Page 8 - 1961-09
P. 8
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nţ*. 2080
a delegaţiei de partid a ilotărîre de mare importanţă
şi tiieriimcniâge pentru consolidarea păcii în lume
Rl. nomineli R.P. liniara
— Călduroasa primire făcută de populaţia Budapestei — ^iisyri care reflectă totrutotul Dedarafia Bsroyius Politic
BUDAPESTA 1. De la triţni- gîedufie şl năzuinţele
şit speciali Agerpres — C. Ră- P.M.Ş.U., Puja Frigyes, locţiitor Oamenii muncii aflaţi în gară în- poporului sovietic a! C. C. ai P. C- Francez
ducanw şi Şt. Deju : al ministrului' Afacerilor Exter tîmpină cu puternice urale pe solii
ne al R. P. Ungare, conducă poporului romîn. PARIS 1 (Agerpres). Sahara, asumîndu-şi prin aceaşta
Răspunzînd invitaţiei Comite
tori ai organelor locale de partid Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
tului Central al. Partidului Muh- „Biroul Politic al C.C. al P.C. o grea răspundere faţă de înTrear
citoresc Socialist Ungar şi a şi de stat, numeroşi oameni' al Dej primeşte raportul comandan MOSCOVA 1 (Agerpres). — de orice surpriză din partea a- Francez consideră că măsurile de ga lume.
Guvernului Revoluţionar Munci muncii. A fost de asemenea pre tului companiei de onoare alinia TASS transmite: apjărare luate de U.R.S.S. în ve
toresc Ţărănesc Ungar, la 1 sep zent Mihail Roşianu, ambasado-, tă pe peron. Răsună acordurile Hotărîrea guvernului sovietic gresorilor. Vrem să muncim, să Puterile occidentale, se spune în
rui extraordinar şî plenîppîen- solemne ale Imnurilor de Stat ale construim şi nu vom folosi nici derea menţinerii păcii sînt întru- declaraţie, îi încurajează pe mili-
tembrie a sodit la Budapesta de tiar al R. P. Romîne la âiiâa- R.T. Romîne şi R.P. Ungare în cu privire la efectuarea unor ex totul fundamentate, dat fiind po tariştii Germaniei de la Bonn. fee
legaţia Comitetului Gent'râl ăl pesta. care timp se trag 21 salve de tun. c dată primii armele, a declarat
Partidului Muncitoresc Romîn şi plozii experimentale cu arma litica agresivă a militariştilor“, se
a Guvernului Republicii Popu La ora 11,20, trenul oficial in- Tovarăşul Gheorghe Gheorghju- el în continuare. Dar trebuie să spune în declaraţia Biroului Po refuză să semneze Tratatul de pace
lare Romîne condusă de tovară- Iră în gara de Vest din Buda Dej însoţit de tovarăşii Istvan Do nucleară ,a lest înlîmpinată cu litic al C.C. al P.C. Francez dată cu cele două state germane şi să
şti' Gheorghe Gheorghiu-Dej, pesta. bi şi Jânos Kâdâr trece în revis aprobare de muncitorii, colhoz fim cu ochii în patru, să nu per publicităţii la Paris. normalizeze situaţia în Berlinul
tă compania de onoare. mitem eventuale aventuri ale a- odcldenfal. Ele proferează ame
prim-secretar al C.C. al P.M.R., In întîmpinarea delegaţiei de nicii şi intelectualii din Uniunea gresorilor; forţele noastre arma „La propunerile şi acţiunile de ninţări împotriva R.D. Germanie
: preşedintele Consiliului de Stat partid şi guvernamentale a R. P. înalţilor oaspeţi le sînt apoi Sovietică. Această aprobare a te trebuie să fie întotdeauna ga pace ale U.R.S.S. şi celorlalte ţări şi celorlalte ţări socialiste.
Romîne au sosit tovarăşii Istvan prezentaţi conducătorii de partid şi ta de luptă perfecţionînd cele
al R. P. Romîne. Din delegaţie de stat, precum şi şefii misiunilor fost exprimată în numeroasele mai eficace tipuri de arme. socialiste, îndreptate spre destin Este necesar ca glasul poporului
Dobi, preşedintele Consiliului Pre diplomatice acreditaţi la Budapesta. mitinguri şi adunări care au a- derea încordării internaţionale, francez să răsune şi mai puternic
fac parle tovarăşii Ion Gheor- zidenţial al Republicii Populare Un grup de pionieri înmînează vut loc la 31 august în oraşele Numeroase mitinguri au avut pentru a determina guvernul gaul-
gbe Maurer, membru al Birou Ungare, Jânos Kâdâr, prim-secre- buchete de flori membrilor dele şi satele ţării. lpc la fabricile combin'atului tex spre dezarmarea generală şi so list, ostil oricăror tratative, să rep
lui Politic al C.C. al P.M.R., tar al Comitetului Central al gaţiei romîne. til din Taşkent. Muncitorul Mah- luţionarea paşnică a problemelor nunţe la alianţa cu revanşarzii da
preşedintele Consiliului de Mi Partidului Muncitoresc Socialist La Uzina de rulmenţi nr. 1 litigioase, se spune în declaraţie, la Bonn şi la orice politică agre
niştri, Emil Bodnăraş şi Alexan Ungar, Ferenc Miinnich, preşedin Tovarăşul Jânos Kâdâr a rostit din Moscova, muncitorul Bogo- mudov a declarat că nu se poa sivă.
dru Moghioroş, membri ai Bi apoi o cuvîntare de bun venit. A te să rămîi simplu spectator in imperialiştii au răspuns prin mă
roului Politic al C.C. al P.M.R., tele Guvernului Revoluţionar Mun răspuns tovarăşul Gheorghe Ghe molov a subliniat în cuvîntarea diferent în timp ce în Occident In declaraţie se subliniază că
vicepreşedinţi ai Consiliului dte citoresc Ţărănesc Ungar, membri orghiu-Dej. Cuvîntările au fost s.a că poziţia Uniunii Sovietice se fac pregătiri continue în ve suri de supraînarmare şi prin re
Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, ai Comitetului Central al P.M.S.U., ascultate cu mare atenţie şi subli în problema încheierii tratatu derea experimentării armei nu fuzul de a ajunge la un acord prin comuniştii vor depune toate efor-'
membru al C.C. al P.M.R., vice ai Prezidiului şi ai guvernului, niate în repetate raiduri de nu- lui de pace cu Germania şi mă tratative“.
preşedinte al Consiliului de Mi ternice aplauze. cleare. Guvernul sovietic a pro turile pentru a obţine unitatea tu
şi alte persoane oficiale. surile pe care le-a luat în ve cedat just adoptînd bptărîrtea In declaraţie se arată că guver
niştri, Corneliu Mănescu, mi La gară au fost prezenţi de Conducătorii romîni şi ungari derea întăririi capacităţii de a- de a efectua experienţe c’u arma nul Franţei ignorînd complet înce turor francezilor devotaţi cauzei
nistrul Afacerilor Externe. Din iau loc apoi în maşini deschise şi părare a patriei, reflectă întruto- nucleară. tarea experienţelor nucleare, a e-
delegaţie face parte, de aseme asemenea şefi ai misiunilor diplo trecînd pe bulevardul Lenin şi pe tul gîndurile şi năzuinţele po fectuat cîteva explozii atomice în securităţii Franţei şi întregii lumi.
nea, iov. Mihail Roşianu, mem matice acreditaţi în R.P. Ungară, alte artere principale ale Budapestei porului sovietic.
bru al C.C. al P.M.R., ambasa membri ai corpului diplomatic, îmbrăcate în haine de sărbătoare,
dorul R. P. Romîne la Buda personalul Ambasadei R.P. Romî se îndreaptă spre reşedinţa dele Sînt zadarnice străduinţele J. Bernal: Este momentul ca toţi partizanii păcii
pesta ne, ziarişti ungari şi străini. gaţiei R.P. Romîne. Pe tot par
cursul, zeci de mii de locuitori ai imperialiştilor care încearcă S&
La punctul de frontieră Lokos- Trenul se opreşte în faţa pero Budapestei s-au adunat să salute ne ameninţe cu războiul. Nu ne
haza în întîmpinarea oaspeţilor nului. Coboară tovarăşul Gheor
romîni au sosit tovarăşii Kiss ghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi pe oaspeţii romîni. Membrii de vor intimida 1 — a declarat el. să acţioneze fără întîrziere
ÎKaroly, membru al Biroului Po Pavel Ragozin, muncitor din
membri ai delegaţiei de partid şi legaţiei de partid şi guvernamen
litic al C.C. al P.M.S.U., Kristof guvernamentale a R. P. Romîne. Nijnie Taghil (Ural), luînd cu-
Istvan, secretar .al Consiliului tale au fost întîmpinaţi cu aplauze,
Prezidenţial, Hollai Imre, şeful Tovarăşii Istvan Dobi, Jânos vîntul la un miting, a declarat LONDRA 1 (Agerpres). lor atomice pe teritorii străine, restabilirea condiţiilor necesare
Secţiei Externe a C.C. al Kâdâr, Ferenc Miinnich şi Endre cu ovaţii.
Şik, ministrul Afacerilor Externe, că partidul şi guvernul sovietic Profesorul John Bernal, preşe dar mai ales sporirea forţelor ar- pentru tratative paşnice. Preîntîm-
au fost nevoite să ia hotărîrea dintele executiv al Prezidiului rrfâte ale Republicii Federale Ger pinarca unui război din cauza Ber
îi salută cu căldură pe oaspeţi. cu privire la întărirea apărării linului rămîne sarcina cea mai im
Consiliului Mondial al Păcii; a mane şi strînsa lor unire cu forţele
U.R.S.S. pentru ca nici un duş. dat publicităţii la 31 august o
man să nu-i ia prin surprindere FÎ.A.T.O., dotate cu arma nuclea
pe oamenii sovietici. Aprobăm portantă şi cea mai urgentă a par
Cuvînfarea tovarăşului Jânos Kâdâr declaraţie în care, referindu-se la ră — toate acestea arată primej tizanilor păcii din întreaga lume.
înfrutotul aceste măsuri, iar os hotărîrea guvernului sovietic cu dia pe care o prezintă actuala Ei trebuie să insiste pentru trata
Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, partidul, guvernul şi întregul socialist şi prin aceasta, la în taşilor din armata şi flota so privire la efectuarea experienţelor situaţie. tive imediate la cel mai înalt nivel
nostru popor sînt preocupaţi de tărirea cauzei socialismului1 în vietică le spunem : Fiţi vigilenţi I care trebuie să ducă la reglemen
! Dragă tovarăşe Maurer, cu totul alte probleme. Puterea lumea întreagă. Membrii acestei nucleare, scoate în evidenţă gravi Sistarea experienţelor cu arma tarea paşnică cu cele două Ger-^
I Stimaţi oaspeţi, prieteni, dragi populară este consolidată, rela mari familii, sînt uniţi prin le Prin munca noastră pe ogoa tatea situaţiei internaţionale în le nucleară, .datorită căreia atmosfe manii, garantînd interesele legiti-*
gaturile indestructibile ale cau rele colhoznice vom întări pute gătură cu care Consiliul Mondial ra n,-a mai fost infectată, a fost me ale populaţiei din Berlinul oc
tovarăşi! ţiile de producţie socialiste au zei socialismului şi comunismu rea patriei no.astre, se spune în al Păcii a avertizat în repetate o mare realizare pentru omenire) cidental.
Cu prilejul vizitei de prietenie devenit dominante în patria lui, ale apărării păcii. Imperia rezoluţia ad'optată la un miting rînduri. Această hotărîre, a de o realizare la care nu se poate
noastră, deopotrivă la oraşe şi lismul este deopotrivă duşma de colhoznicii artelului agricol clarat J. Bernal, este o consecinţă renunţa cu uşurinţă. Reluarea a- In acest mod partizanii păcii
pe care o faceţi în Republica la sale. Se construieşte, se îm nul poporului ungar şi al po „Oborona“ (regiunea Kaluga). a nenumăratelor încercări ale uneia cestor experienţe a deziluzionat şi pot să asigure pacea în Europa
Populară Ungară, ca răspuns porului romîn. De aceea, cînd a neliniştit profund. Nu sînt decît şi să pună capăt primejdiei unui
!ia invitaţia noastră, vă salut cu bogăţeşte viaţa nouă, frumoasă, este vorba de apărarea păcii ne Cu o mare însufleţire au în- din părţi de a răspunde cu ame o ipocrizie — a spus J. Bernal — măcel nuclear care ar fi funestă
1căldură în numele Comitetului a poporului. Astăzi ne concen ridicăm uniţi, unguri şi romîni, ninţări cu folosirea forţei la pro declaraţiile critice făcute de cer pentru sute de milioane de oa
Central -al Partidului Muncito trăm toate forţele pentru a con toate popoarele lagărului socia tîmpinat măsurile P.C.U.S. şi- puneri politice care pot fi rezol curi politice militare din Occi meni. Acest lucru ar putea să
resc Socialist Ungar, al Consi solida realizările obţinute, pen list. ale guvernului sovietic petroliş vate pe calea tratativelor. Răs dent, care de luni de zile fac pro deschidă calea spre o rapidă re
liului Prezidenţial al Republicii tii din R.S.S. Tatară, cazacii punderea pentru aceasta revine di pagandă publică pentru reluarea luare, în spiritul sincerităţii şi cu
Populare Ungare, al guvernului tru a accelera construîitea socia Nu de mult la Consfătuirea din Kuban, muncitorii şi func rect celor care, ridicînd în slavi experienţelor sau ale guvernelor şanse de reuşită, a tratativelor
Revoluţionar Muncitoresc-Ţără- lismului şi pentru a clădi socie primilor secretari ai Comitete ţionarii din Stalinabad, ostaşii mereu, dar numai în vorbe, prin aliate cu Franţa, care n-au protes cu privire la dezarmarea totală şi
nesc şi al întregului popor un- tatea socialistă în patria noas lor Centrale ale partidelor co din Kamciatka, cultivatorii dte cipiile tratativelor în problema tat niciodată împotriva continuă controlată şi să oprească din nou
tră. Am dori ca în cursul vizi muniste şi muncitoreşti din ţă • bumbac din Andijan (Uzbekis- Berlinului, au răspuns pînă acum rii neîntrerupte de către Franţa a experienţele cu arma nucleară pî
gar. tei lor dragii noştri prieteni ro rife participante la Tratatul de la la propunerea sovietică cu privire experienţelor.
Tovarăşul Gheorghiu-Dej ne mîni, prin constatările lor per tan). la încheierea Tratatului de pace
Varşovia, s-a manifestat părerea In cuvîntarea sa, Serghei Mu- cu cele două Germanii, prin in
este un prieten vechi şi drag, şi sonale să facă cunoştinţă cu unanimă că trebuie curmată si tensificarea pregătirilor de război.
/vizita delegaţiei de partid“ şi gu viaţa noastră de azi. In intere tuaţia anormală creată în pron ratov, candidat în ştiinţe filo 4ceste pregătiri ale puterilor
vernamentale a Republicii Popu sul progresului său, poporul un logice, care a participat la cel N.A.T.O. pentru un război nu
lare Romîne ne reaminteşte de gar munceşte la rezolvarea mul blema germană şi că a sosit tim
frumoasele impresii pe care tor sarcini, deloc uşoare. Tot pul ca la 16 ani după termina de-al doilea război mondial, a clear s-au intensificat îngrijorător nă la interzicerea lor pentru tot
le-am cules în anul 1958 cînd, odată .avem realizări frumoase exprimaţ gîndurile colegilor lui deauna.
la invitaţia dv., am vizitat Re pe care le putem prezenta cu le rea celui de-al d'oilea război de' la Universitatea din Lenin de mult în ultimele luni.
publica Populară Romînă fră gitimă mîndrie prietenilor noş mondial, să semnăm Tratatul de Dislocarea submarinelor cu ra Este momentul ca toţi cei care
ţească. Ne-am putui convinge a- tri. pace cu Germania. Trebuie re grad. EL a declarat că aprobă Consiliul Mondial al Păcii, a vor să salveze pacea să-i mobili
funci personal de prietenia sin măsurile partidului şi guvernu chete „Poiaris“, înmulţirea baze- continuat J. Bernal, a luptat con
ceră pe care o nutreşte poporul Dragi tovarăşi, cînd am vi zolvată această problemă de im* secvent împotriva producţiei şi ex
frate romîn faţă de poporul nos portanţă vitală pentru fiecare po lui" care apără poporul sovitetic perimentării armei nucleare. Con
tru. Ne bucurăm din toată ini zitat Romînia în 1958 iar apoi por, trebuie lichidate rămăşiţele şi celelalte ţări iubitoare de pace
ma că acum în persoana tova în 1960 cu prilejul Congresului periculoase ale celui de-al doilea
răşului Gheorghiu-Dej şi a ce partidului frăţesc romîn, ne-am război mondial. Situaţiacreatăcerereitemenîacealeiiitirziată siliul Mondial al Păcii rămîne ca zeze pe cei care pînă acum erau
lorlalţi oaspeţi dragi, putem sa putut convinge cu propriii noştri şi pînă acum adversarul catego indiferenţi sau se ţineau de o par
luta pe pămîntul patriei noas oclîî de realizările minunate Dragi tovarăşi, dragi oaspeţi,
tre pe solii poporului romîn. Sînt ale poporului romîn liber. Ur- prieteni ! apioiii oennanepacaleatiaiploi ric al acestei arme. Insă, în actua te, pentru ca aceştia să facă efor
încredinţat că acum ei se vor ttiărim cu atenţie succesele mun la etapă a intensificării încordării turi energice să arate că va trium-1
convinge din nou de profundele cii sale constructive şi ne bucu Vă primim pe pămîntul pa
sentimente de prietenie ale po răm de noile sale victorii. Po triei noastre cu sinceră bucurie A p e lu l S e c re ta ria te lo r F. S. M. şi U. 5. L. G. internaţionale, singura cale reală fa hotărîrea popoarelor de a trăij
porului ungar. Tovarăşul Gheor şî dragoste cordială. Strîngerea
ghiu-Dej personal şi mai mulţi poarele Republicii Populare Ro PRAGA 1 (Agerpres). pentru atingerea acestui ţel este şi nicidecum moartea atomică.
dintre prietenii romîni nu mîne şi Republicii Populare Un de mînă frăţească de aici de la întruţotul de acord cu Uniunea
sînt pentru prima oa gare păşesc pe acelaşi drum şi Budapesta, va întări şi mai mult
ră în patria noastră. To de aceea succesele obţinute în prietenia ungaro-romînă. Sîntem La 28—29 august, la Berlin a Sindicatelor Libere Germarie,
varăşul Gheorghiu-Dej a fost construirea socialismului într-o convinşi că această vizită, con cheamă oamenii muncii din sin
vorbirile noastre, vor contribui ,avut loc o şedinţă comună a Se dicate să-şi trimită reprezentan SITUAŢIA DIN BRAZILIA
aici în toamna şi iarna anului ţară sînt de mare importanţă si la întărirea legăturilor dintre cretariatului Federaţiei Sindicale ţii la o conferinţa internaţională
1956, cînd poporul maghiar lupta pentru ţara cealaltă. Cei mai partidele şi ţările noastre, a co
împotriva contrarevoluţiei, pen laborării noastre socialiste spre Mondiale şi a Secretariatului pentru încheierea Tratatului de
buni fii ai popoarelor noastre pace german, pentru soluţiona
tru consolidarea puterii popu şi-au dat seama şî în trecut de binele celor două popoare. Do Uniunii Sindicatelor Libere Ger BRASILIA 1 (Agerpres). Imit- timp, clica militaristă,
lare. Solidaritatea poporului ro necesitatea frăţiei dintre popoa resc să vă simţiţi foarte bine în mane. Şedinţa a fost prezidată rea paşnică a problemei Berlinu In după-amiaza zilei dte 31 sprijinită de grupările reacţio
mîn împreună cu sprijinul Uniu rele ungar şi romîn, dar legătţx- fiecare ceas al vizitei dv. ea lui occidental, îpipoţriva provo august, vicepreşedintele Brazi nare legate de capitalul străin,
rţle de prietenie n-au fost nici ojfşpeţi dragi ai poporului mun de Loui9 Sailtant, secretar ge cărilor şi războiului, convocată liei, Joao Goulart, care se afla caută să dezlănţuie războiul ci
nii Sovietice şi al tuturor popoa odată atît de trainice ca astăzi, neral al F.S.M., şi Herbert la Berlin pentru 22—24 septem vil, încâlcind prevederile consti
relor lagărului socialist, ne-a citor ungar. la Buenos Aires, capitala Ar tuţiei şi încercînd să împiedice
fost de un mare ajutor în acele cînd cele două popoare sînt fi» Warnke, preşedintele U.S.L.G. brie a. c.
fiîte prin prezentul socialist şî Trăiască prietenia veşnică din Şecretariatul F.S.M., împreună In încheierea apelului so gentinei, şi-a reafirmat hotărî pe vicepreşedintele Goulart să-şi
zile grele. viitorul comunist. Adînci'nd a- tre toporul romîn şi ungar. rea de a ajunge în Brazilia pen preia funcţia de preşedinte. Du
Dragi tovarăşi, de atunci ^au ceastă prietenie contribuim lai cu Secretariatul U.S.L.G., au spune: tru a prelua preşedinţia. In sea
consolidarea unităţii lagărului Trăiască unitatea indestructi ,,'P'rin acţiuni coordonate, în ra aceleiaşi zile, Goulart a ple pă ordinul dat de ministrul de
trecut mai bine de 4 ani'. Astăzi, luat hotărîrea de a adresa oame război Denys, în legătură cu
bilă a lagărului socialist. nilor muncii şi sindicatelor din fiecare din ţările voastre, prin cat la Montevideo, capitala Uru- începerea operaţiunilor militare
Trăiască socialismul şi pacea! lupta voastră comună pe plaţi guayului. Anterior, el avusese împotriva armatei a treia, dis
întreaga lume apelul de a bara i'rtternaţioiial, zădărniciţi planul locată în statele Rio Grande do
prin acţiuni' comune calea impe imperialiştilor şi militariştilpr întrevederi cu deputatul brazilian Sui, Parana şi Sania Catarina,
rialismului şi militarismului, ger germaniI înlăturaţi astfel mă Naio Lopes şi trei ofiţeri brazi rămase credincioase constituţiei,
rea primejdie care planează a-
man şi de a apăra astfel pateea. supra păcii în Europa şi lumea lieni veniţi în mod special de la aviaţia subordonată clicii mili
întreagă! Să luptăm împreună Brasilia pentru aceste întreve
In apel se subliniază că în pentru semnarea Tratatului de tariste a bombardai la 31 au
momentul de faţă în inima con deri. gust oraşul Porto Alegre — ca
tinentului european continuă să pace cu Germania şi soluţiona pitala statului Rio Grande do
existe un grav pericol pentru pa Pe aerodromul Carrasco, Gou
ce, fapt care cere o vigilenţă spo rea pe calea tratativelor a pro lart a fost întîmpinat de minis
blemei Berlinului occidental! Să
rită din partea oamenilor mun-
cji şi sindicatelor din toate ţă
Cuvînfarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rile. Situaţia creată cere regle Sul.
mentarea paşnică, neîntîrziată, a Agenţia Associated Press a-
Dragă tovarăşe Kâdâr, se de partide încercate, călăuzite efectuarea experienţelor cu arma problemei germane pe calea tra organizăm o luptă pe scară Îâr- trul Afacerilor Externe din U- nunţă că în noaptea de 31 au
Dragă tovarăşe Dobi, de atotbiruitoarea învăţătură nucleară, măsură dictată de gri tativelor. . gă pentru menţinerea păcii! Să ruguay, Martinez Montero, de gust spre 1 septembrie în por
Dragă tovarăşe Miinnich, marxist-leninistă, vor obţine noi ja pentru securitatea lagărului dăm o lovitură nimicitoare pro membri ai guvernului, de depu
Dragi tovarăşi şi prieteni, lo Federaţia Sindicală Mondială, vocatorilor de război I taţi iu parlament, precum şi de tul Lagana, situat la aproxima
şi minunate succese în ridicarea socialist şi salvgardarea păcii. colaboratori ai ambasadei bra tiv 330 mile nord de Porto A-
cuitori ai Budapestei. luminosului edificiu al socialis Forţele socialismului şi .ale pă D eryfă ia 8©rm ziliene. legre au debarcat forţe coman
Sosind în frumoasa dumnea
mului, în făurirea unei vieţi de cii sînt de neînvins. Zădărnicind date de militariştii din Brasilia.
voastră capitală, permiteţi-mi ca fericire şi bunăstare. planurile agresive ale promoto BONN 1 (Agerpres), — TASS ne pentru a denatura adevăratul Răspunzînd la întrebările pu Forţele care îl sprijină pe
în numele delegaţiei noastre de Dezvoltînd continuu relaţiile rilor războiului, tarile socialiste transmite : se de ziarişti la sosirea sa la Goularl nu se lasă, însă, iniiJ
sens al acestei măsuri a guvernu Montevideo, Goulart a subliniat, midate de aceste acţiuni.
partid şi guvernamentale să lor de colaborare şi într-ajuto- sînt hotărîte să facă totul pen- Hotărîrea guvernului sovietic de lui sovietic, dictată de grija pentru că „forţelor reacţiunii li se îm
mulţumesc din inimă Comitetu a efectua explozii experimentale cu menţinerea păcii. După cum relatează corespon
rare frăţească, partidele şi gu jtru asigurarea securităţii' gene
lui Central al Partidului Mun rale, pentru a obţine destinderea; arma nucleară din cauza amenin Bonn-ul caută să folosească ho dentul din Porto Alegre, al a-
vernele noastre aduc o mare con ţărilor războinice făţişe din partea tărîrea guvernului sovietic ca pre genţiei Associated Press contin
ţărilor imperialiste, a provocat la text pentru aţîţarea continuă a gentele .armatei a treia au seu-;
citoresc Socialist Ungar şi gu tribuţie la întărirea Continuă a îîicbrdării internaţionale, a dez Bonn derută şi iritare. întreaga ma psihozei războinice şi pentru noi potrivesc forţele populare mai fundat trei nave pentru a împie-i
vernului Revoluţionar Muncito unităţii şi coeziunii puternicului' volta colaborarea şi prietenia în şină propagandistică vest-germgnă îndemnuri la intensificarea cursei puternice“. El şi-a exprimat spe
resc Ţărănesc Ungar, pentru in tre popoare, pentru triumful pă ranţa că conflictul va fi soluţio dica intrarea altor nave mari-
vitaţia de a vizita ţara dv., penj lagăr socialist. cii în întreaga lume. nat în cadrul constituţiei brazi
ini primirea caldă pe care ne-o Alături: de Uniunea Sovietică
Dragi tovarăşi,
şj dte celelalte ţări socialiste, ţă
faceţi şi totodată să vă trans rile noastre militează cu consec Sîntem pe deplin încredinţaţi ă fost pusă de îndată în funcţiu înarmărilor. liene.
mit dv. şi întregului popor un venţă pentru politica de coexis că vizita delegaţiei ţării noas
gar salului fierbinte al poporu tenţă paşnică între ţările cu sis tre, convorbirile tovărăşeşti pe ----------- = == tiine militare în golful Porlo
Alegre Postul de radio „Vocea
teme sociale diferite, pentru re care le vom avea cu dv., întît-
zolvarea litigiilor internaţionale,
nirile cu oamenii muncii, vor
pe calea tratativelor, pentru de constitui o nouă manifestare a
lui romîn. legalităţii“ din Rio Grande do
Sintern bucuroşi că vom avea Sul, a chemat pe toţi cetăţenii
Scurte ştiri -Scurte ştiri- Scurte ştiriposibilitatea, cu prilejul acestei! civili să pună mîna pe arme. Au
vizite, să cunoaştem nemijlociţi zarmarea generală şi totală. prieteniei indestructibile dintre
® MOSCOVA. La 31 august, Broudy (Watles) au sosit, pe din punctul 7 de pe lista proble
realizările remarcabile obţinute In prezent, atenţia opiniei pu popoarele romîn şi ungar şi vor N. S. Hruşciov, preşedintele Con melor cu privire ia acord (pro şi fost create detaşamente ale
de poporul frate ungar, sub blice internaţionale este îndrep contribui la dezvoltarea colabo siliului de Miniştri al U.R.S.S., bordul unui avion militar vesţ- miliţiei populare. Oraşul Porto
rării rodnice dintre Republica gërman, 00 de tanchişti ai Buii- tocol). Aceste capitole se referă Alegre este înconjurat de tranşee
conducerea Partidului Muncito tată în direcţia lichidării rămă ai adresat o telegramă lui Cyriite deswehrului vest-german, care la obligaţiile guvernului şi păr
şiţelor celui de-al II-lea război Populară Romînă şi Republica
resc Socialist Ungar, în con
strucţia economică şi social-cultu- mondial şi a revanşismului vest- Populară Ungară, în interesul Adouia Ini legătură cu numirea urmează să facă instrucţie mili ţilor din Laos în ce priveşte a- şi baricadte.
ra.lâ, în făurirea bunăstării şale german, prin încheierea Trata celor două popoare şi a comu sa în funcţia de prim-ministru tară în Anglia. Agenţia Prensa Latina, anunJ.
al Republicii Congo. sigurarea securităţii Comisiei in
tului de pace cu Germania şi nităţii ţărilor socialiste.
materiale şi spirituale. transformarea Berlinului occî- ® PARIS. Ziarul „L’Huma ternaţionale, precum şi la pro fă, referindu-se la agenţia brâ^
Nulrind faţă dte poporul un
ciental într-un oraş liber demili Trăiască prietenia romîno- ® TUNIS. La 30 august, la nité“ relatează că la 30 august blema acordării de privilegii şi ziliană Meridional, că comân-
gar sentimente frăţeşti, po- tarizat. Sprijinim în întregime ungară! Tunis s-a semnat acordul soi- imunitate Comisiei internaţionale damenlul armatei a cincea al că
vieto-tunisian de colaborare eco- a sosit în Franţa un; nou bata rui stat major se află la Recife
?orul romîn acordă c înaltă pre- propunerile Uniunii Sovietice, Trăiască Partidul Muncitoresc lion al Bundeswehrului vest-gpr- şi grupurilor ei de inspecţie. şi 300 de ofiţeri ai acestei ar
uire prieteniei trainice şi cola- ale Republicii Democrate Ger nrmică şi tehnică şi cu privire mate s-au pronunţat în apărarea
Şocialist Ungar şi Comitetul sau la creditarea Tunisiei cu 25 mi nian, pentru a lua parte la ma Conferinţa a hotărît să însăr constituţiei, refuzînd să se sun
fcbrării fructuoase dintre statele mane cu privire la soluţionarea Central în frunte cu tovarăşul lioane de ruble în vederea con nevrele militare ale forţelor mi cineze Comisia sa de redactare, pună ordinelor clicii militariste.
acestei »probleme vitale pentru Jânos Kâdâr! struirii mai multor baraje şî a litare vest-germane aflate pe te să elaboreze formulările defini Armata a cincen controlează oi
ţi partidele noastre. destinele păcii în Europa şi în urnii institut naţional tehnic. ritoriul Franţei. tive la capitolele 2, 3 şi 4 ale
Mergînd mînă în mînă în rîn- Trăiască marele şi invincibi- • punctului 7, pornind de la ideea
întreaga lume. Iul lagăr al socialismului, che • LONDRA. Agenţiile de pre • GENEVA. La şedinţa din că guvernului laoţian îi revine
durile marii familii a statelor Republica Populară Romînă a- zăşia păcii şi independenţei po 31 august participanţii la Con dreptul de a asigura condiţiile
poarelor ! ferinţa internaţională pentru Re
»ocialiste, însufleţite de năzuin Trăiască pacea în lumea în să relatează că în cursul zilei glementarea problemei laoţiene pentru desfăşurarea cu succes a mare parte din-nord-estuL Bra
ţele lor comune, de idealurile
ţipbile ale construirii socialis probă întru totul Declaraţia gu
mului. popoarele noastre coiulţi- vernului U.R.S.S. cu privire la treagă !
de 31 august Ia aerodromul din au discutat capitolele 2, 3 şi 4 activităţii Comisiei internaţionale. ziliei.
" ... „'V V '. A .-. —C U 1 '-ri ¦ ¦ **&*L A L— ¦ s. 'r ¦, H ! ^ ~ UI "l* 1' 1 n * m — — — —^ f c * * * * ^ — —w ^ ţ ¦Ml ¦¦ ¦— — —i — > i lini. I . i . i n m » m . II» ¦ ,» . . — —............... -
Redacţia sî administraţia •¦darului.* Deva «r. ^ Macde or. 9. TOefonv-188;'489-;^5 -T«a plâtttS In numerar conîorm aprobării Direcţiuflii Generate P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembriev 1949. — Tiparul 4,6 August^ — Petroşani
