Page 10 - 1961-10

7
ffîfâr y
¦^m sB sm a sa -
Ajunşi în anotimpul în oarfii după
vorba din bâtrîni „se număra bobocii",
lucrătorii din sectorul socialist al agri­ a unor lucrări ete. La via pe rod,
culturii îşi socotesc rezultatele muncii
depuse Intr-un an. In gospodăria agri­
colă de stat Oarda de Jos, toamna
a poposit — dacă putem spune aşa
— cu braţele încărcate de rod. „Bo­
bocii" s-au înmulţit frumos şi au cres­
cut mari. Recolta de grîu a fost mai
mare. decît cea planificată cu 400 kg.
la hectar. Porumbul însămînţaţ pe
circa 200 hectare ale gospodăriei este
apreciat ca cel mai frumos din îm­
prejurimi, iar în sectorul viticol —-
ramura de bază a gospodăriei — se
prevede ca recolta de struguri la ha.
să fie cam de trei ori mai mare decît
în sectorul particular, Gospodăria a
şi livrat statului cantităţi Însemnate
de produse, depăşind sarcinile de plan
la grîu cu 21,3 la sută, la fructe cu
83 Ia sută, la ţuică şi rachiuri cu ti'/
Ia sută. Există garanţia ca plnă la
sfîrşitul anului, planul să fie îndepli­
nit şi depăşit şi la celelalte produse,
cum sînt carnea de bovine, porumbul,
cartofii şi altele.
Făcînd bilanţul acestor realizări,
adunarea generală pentru darea de
seamă şi alegeri, a organizaţiei de bază
din gospodărie, a scos în evidenţă
munca depusă de comunişti pentru
mobilizarea muncitorilor, inginerilor şl
tehnicienilor gospodărie! în scopul
executării în timpul optim a tuturor
lucrărilor agricole, aplicării regulilor
agrotehnice, folosirii pe scară largă
a rezervelor interne în vederea înde­
plinirii şi depăşirii planului de pro­
ducţie.
' Aşa după cum ă reieşit din dezba­
terile adunării, organizaţia de bază
a reuşit să-şi îndeplinească cu com­
petenţă rolul de conducător politic, să
orienteze, să îndrume şl să controleze
concret activitatea consiliului gospo­
dăriei.
Organizaţia! de bază a analizat In
lumina sarcinilor puse în faţa secto­
rului socialist al agriculturii de cel
de-al 111-lea dongres at partidului şi
de plenara 0.0. al P.M.R. din Iunie—
iulie a.c., cele mai importante sectoa­
re ale activităţii gospodăriei, orientînd
şi sprijinind consiliul în rezolvarea
sarcinilor care î-au stat în faţă. Din
iniţiativa organizaţiei de bază — spre
exemplu — s-au stabilit solurile mai
slabe tuîndtl-se măsuri pentru tngră-
şarea lor. Drept rezultat, pe o su­
prafaţă de teren de 253 ha. s-au în­
corporat în sol aproape 2.000 tone
îngrăşăminte organice şl 220 tone în­
grăşăminte chimice. Biroul organiza­
ţiei de bază a manifestat o preocu­
pare deosebită pentru executarea lu­
crărilor de însămînţare şi întreţinere
a culturilor în timpul optim şi la un
nivel tehnic mai superior. Membrii or­
ganizaţiei de bază, comuniştii, au fost
mereu în fruntea tuturor acţiunilor.
In adunare au fost daţi ca exemplu
tovarăşii Alexandru Ianciuc, Florea
Giigor şi alţi comunişti din brigada
de ia Ţelna, care, prin îndemnurile
şi exemplul lor personal, au mobi­
lizat muncitorii să planteze cu vie în
numai 15 zile o suprafaţă de 20 ho-
Calitatea bună a acestei lucrări esle
confirmată de tînăra plantaţie care s-a
prins în proporţie de 98 la sută şi s-a
dezvoltat foarte frumos.
Adunarea de dare de seamă şi ale­
geri a scos în evidenţă şi alte rezul­
tate pozitive care au făcut să înflo­
rească realizările gospodăriei, succe­
sele obţinute în depăşirea indicelui
planificat de creştere în greutate Ia
bovinele pentru îngrăşat, în creşterea
gradului de mecanizare etc.
Discutîiid pe larg despre aceste suc­
cese, membrii organizaţiei au analizat
într-un spirit critic sănătos, cu sim­
ţul de răspundere caracteristic comu­
niştilor, deficienţele care mai există
în activitatea gospodăriei. Mai toti
vorbitorii au căutat să găsească răs­
puns Ia întrebările: de ce au fost
depăşite cheltuielile de producţie pla­
nificate cu 420.000 lei ? Gum se poate
recupera această sumă pînă ia ştir*
şitut anului ?
Tovarăşii loan Aciiim, Pop Vasile
şi alţi vorbitori au arătat în cuvîn-
tul ior că această depăşire se dato-
reşte în cea mai mare măsură folo­
sirii incomplete a forţelor de muncă,
executării manuale a unor lucrări care
puteau fi executate mecanizat, defi­
Să m usaelm cu şl m a l m u lt elaan
îw n o u l a u u n iv e r s ita r !
'(Urmare din pag, l-a)
ţii necesare realizării unei rod­
nice activităţi de cercetare şti­
inţifică.
Sarcina principală a institu­
telor de învăţămnît superior
este aceea de o. da patriei cadre
cu o temeinică pregătire profe­
sională şi politică, cadre care
încă de pe băncile facultăţilor
să fie strîns legate de necesită­
ţile industriei şi economiei noa­
stre. In această privinţă s-au
luat măsuri din timp pentru a
strlnge legăturile dintre Insti­
tu t şl exploatările miniere ale
.Văii Jiului, pentru a îmbina cît
mal armonios cunoştinţele teo­
retice cu o bună calificare teh­
nică.
cienţelor în dirijarea tractoarelor şi
maşinilor, calităţii neeorespunzătoare
spre exemplu, s-a executat o praşilâ
în plus pe o suprafaţă de 60 ha., la
porumb, de asemenea s-a executat o
praşilâ în plus.
— In aceste lucrări suplimentara
de întreţinere — arăta unul din vor­
bitori — se oglindeşte grija deosebită
care s-a manifestat din partea birou­
lui organizaţiei de bază şi a consi­
liului G.A.S. pentru soarta recoltei.
Acesta este un lucru bun. Rău este
însă că nu s-a acordat la timp în­
treaga atenţie cuvenită calităţii lu­
crărilor. Dacă tn brigada „Cultura
•nare" din Oarda, unde este briga­
dier tov. loan Crăciun şi responsabil
de- trup Zoltan Nagy, prnşila porum­
bului nu s-ar fi tăcut superficial, n-ar
mai fi fost necesară o praşiiă în plus
care să încarce preţul de cost. Mem­
brii de partid care muncesc în aceas­
tă brigadă n-au depus suficiente efor­
turi pentru mobilizarea întregului co­
lectiv ia îmbunătăţirea calităţii lucră­
rilor de întreţinere.
Adunări de dări de seamă
şi alegeri în organizaţiile
de p a rt id
In cuvîritul său, tovarăşul loan Păs­
trăv a arătat că în gospodărie există
mari rezerve de reducere a preţului
de cost. Wna din aeeste rezerve — a
spus el — o constituie înlăturarea
transporturilor neeconomicoase său
inutile. In multe cazuri capacitatea
mijloacelor de transport nu este folo­
sită în întregime. Alteori, pentru unele
materiale se fac mai multe transpor­
turi decît trebuie. Astfel, aracii de
vie, tngrăşămintele chimice şi alte
materiale care sosesc prin mijloacele
Q.F.R., sînt transportate din gară In-
tr-un depozit provizoriu ca de acolo
să fie apoi reîncărcate şi transportate
la brigăzi. Nu ş-ar putea oare face
de la început acest lucru ? Este ne­
cesar ca noul birou al organizaţiei
de bază împreună cu consiliul gos­
podăriei să analizeze organizarea
transporturilor şi să îa măsuri pentru
înlăturarea deficienţelor.
O altă rezervă Importantă o consti­
tuie aplicarea întocmai a complexului
regulilor agrotehnice. Un rol de seamă
în această direcţie revine inginerilor,
tehnicienilor, brigadierilor. Organiza­
ţia de bază este datoare să se ocupe
intr-o mai mare- măsură de mobiliza­
rea şi întărirea simţului lor de răs­
pundere îndeosebi pentru calitatea lu­
crărilor executate. - .,«<•.
Participanţii la discuţii au criticat
cu tărie unele manifestări ale lipsei
de simţ gospodăresc. In adunare a
luat cuvîntul în legătură cu aceasta
problemă şi tovarăşul Ludovic Lazin,
contabilul şef al gospodăriei. Din
păcate, el n-a manifestat suficient
spirit autocritic faţă de lipsurile din
sectorul său de activitate. Scoiînd în
relief deficienţele existente în ţinerea
evidenţei contabile, adunarea a subli­
niat necesitatea de a se asigura o
evidenţă primară cît mai perfectă la
brigăzi, puriînd sarcina instruirii te­
meinice şi controlării operative a mun­
cii brigadierilor în această direcţie. De nifice munca pentru a rezolva proble­
asemenea, ea a indicat noului birou
al organizaţie! de bază să ia măsuri
ca periodic să se analizeze cum mun­
ceşte serviciu! de contabilitate pentru
înlăturarea acestor lipsuri.
Dezbaterea activităţii politice şi eco­ Jos, vor face ca rodul, să crească şi
nomice din gospodărie a fost fruc­
tuoasă. Manifestînd o înaltă răspun­
dere pentru traducerea în viaţă a sar­
cinilor trasate de Congresul al III-lea
al P.M.R. şi de plenara C.6. din
iunie—Iulie a.c., şi pentru înlăturarea
stărilor de lucruri negative şi pentru
dezvoltarea pe mai departe a aces­
tei unităţi socialiste, membrii de partid
care âu luat cuvîntul au făcut pre­
ţioase propuneri. Pe baza acestor pro­
puneri organizaţia, de bază a
luat unele hotărîri de mare în­
semnătate, menite să ducă la
îmbunătăţirea organizării muncii,
extinderea mecanizării şi folosirea ra­
ţională a tractoarelor şi maşinilor, ren­
tabilizarea tuturor ramurilor gospodă­
riei. Prin traducerea în viaţă a acestor
hotărîri se va extinde mecanizarea la
lucrările care cer un volum mare de
;*»-
Pentru îndeplinirea sarcinilor
ce ne stau în faţă, avem cel mai
preţios ajutor în atotbiruitoa
rea ştiinţă marxist-leninistă. Ea
ne ajută în înţelegerea justă şi
aprofundarea oricărei ramuri a
ştiinţei, la cunoaşterea şi înţe­
legerea deplină a politicii parti­
dului şi statului nostru, a per­
spectivelor luminoase de dezvol­
tare a patriei noastre.
R E C T IF IC Ă R I
In nr. 2106 din 3 octombrie al
ziarului nostru, a fost publicată in­
formaţia „Laminatorii hunedoreni şi-au
realizai pianul anual“. După cum se
vede şi din conţinutul articolului, esle
vorba de îndeplinirea angajamentului
anual.
muncă şl se va introduce mica mecani­
zare elimirlîndu-se cele mai costisitoa­
re lucrări manuale de întreţinere în vie;
se va mări suprafaţa ocupată cu viţă
de vie prin desfundarea şi plantarea în
anul 1962 a unei suprafeţe de 40 ha ;
se vor reface viile bătrîne prin defrişa­
rea şi replantarea lor pe o suprafaţă de
25 ha- iar tn restul viilor se va conti­
nua acţiunea pentru completarea golu­
rilor.
Un Ioc important în discuţiile pur­
tate în adunarea de dare de seamă şl
alegeri I-au ocupat diferitele aspecte
ale muncii de educare comunistă. Pen­
tru organizaţia de bază din G.A.S.
Oarda de Jos, este caracteristic faptul
că în ultimii trei ani numărul membri­
lor săi a crescut d*. la 3 la peste 40.
Deci. aproape în totalitatea lor, ei sînt
tineri. Aceasta impune din partea birou­
lui organizaţiei de bază o mare răs­
pundere pentru ridicarea nivelului de
cunoştinţe politice şi ideologice, pentru
însuşirea ideologiei şi a politicii parti­
dului. In anul de învăţămînt trecut, pe
lingă unele aspecte pozitive au existat
şi multe deficienţe. Controlul biroului
organizaţiei de bază asupra conţinutu­
lui învâţămînfului de partid şi asupra
felului cum sînt însuşite materialele
predate, a fost slab.
— In cercul condus de mine —' a
arătat tov. Viorel Raboca, unul din pro­
pagandiştii celor două cercuri de în­
văţămînt care au funcţionat în gospo­
dărie — din partea biroului organiza­
ţiei de bază a asistat o singură dată
tovarăşul loan Achini. In rest, n-a mai
venit nimeni să controleze conţinutul
predărilor şi discuţiilor, să ne dea în­
drumări. Ar fi de dorit ca fucul acesta
să nu se repete şi în anul de învăţâ-
mînt care începe. Analizînd munca de
educare comunistă, participanţii la dis­
cuţii au scos în evidenţă şi au criti­
cat cu severitate slaba preocupare pen­
tru activitatea politică şi cultural-edu-
cativă de masă,
— Oamenii noştri care muncesc în
eîmp — sublinia unul din vorbitori —
au nevoie de sprijin pentru a fi ia cu­
rent cil evenimentele interne şi interna­
ţionale şi pentru a-şi îmbogăţi cunoş­
tinţele generale; ei simt tot mai mult
nevoia unei activităţi spirituale. Şi lu­
crul acesta se poate face. Avem po­
sibilitatea înfiinţării unei mici forma­
ţii artistice care să mai descreţească
frunţile; a unei echipe de popicari şi
chiar a unei echipe de fotbal; avem
sală în care se pot ţine conferinţe,
avem spaţiu pentru bibliotecă. Avem
şi un fond pentru activitatea culturală
dar acesta stă depus Ia bancă. In bi­
roul organizaţiei de bază s-au dezbătut
problemele activităţii culturale şi s-au
luat măsuri pentru îndreptarea lipsuri­
lor. Măsurile luate mai trebuie să fie
însă şi aplicate. In discuţii s-a com­
bătut poziţia tovarăşilor loan Achîm şi
Nicolae Balaur, care au încercat să
justifice lipsa activităţii cultural-spor­
tive prin pretextul că muncitorii „n-au
timp" să participe la aceste activităţi.
La adunarea organizaţiei de bază a
participat şi tovarăşul loan Mărginea-
nu, secretar al Gomitetuiui raional de
partid Alba. Apreciind discuţiile pur­
tate, el a scos în evidenţă răspunde­
rea şi competenţa cu care membrii or­
ganizaţiei au abordat cele mai impor­
tante probleme, curajul cu care au cri­
ticat principalele lipsuri care mai exis­
tă în activitatea organizaţiei de bază
şi a gospodăriei. El a indicat organi­
zaţiei de bază să-şi întărească şi mai
mult preocuparea pentru atragerea în
partid a celor mai buni muncitori din
gospodărie, pentru întărirea legăturii cu
masele, pentru intensificarea activităţii
politice şi cultural-educative.
Considerăm bună orientarea tovară­
şului I. Mărgineanu de a instrui, în
mod operativ, îndată după terminarea
adunării, noul birou al organizaţiei de
bază, dîndu-i indicaţii cum să-şi pla­
mele cotrmiexe care stau în faţa orga­
nizaţiei. EI a dat îndrumări biroului
cum să muncească cu activul fără de
partid, să instruiască agitatorii, să con­ filme documentare consacrate tră vecină şi prietenă“.
troleze şi să îndrume învăţămîntul de
partid, să organizeze munca în campa­
nia agricolă de toamnă.
Luptînd cu simţ de răspundere pen­
tru aplicarea în viaţă a sarcinilor con­
crete stabilite de adunarea generală
pentru darea de seamă şi alegeri, mem­
brii organizaţiei de bază în fruntea în­
tregului colectiv ai G.A.S. Oarda de
mai spornic în viile, livezile şi pe ogoa­ lizărilor tehnico-ştiinţifice ale vietice.
rele gospodăriei, contribuind prin acea­
sta la creşterea bunăstării poporului
muncitor. c MAGDALIN
T. MARIAN
Nedumeriri de poşfciş
In oraşul Deva s-au dat în
folosinţa oamenilor muncii in
ultimii ani, sute de aparta­
mente in blocuri. In noile
apartamente s-au mutat un
mare număr de familii. Cum
e şi firesc, pe adresa lor sosesc
scrisori, ziare, reviste. Dar in
repartizarea lor, factorii in-
tîmpină greutăţi.
Iată de pildă in strada 'Au­
rel Vlaicu s-au construit 12
blocuri cu cîte 6 apartamente
fiecare. O scrisoare sosită la
una din familiile 'din acest
cvartal e greu de predat adre­
santului căci blocurile nu sînt
numerotate. Care din cele 12
blocuri poartă numărul 7 de
pildă, e greu să afli.
itm rw m v o w x n m m m W . 2107
Mg^-a^atwtxgp^TsyamBaiagraMEgaiiaaiSgmv^i^AaapajT)i^weia^a^jtMa.'.tawia
SPORT
Campionatul regional
da fotbal
CATEGORIA I l - a
Ştiinţa Petroşani — Retezatul
Haţeg 4—1 (3—0)
Echipa Ştiinţa Petroşani a
desfăşurat un joc tehnic în spe­
cial In prima repriză şi a ob­
ţinut o victorie pe deplin me­
ritată. Pentru Ştiinţa au mar­
cat Păsculescu (2), Dinu şi
Eonta.
A condus corect Ladlslau
Zbcra (Simeria).
S. BĂLOIU
I. ZAMORA
corespondenţi
Voinţa Ilia —¦ Recolta
Miercurea 5—4 (3—2)
Intîlnîrea deşi a fost echili­
brată ca forţe nu s-a ridicat Ia
un nivel tehnic corespunzător.
Gazdele au avut mai mult ini­
ţiativa şl au cfştigat.
(A a r b itr a t N . F lo r e a ( D e v a ).
EUG. CRIŞOVAN
corespondent
Mureşul Vinţul de Jos —
Aurul Zlatnn 0—0
Victoria Dobra — Constructorul
Hunedoara 0—2
-ŞLfi———¦— Gheorgiie Nicula, strun­ Mureşul Şibot — Ardealul
gar la U.M. Cuglr, işi de­ Teliuc 2—2
păşeşte lunar norma cu
Un bogat program Sd—40 la sută şi dă lucru CLASAM ENTUL
de cea mai bună calitate.
de m anifestări t, Cofistmet, Iiuned 6 4 1 t 20 : 3 0
Totodată se preocupă de 2. Retezatul Haţeg 5 4 0 1 9: fi ti
ridicarea calificării uceni­ 3. Mureşul Şibot fi 3 î 2 0:: 15 •(
cilor. 4. Aurut Zlatna* 5 3 2 t 14: 3 o
Iată-l in fotografia de
In ziua de 2 octombrie a. c. va fi organizat între 13-19 oc­ 5. Voinţa Ilia 4 3 0 t 11 :; 15 li
a avut loc o şedinţă, de lucru a tombrie în nouă localităţi din faţă, dînd îndrumări lui
Consiliului regional A.R.L.U.S. regiune, Iar în 25 de comune va Nicolae Grlgorescu, ucenic 6. Şt. Petroşani 3 1 t 0 8: 4 5
in anul II. 7. Mureşul Vinţ fi 2 i 3 8:: H O
Cu acest prilej a fost dezbătut avea loc „Săptămîna filmului 8. Aurul Certej 5 1 2 2 0:: 12 4
şi adoptat planul de măsuri p ri­ sovietic“. 9. Rec, Miercurea 5 n t 4 10: Tl l
vind manifestările ce vor avea Pentru popularizarea litera­ 10, Ard. Teliuc 3 0 12 4: 9 t
loc în cadrul Lunii prieteniei turii sovietice, In mal multe ora­
romîno-sovietice. lt . Vict. Dobra 4 0 0 4 2:: 9 0
Intre 8—15 octombrie — aşa şe din regiune se vor organiza
expoziţii de cărţi, bazare ale B'mm o m M tJ k m
cum prevede planul de măsuri
cărţii, vitrine cu cărţi etc, De
— vor avea loc adunări popu­
lare pentru deschiderea Lunii asemenea, se vor organiza seri
literare, recenzii şi concursuri
prieteniei romîno-sovietice în literare. Vor fi ţinute seri
toate localităţile din regiunea literare pe temele „Marea
noastră.
Revoluţie Socialistă din Oc­
In colaborare cu Filiala regio­ tombrie oglindită in lite­ S OCTOMBRIE 1901'
nală S.R.S.C. şi
ratura sovieti­ PROGRAMUL’ I 5,10 Emlsiu» Moscova ! ; 18,30 Cronică eco­
secţia de În­ nea pentru sate ; 6,30 Cintece nomică ; 19,45 Deschiderea sta­
că“, „Pagini din populare rom îneşti; 8,00 Din giunii de concerte 1961-1962.
văţămînt şi cul­ presa de astăzi ; 9,30 Roza vîn- „Luna prieteniei romlno-sovie-
literatura popoa­ turilor ; 10,32 Muzică uşoară ; tice“ : 23,15 Muzică de cameră.-
tură a Sfatului In înîîmpinarea lunii relor U. R. S. S.“ 12,00 Muzică populară romi- ’PROGRAMUL’ 11:12,15 Muzi-
popular regional, şl ,/Maiakovskl nească din Ardeal; 12,37 For_— că uşoară ; 13,20 Construcţii ale
se vor organiza prieteniei —- poetul revo­
diferite manifes­ romîno-sovietice luţiei“. Un con­
tări privind popu curs literar pe
iarizarea Pro­
tema ,-,Mihall comunismului — pagini de re­
iectului de Pro­ portaj despre hidrocentrala
Şolohov — opera maţii participante la cel de-al „Congresul al XXII-lea al
gram al P. C. U. S. Pe tema şl viaţa'*, o seară de întrebări VI-Iea Concurs de amatori pe P.C.U.S.“ ; 15,00 Scene, arii şi
aceasta se vor ţine conferinţele : şi răspunsuri despre „Ce vreau ţară ; 13,05 Interpreţi şi orches­ duete din opera „Mireille“ de
tre de muzică uşoară din ţări Gounod ; 17,30 Sfatul medicu­
„Un grandios program de cons­ să ştiu despre Cosmos“ vor a- socialiste ; 15,10 Melodii popu­ lui : Hepatita epidem ică; 17,35
truire a comunismului", „U.R.S.S. vea loc în mai multe oraşe din lare romîneşti şi ale minorită­ Canţonete ; 19,30 Din activita­
In anul 1980“,! „Totul pentru regiune. ţilor naţionale ; 18,15 Vorbeşte tea sfaturilor populare ; 20,20
om“. Aceste conferinţe se vor Vor fi organizate întilniri cu
ţine în 15 localităţi din regiu­ tovarăşi care au vizitat Uniu­ -----------m ----------- -------
nea noastră.
nea Sovietică sau cu acei ce au
Simpozionul pe tema „U.R.S.S. studiat în U.R.S.S.
construieşte comunismul — vii­
torul luminos al întregii ome­ Concursurile „Cine ştie clştl- Sf&exuicoâe* Noapte bună, c o p il„ P e s c ă r u ­
niri“, se va ţine atît în oraşele gă“, organizate în această pe­ m r a irrnuf şul şi marea“ de Titel Constan-
rioadă, vor avea următoarele
Deva şi Petroşani, cît şi în alte tem e: „'Marea Revoluţie Socia­ tlnescu; 20,30 Muzică uşoară de
centre raionale. listă din Octombrie a deschis o
compozitori romîni ; 21,15 Ro­
Intre 15-22 octombrie, la ca­ eră nouă în istoria omenirii — 5 OCTOMBRIE 1961
sele de cultură, cluburi şi că­ era prăbuşirii capitalismului şi D E V A R evista visurilor ; HU­ manţe, cintece şi jo c u ri: 21,45
NEDOARA : Din nou dimineaţa;
minele culturale vor fi organi­ a statornicirii comunismului“, PETROŞANI: Săritură In zori; Părinţi şi copii ; 22,34 'Muzică
Raidul vărgat; SEBEŞ : Strada
zate conferinţe, simpozioane, „Să cunoaştem Uniunea Sovie­ Preriilor ; ALBA 1ULIA ; Cerul de dans.
Balticei; Misterul fotografiei;
jurnale vorbite, prezentări de tică“' şi „U.R.S.S.-marea noas­ SIM ERIA: Adio copilărie; BULETINE DE Ş T I R I 5,00 ;i
ORAŞTIE : Cerasella ; Prima zi;
informării oamenilor muncii a- HAŢEG : Norii părăsesc cerul: 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00 ;
supra luptei U.R.S.S. şi a ţă ri­
In şcolile medii din regiune 17,00 ; 19,00 ; 22,30 ; 23,52 (pro­
lor de democraţie populară se vor organiza vitrine cu scri­
sori şi obiecte primite din gramul I) ; 12,00 ; 14,00 ; 16,00 ;
pentru pace şi dezarmare, pen­ U. R. S. S., iar la Institutul de 18,00;' 21,00; 23,00 (progra­
tru independenţa popoarelor. mine din Petroşani va avea loc
mul 11)': (
Pentru popularizarea rea­ o seară a prieteniei romîno-so­ BR*AD : In pragul fu rtunii;
U.R.S.S.. vor fi organizate con­ LONEA'! Lily ; TEIUŞ ; Culise­ ncălfiminte
ferinţe pe următoarele teme : Irf fiecare centru de raion se le varleteului; ZLATNÂ'; Foma
va expune cîte o expoziţie de Gordeev ; APOLDUL DE SU S:
„Mecanizarea complexă şl au­ stradă, iar pentru comisiile
Discipolul diavolului.
tomatizarea procesului de pro­ A. R. L'. U. S. din întreprinderile
ducţie în industria siderurgică regiunii se vor confecţiona 50 deîoaîe
şi metalurgică“, „Introducerea de fotomontaje cu aspecte din
semiconductorilor şi energiei U. R. S. S. mmm. tipurile
nucleare în producţia industria­
Principalele manifestări care PENTRU 24 ORE
vor avea loc în cadrul lunii v a pistfefs p r o c u r a
lă“, „Ştiinţa în slujba construc­ prieteniei romîno-sovietice vor Vreme nestabilă cu cerul variabil
mai mult noros. Vor mai cădea ploi Ha m agazinele
ţiei desfăşurate a comunismu­ fi susţinute de programe artis­
locale. Temperatura staţionară, va îl 0. 0. L. industrial
lui“. tice date de către artişti ama­ cuprinsă ziua între 19 şi 25 grade, iar
noaptea între 10 şi 15 grade. Vîntui din OEM,
„Festivalul filmului sovietic'* tori şi profesionişti.
va sufla potrivit cu intensificări din RU si 68SIÜ
$ d g, sectorul sud.
erp w&ftsrerÎAr&f
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme schimbătoare favorabilă ploi­
lor locale.
.VWW/VVH«
Şi la fel stau lucrurile cu In ziua de 4 septembrie | A .P .L . P E T R O Ş A N I
noile blocuri din strada I. A. a fost să ridice salariile 8
Gagarin ca şi din cvartalul „23 la Sebeş. Dar In loc să vină a n u n ţă publicul c o n s u m a to r c ă Ia
August“ şi Karl Marx. să facă plata salariaţilor din d a ta d© 1 o c to m b rie 1961,
comună, s-a oprit piuă a doua
Oare sfatul popular orăşe­ zi la Miercurea. S-AU DESCHIS MUSTĂRII
nesc Deva nu ar putea face ce­
va In această privinţă?! Deşi preşedintele sfatului ttaMBUHHaHBuiuyHnEnttmHEEEURunHEMRBfaQacanuHnHWHnuairar.ttanmtanaBmcQHnnRB.a.s'iaa
popular comunal Apoldul de
Lipseşte contabilul ?! Sus (tov. Geza Vincze) cu­ în u rm ă to a re le localităţi:
noaşte aceste stări de lucruri,
Vasile Munteanu deţine func­ nu ia măsuri pentru că, pasă­ ® GRADINA DE VARA M INERUL PETROŞANI PEŢRILA >
ţia de contabil şef la sfatul mite, contabilul V. Munteanu o GRADINA DE VARA CĂRBUNELE LONEA
popular comunal Apoldul de este... de neinlocuit. Aceeaşi ® G R A D IN A D E V A R A 'A B U F E T U L U I N R . 28
Sus, raionul Sebeş. Deţine... es­ părere se pare că o au şi unii o GRADINA DE VARA DIN ANINOASA
te un fel de a spune, căci mal tovarăşi de la sfatul popular 0 GRADINA DE VARA DIN LUPENJ
mult funcţionează acasă la el raional. Doar cetăţenii din co­ ® CHIOŞCUL DIN PIAŢA VULCAN
mună sînt de altă părere. Ei ® CHIOŞCUL D IN U R IC A N I
In comuna Miercurea. Contabi­ cer contabilului să-şi facă da­
lul V. Munteanu vine la sfat toria. Disciplina muncii este L a m u stă r ii g ă siţi în p e r m a n e n ţă r e n u m itu l M UST DULCE-J
valabilă şi pentru V. Muntea­ şi delicioasa PASTRAM A CU MAM ALIGUŢA, precum şi alteL
după bunul plac, nu respectă nu. sp ecialităţi ca : m ititei, a n trico a ie, cîrn aţi de porc, rinichi etc.>
orele de program. Mai mult,
F. VASILE V IZ IT A Ţ I CD, ÎN C R E D E R E M U S T Ă R IIL E Ţ .A .P .L . P E T R O - >
sint săptăminl in care vine la
birou doar 2-3 zile, în rest..-, (după corespondenţele tov. J. ' JŞANI.
îşi rezolvă problemele perso.-
nale. — Petru şi D. Radu) AAAAAAAAAAAi«^w\i^i\AAA>'D \A>^AAAAAAAAAAAAAAAA
.