înseam­
nă aceasta ? Economie de timp,
spor de producţie, deci indici de
nea, colectivul tehnologic a de­
finitivat procesul de încălzire a
oţelului rotund, reducînd ast­
fel rebutul provocat de arderea
superficială a materialului. Fi­
reşte de aici rezultă spor de
producţie.
Şi încă un exemplu. La lami­
norul de 650 mm. s-a studiat
multă vreme mărirea capacită-
sportive de elevi .
echipele din Tg. Mureş şi Cra­
iova).
In urma victoriilor obţinute
echipele de handbal din Petro­
şani s-au calificat pentru faza
finală a competiţiei.
S. BĂLOl
corespondent
(Din proiectul de Program al P.G.U.S.) 220 m. Sînt excavatoarele cu
In această mină-palat, unde
domneşte o ordine şi curăţe­
nie perfectă, numărul muncito­
rilor este de două ori mai mic
faţă de o mină obişnuită, iar
munca lor a devenit asemănă­
toare cu aceea a unor lucră­
tori ştiinţifici — ci au de-a
face cu butoanele şi manetele
pupitrelor de comandă. Capa­
citatea de producţie a acestei
mine-model este de 2.4.GQ.000
tone cărbuni anual. Aici func­
ţionează maşini moderne de
transport, sisteme automate de
ridicare, de evacuare a apei.
Noua mină este o realizare a
oamenilor de ştiinţă, proiectan­
ţilor şi inginerilor de la Insti­
tutul de mine „A. A. Skocin-
s k i d e la institutele ,,Kara-
ganda-şahtoproiekt“, „Ghiprou-
glemaş“, „Ghiprougleavtemati-
zaţia“.
Ne apropiem de anul 1965,
ultimul an al septenalului. Ura­
dustriei. 2.069 km. de conducte
de gaze au pomii de aici pînă
la Gazli în Asia Centrală. Ma­
şinile — „plăminii“ uzinelor
din Ural înghit miliardele de
metri cubi de gaze furnizate de
Buhara. Tot spre Ural se în­
dreaptă şi petrolul tatar. Cel
mai perfect bilanţ de combus­
tibil, despre care s-a vorbit în
proiectul de Program al P.C.U.S.
a şi fost realizat în Ural.
Care este randamentul eco­
nomic al restructurării bilanţu­
lui de combustibil, începută in
1956? Datorită faptului că căr­
bunele a cedat locul său con-
DRUMUL SOCIALISMULUI
avionul a început să ia înăl­
ţime.
Personalul navigant şi-a
dat toată silinţa ca în tim ­
pul zborului micii pasageri
să se simtă cit mai bine. Li
s-a explicat în permanenţă
deasupra cărui oraş zboaTâ
avionul, ce munţi se află de­
desubt. Astfel, copiii au avut
prilejul să facă geografie pe
„harta vie“ şi neasemuit de
frumoasă a patriei noastre
iubite.
Mulţi copii
au făcui cu-
paratcle de!
bord. Unii mai îndrăzneţi au
avionul se află deasupra ora­
şului Constanţa şi peste 5
minute va ateriza. La ora
11,35. în faţa aerogării din
Constanţa, cei 30 de pasă-
geri. coborau gravi din avion.
La aeroport se aflau delega­
ţii coloniei de copii şi peste
cîteva minute, noii veniţi
erau şi instalaţi intr-un fru­
mos autobuz care urma să-i
ducă la Eforie...
1. CR1ŞAN
ţii ele producţie a agregatelor.
Organizaţia de partid a trasat
sarcină unui colectiv să se ocu­
pe de acest lucru. Bineînţeles că
s-au efectuat studii, s-a cerce­
ta t literatura de specialitate,
experienţa laminatorilor sovie­
tici. Pină la urmă s-a rezolvat
şi această problemă : s-a ajuns
la concluzia că poate fi mărită
greutatea blumului. S-au luat In
acest sens unele măsuri ca mo­
dificarea calibvajului la caja de
800, prelungirea platformei de
laminare şi altele. Aşa s-a reu­
şit ca la unele blumuri să crea­
scă greutatea cu mai mult de
35 ia sută. La profilul p atrat de nar un premiu de 25.000 lei.
30, de pildă, bluinul a crescut
de la 1500 Ia 2500 kg., deci un
spor de producţie de circa 17
la sută.
Pe aceeaşi linie au mers şi în­
cercările de mărire a indicelui
intensiv Ia laminarea profile-
lor. Şi aici, după multe căutări,
s-a reuşit să se găsească solu­
ţia potrivită : aplicarea călirii
calibrelor Ia profile fasonate.
Metoda s-a dovedit foarte bună făcut în nenumăratele rînduri. \
ducătar şi că acum, împreună
cu ţiţeiul şi gazele, împarte bi­
lanţul de combustibil în trei
părţi aproape egale, ţara sovie­
tică a realizat o economie de
peste 10 miliarde ruble.
In ţinutul Krasnoiarsk, In
imensa carieră de cărbuni Irşe-
Borodin, pe care minerii au în­
ceput s-o creeze încă în anul
1961, lucrează acum nişte co­
loşi cu braţe de oţel lungi de
roată port-cupe din complexul
de maşini realizate la noua
uzină din Kramatorslc, sub con­
ducerea inginerilor 1. I. Hudea-
kov şi A. I. Senderov, în cola­
borare cu colectivul Institutului
de mine din Moscova. O aseme­
nea maşină desprinde 10.000
m.c. de rocă pe oră —¦ de trei
ori mai mult decît cel mai mare
excavator al anului 1961.
Dar cum se comportă la sfîr-
şitul septenalului periculosul
„rival“ al cărbunelui — gaze­
le ? Ţara s-a acoperii treptat
cu o reţea ajurată de conducte
de gaze. Cărbunele este „înlă­
turat“ şi de cel de-al doilea
,,concurent“ ai său — petrolul.
250 milioane tons de petrol în
1965 — aceasta înseamnă că
s-a mers solid „pe urmele“
S.U.A. Fără îndoială, la acest
mare succes a contribuit intro­
ducerea pe scară largă a me­
todei de extracţie prin injec­
tarea intraconturală de apă.
Acum pretutindeni petroliştii
sovietici pătrund tot mai adine
in pământ, ei extrag acest „mo­
tor al motoarelor“ nu de la
1.600 vn., ci de la o adincime
de 5 km. Iii sînt înarmaţi cu
noi maşini de forat, cu noi in­
stalaţii. pentru îndepărtarea apei repede tuneluri largi şi drepte.
şi a sărurilor clin ţiţei.
Anul 1971. Ce se întîmplă în
bazinul Doneţului. ? El a cres­
cut, hotarele lui s-au extins.
La vest. Dcnbasul- a inclus şi o
parte din regiunea Dneprope­
trovsk iar la est a ajuns pînă
la Rostov. Toate minele mari
Trenul şi-a
confinuai drumul
Era într-una din zilele trecute.
Trenul 2637 sosise la timp în
staţia Subcetate. Mecanicul Ale­
xandru Săbău, după ce făcuse
obişnuita revizie a locomotivei,
s-a urcat in marchiză şi aştepta
punerea semnalului pe liber. De
odată văzu pe acar îndrepîîn-
du-se grăbit spre tren.
— Tovarăşe mecanic, al 15-lea
vagon din urmă este cu ambele
fusuri aprinse — ii spuse acesta.
Alexandru Săbău n-a mai aş­
teptat alte lămuriri.
In timp ce se înapoia cu lo­
comotiva în faţa trenului, urmă­
rea cu privirea starea tuturor
vagoanelor. La un moment dat
i se păru că unul dintre ele este
mai lăsat decît celelalte. „Nu
plec eu pină nu văd ce are“ —
îşi zise el.
Legă locomotiva la tren şi
trase o fugă pină la vagonul
cu pricina. Intr-adevăr, nu se
rupt. In felul acesta nu putea i raionul Alba, regiunea Hunedoara, cu o durată de trei ani, p r i- |
să circule.
Acum, era rindul mecanicului
să anunţe pe acar de scoaterea
unui vagon din garnitură.
Cu ajutorul acestuia din urmă,
vagonul a fost tras repede
ăe-oparte. Şi astfel, datorită vi­
gilenţei mecanicului Alexandru
Săbău, trenul şi-a continuat
drumul.
C. IOAN
corespondent
şi poate fi extinsă cu succes.
Avem însă nevoie de ceva mai
mult. oxigen, pe care, serviciul
aprovizionare al Ç.S. Hunedoa­
ra, ni l-ar putea asigura dacă
ar depune mai mult interes...
Organizaţia de partid a îndru­
mat şi organizaţia sindicală să
ia cele mai potrivite măsuri pen­
tru intensificarea întrecerii so­
cialiste. Astfel a fost introdus
sistemul premial în întrecerea
dintre schimburi, potrivit căruia
schimbul fruntaş primeşte lu­
Bineînţeles că un obiectiv prin­
cipal în întrecere îl constituie
sporirea indicelui de utilizare...
De asemenea, peste 75 la sută
din personalul laminorului a
frecventat cursurile de ridicare
a calificării...
?
Aşadar o preocupare susţinu­
tă a întregului colectiv — rea­
lizări frumoase. Laminatorii sînt
hotărîţi să dezvolte succesele de
pină acum, să obţină indici de
utilizare şi mai fesalţj. Fără în­
doială că vor reuşi, aşa cum au
au fost reconstruite, iar cele
mici nu mai funcţionează. Acum
securitatea muncii in mine este
asigurată de susţineri metalice,
uşoare şi sigure, dirijate auto­
mat cu ajutorul unor dispozi­
tive hidraulice. Dacă în 1961
în galerie se înainta lunar cu
40—50 m., acum se înaintează
cu sute de metrL Automatele
ridică cărbunele extras, iar con-
veierele îl transportă la vagoa­
nele de cale-ferată.
Şi la extracţia gazelor meto­
dele nu mai sînt aceleaşi. Au­
tomatele, dispozitivele de cal­
cul, maşinile pentru aşezat con­
ductele şi săpat şanţuri, îm­
preună cu cele mai modeme
agregate de sudat, contribuie la
accelerarea ritmului de extrac­
ţie a gazelor.
Am ajuns în 1980 ! In acest
an se extrag multe sute de m i­
lioane de tone de petrol şi căr­
bune, multe sute de miliarde
de metri cubi de gaze.
Să coborîm din nou în mina
din Donbas, de unde ne-am în­
ceput călătoria. Aici, la o mare
adincime se debitează aer con­
diţionat, galeriile sînt ihiminate
cu becuri de neon. In timp ce
la suprafaţă un bătrîn miner
povesteşte tineretului despre
ciocanul de abataj ca despre
o amintire greu de crezut, aici,
in subteran, supunîndu-se co­
menzilor unui aparat, sapă ga­
leria o „cîrtiţă metalică“ — o
maşină autopropulsată de for­
ma unei ţigări, confecţionată
din aliaje foarte dure.
In această mină comunistă a
anului 1980 puternicele freze
ale .,cîrtiţei“ taie cărbunele, în-
figînău-se în strat şi creindu-şi
In ţară, se extrage acum
mult cărbune, aplicindu se in
special metoda la zi. In rezer­
vă există însă şi vestitul bazin
Twngusski. zăcămintele din la-
kuţia, dl?; Extremul nord. Pros-
pecţîimîle de adincime conti­
nuă, dar de. astă dată după cele
¦w. 3
m m a su m u i m
2 SEPTEMBRIE 19G1
Programul 1: 6,10 ©întece şi jocuri clorului nostru; 14,03 Muzică uşoară;
populare romîneş.ti; 7,30 Gura de aer 15.30 Muzică din operete; 17,00 Din
la munte ; 8,00 Din presa de astăzi; cele mai bune programe muzicale al­
9,35 Goncert de muzică uşoară; 10,38 cătuite de ascultători; 17,30 Garnet de
Muzică uşoară; 11,20 Fragmente diu reporter; 18,30 Muzică simfonică;
opera „Romeo şi Julieta“ de Gunod;
19.30 Pe teme internaţionale; 20,20
12,20 Album sportiv; 14,00 Din mu­
Noapte bună, copii: „Brîul de argint“
zica popoarelor; 15,45 Din literatura
— poveste populară vietnameză; 20,30
R. D. Vietnam ; 16,15 Vorbeşte Mos­
Muzică de dans; 21,45 Album artis­
cova !; 17,50 Ştiinţa în slujba păcii;
tic ; 22,00 Muzică de dans.
19,05 Scrisori din ţară; 20,30 Ge e
Buletine de ştiri: 500; 6,00 ; 7,00;
nou în librării; 21,30 Emisiune cultu­
10,00 ; 11,00; o«O 17,00;
rală ; 22,30 Muzică de dans; 23,15. COOn
Muzică simfonică. 19,00 ; 22,00 ; 23,52 (programul I) ;
Programul 11: 12,30Din comoara fol-
12,00 ; L4IID; 16,00; 18,00; 20,00 ;
21,00; 23,00 (programul 11).
Şcoala profesională Ga!I u i
Prospect de admitere y
y
Şcoala profesională din comuna Smihubru, satul Gal tiu, ^
- meşte în anul I pentru anul şcolar 1961-1962, absolvenţi ais
I şcolilor elementare de 7 ani, în vîrstă de 14-17 ani împliniţi Ian
{ 15 septembrie 1961, pregătind»-i în specialitatea MECANICI i
' AGRICOLI. •}
( Admiterea în şcoală se face cu examen do admitere, scris 1
(şi oral la limba romînă şi matematică. )
( Examental începe îa data de 11 septembrie 1961. 5
C înscrierile se fac zilnic între orele 8-14, pînă la 9 septem-}
tbrie 1961, Ia secretariatul şcolii din Ga.Itiu, pe baza unei cereri {
ţ însoţită de următoarele acte : A
l - Certificat de naştere copie legalizată. I
[ ginal. ¦Certificat de absolvire a şapte clase elementare în ori- n
s
^ — Certificat medical. ¦»
l — Declaraţie tip de s is - materială. y
( Candidaţii, la prezentare la examenul de admitere, vor)
( avea o recomandaţie scrisă din partea unui G.A.S. din raza co-)
4 munei de domiciliu. )
I Candidaţii înscrişi Ia şcoală şi admişi, vor primigratuit)
t masă, îmbrăcăminte, cărţi şi rechizite şcolare pe întreaga p e-)
t rioadă de şcolarizare. j
- Orice informaţie în plus se poate obţine de la secretaria-’'
- tul şcolii din Galtiu. I
- .4 . _ / a_ . / u / v
DC AM n i t â t i l e
A C H IZ IŢ IO N E A Z Ă O P iC E C A N T lT Â T l DE U N A
LA PREŢURI AVANTAJOASE
Va l o r if ic a ţ i s u r p l u s u r il e d e l în â
p r in u n it ă ţ il e D C A s a u p r in a c h iz it o r ii
D .C A . , ( h n
A r* c â n ta n e ş i
mai moderne metode, — din Petrol, dZrisme... Aceş­
avion, cu ajutorul unor apa­
rate care reacţionează la radia­ tia sînt cei trei piloni pe care
ţiile scoarţei terestre.
se sprijină bilanţul de combus­
Gazele au ajuns în casele din
Ciukotka, in aşezările îndepăr­ tibil al ţării în anul 1980. Dar
tate din tundră, în satele din
creierul munţilor Pamirului şi în afară de aceste feluri de
Caucazului.
combustibil există şi alte resur­
Pe arterele feroviare gonesc
locomotive, pe şosele circulă se energetice.
automobile şi autobuze, iar in
Încheiem călâtorza noastră în
aer zboară avioane şi elicop­
regiunile sudice ale ţării. O-
tere, — toate funcţionind pe
bază de gaze. Gazul a devenit glinzi gigantice privesc spre
de 10 ori mai ieftin decît căr­
bunele, şi de trei ori mai ieftin soare acumultnd pe suprafaţa
decît petrolul.
lor razele sale fierbinţi şi con-
La una din exploatările pe­
trolifere din Siberia atenţia ne densîndu-le căldura.. Bateriile
este atrasă de o turlă de fora]
— uşoară, executată din metale solare completează rezervele de
noi. Acum ţiţeiul este debitat
la suprafaţă cu ajutorul, unor energie, furnizează urinelor e-
stimulenţi — gaze şi lichide.
Pentru a-i putea folosi a fost lectricilate.
necesar să se mărească capaci­
tatea de filtrare a rocilor care Pe litoralul mărilor se înalţă
conţin ţiţei. In 1961, oamenii
de ştiiîiţâ încă nu ştiau cum construcţii impunătoare din be­
să realizeze acest lucru, făceau
pe atunci abia primii paşi. Acum ton armat şi oţel. Şi acestea
însă, pe pragul unei ere noi,
din rezervorul natural subte­ sînt centrale electrice. Ele „ex-
ran se extrage, dacă acest lu­
cru este necesar, întreaga can­ trag“ electricitatea din răsufla­
titate de petrol.
rea oceanelor, folosind „mun­
Ne amintim că în 1961 un
troliu de foraj fora maximum ca“ fluxurilor şi refluxurilor.
2 km. pe lună. Turla de fora]
pe care o vedem acum ajunge Nu putem încheia călătoria
la o adincime de 10 km. şi
aceasta numai în două săptă- noastră fără a vorbi despre con­
mîni. încă un am ănunt: turla
se deplasează, porneşte spre un strucţia de centrale atomoelec-
loc nou, mişclndu-se pe şenile,
asemenea unui tractor, deser­ trice şi despre materia primă
vind o întreagă exploatare.
Trebuie adăugat de asemenea pentru acestea. In 1961 au Luaţ
că din această sondă se obţin
şi ţiţei, şi gaze. Extracţia com­ fiinţă două mari centrale în
plexă despre care s-a vorbit ?n
proiectul de Program al P.C.U .S. Ural şi în regiunea Voronej. m
acum se aplică pretutindeni
ţară. 1980 producţia de materie pri-:
mă pentru centralele atomo-:
electrice şi construirea lor con-,
tinuă. Materia primă a devenit
însă considerabil mai ieftină şi
mai acceptabilă.
Mai există încă o importarîtă
rezervă energetică — apa mă­
rilor. Pot şi trebuie folosite re­
zervele nelimitate ale aşa-nu-:
mitei „ape grele“ care conţin
deuteriu. Poate că oceanul as­
cunde principalul combustibil al
viitorului...
Am terminat călătoria în anul
1980. Desigur că tot despre ceea
ce s-a vorbit aici acum se să-.
vîrşeşte deocamdată în labora­
toarele centrelor ştiinţifice. în
birourile proiectanţilor, în mi­
ne şi institute, la combinatele
chimice. Minerii, petroliştii,
geologii sovietici păşesc ferm
pe calea indicată de partid.
(După „NEDELIA“)’.