Page 9 - 1961-10

P R O L E T A R I DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă I

• Cu răspundere de buni gos­

podari (pag. 2-a) ;

o UJn bogat program de
manifestări (pag. 2-a) ;

• Programul măreţelor în­
făptuiri (pag. 3-a) ;

• Propuneri menite să slă­
bească încordarea internaţio­

4 pagini 20 bani nală (pag. 4-a).

Anul XIII. Nr. 2107 Miercuri 4 octom brie 1961 tssKzessanm«

P o du cţ e s p o r i t ă — m sm j r i

aii täte s u p e rio a r ă e

M ilio a n e le Pepiniera de cadre

m etalu rg işfilo r a uzinei

Unui din obiectivele întrecerii Pentru a asigura necesarul de Buni prieteni şl colegi la şcoala serală, tinerii Traian Miliuţ şi Ioan
colectivului Uzinei metalurgice cadre calificate în ritm cu dez­ Stănilă, de Ia fabrica chimică din Oră ştie, îşi depăşesc lunar norma cu
din Cugir este reducerea preţu­ voltarea uzinei, an de an, cursu­ 15—20 Ia sută. Iată-1 împreună studiind.
lui de cost al producţiei. Pentru rile şcolii profesionale de uce­
a sc obţine rezultate cit mai nici de pe Ungă uzina „Victo­ :BH=
frumoase în aceasta direcţie, s-a ria“ Călan sînt absolvite de un
acordat o atenţie deosebită re­ număr sporit de tineri. 'Astfel, Muncă rodnică
ducerii consumurilor specifice dacă in anii 1955-1960 au fost
de materii şi materiale, perfec­ şcolarizaţi In anul I intre 35-60 pe şantierele Hunedoarei
ţionării procesului tehnologic, de elevi, în anul şcolar 1961
dezvoltării mişcării de inovaţii. 1962 numărul acestora se ridică »rr-» r-'r“'r^r~*r
A fost apoi lansată iniţiativa la 150. 'Alţi 160 tineri urmează
ca fiecare maistru, tehnician şi cursurile anilor n şi III. ţ Pe şantierele noilor construcţii in- deservi noua linie de sîrmă precum
inginer să realizeze anual cel
puţin 10.000 lei economii în Numai în anul acesta, de pe [ dustriale de la Hunedoara, munca şi la închiderea halei de la linia
producţie, care a cuprins toate băncile şcolii au intrat In pro­
cadrele tehnice ale uzinei. ducţie 27 furnalişti, 29 sudori şl (. se desfăşoară cu mult elan. Con- de benzi.
30 lăcătuşi de întreţinere.
Toate acestea au făcut ca t structorii ştiu că au de îndeplinit Organizînd munca pe trei schim-'J
numai după 8 luni de muncă, I. CRASCA
metalurgiştii din Cugir să poa­ sarcini măreţe, sarcini care le-au buri, folosind cit mai raţional ca p a -3
tă raporta realizarea unei eco­ corespondent
nomii de 3.100.000 lei peste sar­ L fost trasate prin Directivele celui de- citatea de lucru a utilajelor şl gos- 3)
cina planificată de reducere a
preţului de cost. ^ al Ml-lea Congres al partidului. podârind cu grijă materialele, con--j

( O nouă secţie de laminoare de structorii de pe acest şantier au rea- ¦>

( sîrmă, benzi şi profilc mici şi mijlo- lizat de la începutul anului o pro-3

îmbrăcăminte pentru iarnă L cii, două furnale moderne de cîte ductivitate mai mare cu aproape 10 3

L 1.000 m.c. fiecare, vor trebui ridicata ia sută faţă de plan şi au obţinut ]

La magazinul de satisfacerii cerinţe­ se aici 600 bucăţi r şi date în exploatare în aceşti ani. aproape 200.000 lei economii peste ]
confecţii din oraşul lor cumpărătorilor, paltoane pentru fe­
Deva vin în fiecare colectivul magazi- mei, 400 bucăţi pal­ [ însufleţiţi de che- ________ _________ ___________ _ _ cele planificate. ţ
zi sute de cumpără­ nului a luat măsuri toane bărbăteşti, 600
tori pentru a-şl de aprovizionare cu costume bărbăteşti, t mareapartidului Aceste importa n - 1
cumpăra îmbrăcă­ noi sortimente de 200 bucăţi fulgari­
minte călduroasă de mărfuri. Astfel, de ne şi alte confecţii. c consîrltctoriiside- C O N S T R U C T O R I te realizări se da-]
iarnă. In vederea curlnd, au fost adu­ toreso unei rodni-]
{ Z ÎT
SiŞ l C O N S T R U C Ţ I I ce preocupări din ţ

( semneze cu fie partea întregului ~)

ţf ccaarree zzii ce ce trter-e- colectiv de coonn--31

j- ce noi succese pe graficele între- Btructori, sub conducerea şi înclin--1

Oraşele şi comunele fol mai frumoase [ cerii. marea permanentă a organizaţiei d e]

Pentru înfrumuseţarea şi buna gospedărire a oraşelor şi ţ Pe şantierul noii secţii de laminoa- partid, pentru a realiza pe unitatea 1
comunelor din regiunea noastră, încă de la începutul acestui
an între sfaturile populare a pornit o vie întrecere patriotică. (. re, unde în urmă cu un an şi ceva de timp la fiecare punct de lucru ]
Ca urmare, Ia îndemnul sfaturilor pop'ulare şi al deputaţilor,
%A3*? >:•:•Y: '''' masele de cetăţeni au fost mobilizate la o serie dc acţiuni de [ au început să lucreze primele ex- Un volum de lucrări mai mare, d e ]
interes obştesc. In S luni din acest an, au participat la dife­
IavV"'" ritele acţiuni peste 667.000 cet ăţeni, ca: a au prestai circa cavatoarc, betoniere şi macarale, sa calitate mal bună şi cu cheltuieli
2.670.000 ore de muncă patriotică. 'Cu acest prilej s-au execu­ t conturează aciim tot mai mult pro- maj mjc|. De aici a pornit tnifi
tat întreţineri şi împietrind de străzi pe o suprafaţă dc peste
345.000 m. p., s-au amenajat şi întreţiifut zone verzi şi parcuri (. filrrl halelor. La linia dc sîrmă, do tiva „Să realizăm planul fiecărei-]
pe o suprafaţă de 150.000 m. p.
, „...Proiectul de plan prevede creşterea producţiei de laml- cătive dIn preocuparea aces- [¦ pildă, constructorii au executat mai săptămîni în numai 5 zile“. Drept]
De asemenea s-au curăţat şanţuri şi rigole, s-au executat
< uaie finite pline ctt circa 20 la sută faţă de 1960, prin folosi- tui colectiv pentru îmbunătă­ demolări pentru începerea unor noi construcţii. Cele mai bune - mult de 05 la sută din lucrările da urmare, s-a reuşit ca o mare parte 3
r' rea frial deplină I-aa l-Ha--mu' nine_do•oaraerlao“r şi, în principal, a laminorului rezultate le-au obţinut oraşele Deva, Petroşani, Lupenf, Vul­
650 mm. de ţirea continuă a calităţii lami­ ( închidere a halei şi au început înzi- din lucrări să aibă un avans tata 3
de' natelor. can, Orăştic şi altele.
L jL direa cuptorului cu propulsie cu o de grafic de 10-15 la sută.
Aceste cuvinte spuse de to­ Oamenii de aici, laminata- Bătălia începe la cuptoarele capacitate de încălzire de circa 80 Numeroase echipe, printre care cele

varăşul Gheorghe Gheorghiu- rii, în frunte cu comuniştii, cu propulsie. Iată-i în clişeu r î° ne Pe or^- 3os, în hală, montorii conduse de loan Krich, loan Mînznt. ^

Dej in expunerea la plenara mlnulnd acest puternic agre­ (stingă sus), pe maistrul Ioan au asamblat şl montat pe fundaţii Alexandru Haicu şi altele, deţin dc ,J
peste 300 tone utilaje. Se lucrează de mai muIt timp titi-j, dc echipe frun- ]
C.C. al P.M.R. din 31 octom­ gat, au făcut să devină fapte Suciu şi cuptorarul Alexandru

brie — 1 noiembrie 1960, ca angajamentele ce şi le-au mat. Tace supraveghind regimul asemenea la celelalte anexe care vor taşe ţn acţiunea de reducere a tini- 3

şi.' referirile privitoare la ca­ Strădania lor este cuprinsă termic de încălzire a blumu­ , UuJv, j pufni de executare a lucrărilor. 3

litatea produselor, au rămas in realizările obţinute. In nu­ rilor. La cafele „trio“ (dreap­ 1 Gu mult entuziasm se desfăşoară ]
întipărite în m intea: şi inima mai 9 luni, acest harnic colec­ ta sus), maistrul Adrian Fiilop
] munca şi la noile furnale. C,oonn- a
fiecărui¦ muncitor, din colec­ tiv a dat patriei peste plan, dă ultimele indicaţii înainte Pentru succeseI cam paniei
structorii de aici au montat în iiite- 3
tivul ce deserveşte laminorul mai bine de 33.000 tone lami­ de începerea laminării unui
¦j riornl furnalului nr. 7, primul care 3
de 650 mm., de la Hunedoara. nate de cea mai bună cali­ nou sortiment.
3 va intra în funcţiune, 85 In sută ]
Iniţiativele luminătorilor, tate, tntrecîndu-şi angajamen- ...Un moment de răgaz. Mun­
cum este aceea de a reduce a g ri___c o le d e to a m n ă 3 din elsmenli! de răcire şl au în- a
^u^ anual cu peste 8.000 tone. citorii ce deservesc fierăsira- ] ceput zidăria refractară a furnalului.
timpul de laminare cu 15 se­ Producţia celor 9 luni este cu iele de tăiat la cald verifică 3 Iii lucrează Intens şi la înzidirea ]
cunde pe fiecare blum, măsu­ 22 la sută mai mare ăecit cea calitatea lucrului efectuat
realizată în perioada corespun­ ' (stingă jos). Totul a mers bine. Colecîlvişfi harnici coltat floarea-soarelui de pe relui de pe 5 ha. Şi acum lU- ] preuicălzitoarefor de aer. -j
ha., cartofii de pe 28 ha., po­
rile propuse de. comunişti pen- zătoare a anului trecut. Şi de astă dată s-au evitat Membrii gospodăriei agricole rumbul pentru siloz de pe 30 crează la recoltarea porumbii- 'J Tot pentru deservirea acestui fur- J
colective din Deva nu mai pri­ ha. şi cel pentru boabe de pe
4 tru a îmbunătăţi calitatea la- De remarcat este şi faptul .cţăpătuille de la capetele pro­ didesc cu lucrul. Sint atitea lu­ aproape 10 ha. lui pentru boabe. 3 nai au fost terminate de montat se- ]
crări dc efectuat în această pe­
¦ minatelor, printre care recon­ c i laminatorii au făcut un pas filelor. rioadă şi nici una dintre ele nu La G.A.C. „Petofi Şandor“ din Concomitent se pregăteşte te • 3 părătoarele de epurare fină a " aze-3
stituirea tehnologiei produc­ ci contribuţie însemnată la poate fi lăsată de pe o zi pe Deva, atenţie cuvenită li se a-
însemnat în ceea ce priveşte alta. Colectiviştii de aici, îndru­ cordă şi Insămlnţărllor de toam­ renul pentru cultura griului şi ] lor ş, sacu| de praf Fste * ţ
Î ţiei, încălzirea mai optimă a îmbunătăţirea calităţii. Bl au bunul mers al laminorului o maţi fiind ds către organizaţia nă. Cu sprijinul tractoriştilor de
redus rebutul cu aproape 4 la aduc şi muncitorii Ioan Bălu- de partid, şi-au organizat in aşa la S.M.T., colectiviştii au pregă­ se însăminţează. Din planul de . , , ţ
Ş blumurilor, prelungirea plat- sută faţă de admis, iar com­ ţoiu, Marin Hoţeanu, Mihai tit prin arături toate cele 132 105 ha. au fost deja însăm ln-{ Rata ha,a
i formei de laminare din faţa parativ cu realizările din ace­ Vesa şi 'Andrei Tuth, de la în­ fel munca incit toate lucrări­ ha. teren şi au însămînţat deja dc turnare- Se 3
le agricole să le execute in pe­ secara furajeră pe 20 ha. şi
rioada optimă. griul pe 5 ha. ţaţe 20 ha. cu griu din soiul 3 mi,nce?te de zor la înălţarea turnu-1

Ponca. 3 *u' de răcire, la estacada de minereu 3

\ cajei finisoare, şi altele, dove­ eaşi perioadă a anului 1960, treţinerea mecanică şi electri­ Cu sprijinul cadrelor tehnice ] ş> la silozul de cocs. 3
di dese grija cu care lucrează la- că. In fotografie (dreapta jos)
rebutul a scăzut cu peste 20 aceşti¦ muncitori verifică sta­ agricole, colectiviştii au amena- -j A. ZAHAR IA J
mlnatoril de la 650 pentru la sută. rea utilajului.
Ş aplicarea In viaţă a sarcinilor jat loturi seminciere pentru griu. II / Urj
} trasate de partid. Fotomontajul de faţă repre­ R. BUDIN
zintă citeva momente semnifi­ Fină la data de 3 octombrie
F oto: 1. TEREK a.c., colectiviştii deveni au re- îngraşă ferenul

ba muncim cu şi mai mult elan La gospodăria agricolă colec
tivă din Apolăul de Jos există
în noul an universitar ! o preocupare intensă pentru'
obţinerea unor recolte bogate.
S-a deschis noul an 'de învă­ şitul planului economic de 6 se ridică la nivelul unor adevă­ noi cuceriri ale ştiinţei. Cadrele Ascultlnd sfaturile inginerilor a
ţăm înt universitar la Institutul ani, peste 2.600 de studenţi ai rate lucrări de cercetare ştiin­ didactice vor trebui să foloseas­ gronomi că tngrăşînă terenul
de mine din P etroşani! Acest Institutului de mine din Petro­ ţifică. că întreaga lor măiestrie peda­ destinat însăminţărilor, cu gu­
an universitar va cuprinde un şani vor avea asigurat spaţiul Un succes deosebit l-a consti­ gogică pentru a face accesibile noi de grajd, culturile agricole
necesar pentru studiu, pentru aceste cunoştinţe studenţilor, au la dispoziţie mai. multă hra­ rA sosit poşta­
număr de studenţi de patru ori executarea proiectelor, pentru tuit sesiunea de comunicări şti­ pregătindu-i astfel să devină nă şi rodesc mai bine. consiliul şul ! El aduce
activităţi cultural-artistice; el cadre de nădejde în desăvârşi­ de conducere a luat măsuri să
mai mare decît în 1948 cînd a inţifice a cadrelor didactice, la rea construcţiei socialiste. fie gunoită o suprafaţă cit mai pentru jiecare,
luat fiinţă institutul. vor dispune de cămine confor ­ care au fost prezentate din par­ mare de teren. Pentru aceasta, mic sau mare, o
tabile şi cantine moderne. tea institutului 50 de lu­ Este necesar să se găsească au fost mobilizate toate atela­ veste bună, o
Pentru lărgirea bazei mate­ crări ştiinţifice, care au anali­ noi metode de seminarizare şi jele gospodăriei, la transportul scrisoare, un ziar
riale a învăţământului univer­ Nivelul ştiinţific al procesu­ zat şi rezolvat probleme ce in­ de efectuare a lucrărilor de la­ gunoiului, la cimp şi au fost sau o revistă
sitar din Petroşani, statul nos­ borator, ca ele să asigure dez îngrăşate cu 20 tone gunoi de preferată.
tru democrat popular învesteş­ lui de învăţămînt din institui teresează exploatările miniere, voltarea iniţiativei creatoare a grajd la ha.., peste 80 ha.
te sume importante. In anul tre ­ a crescut de asemenea şi ca şi alte ram uri ale economiei studenţilor, orientîndu-i spre
cut, exceptînd investiţiile pentru va creşte din ce In ce mai mult, munca de cercetare ştiinţifică. Paralel cu această lucrare,
construcţii, a fost cheltuită în noastre naţionale. Acest fapt, ca colectiviştii au recoltat porum­
acest scop suina de 1.500.000 lei. Faptul că institutul este strlns îmbunătăţirea conţinutului bul de pe 10 ha., au însămînţat
Numai biblioteca institutului a legat de necesităţile dezvoltării şi îndrum area unui număr de 5 proiectelor de an trebuie să orzul pe 30 ha. şi au amenajat
primit aproape 3.700 de cărţi producţiei, constituie un mare cadre didactice tinere să urme­ preocupe şi pe mai departe în un lot semincier pentru griu.
noi şi 269 titluri de reviste şi ze aspirantura în U.R.S.S., duce aceeaşi măsură, atit cadrele di­
periodice tehnico-ştiinţlfice. avantaj tehnieo-ştiinţiîic. Ast­ dactice cit şl studenţii. Rezulfsfe bune la
fel, pe lingă faptul că, an de an, i la ridicarea în permanenţă a
La sîîrşitul lunii decembrie nivelului tehnico-ştiinţific de Este necesar de asemenea să Biscaria
din acest an, va fi dat în folo­ nivelul proiectelor 'de diplomă si predare a cursurilor. ne preocupăm în mod continuu
sinţă noul cămin şi pavilionul al proiectelor de.an au fost tot de îmbunătăţirea planurilor do Colectiviştii din Biscaria sini
cu 6 noi laboratoare. In cursul mai bune, majoritatea, acestora în anul universitar care a în­ învăţămînt şi asigurarea unor hotărîţi ca şi în această toam­
acestui an universitar va fi te r­ tratau probleme privitoare la ceput, în faţa cadrelor didactice cursuri la un nivel cit mai înalt. nă să execute muncile agricole
minată şi construirea noului introducerea de noi metode de la timp şi in bune condiţiuni.
corn de învăţămînt, iar pînă In şi a studenţilor institutului Va trebui să punem la dispozi­
Participiud in număr mare io
1965 se va lărgi spaţiul pentru exploatare adaptate la Condiţi­ stau sarcini importante. O ţia studenţilor şi cadrelor di­ lucru, colectiviştii de aici au
ile de zăcămînt, introducerea de grijă deosebită va trebui acor­ recoltai pînă in prezent carto­
laboratoare, incit institutul va dactice cele mai optime condi fii de pe 10 ha., floarea-soa-
dispune de 18 laboratoare. noi utilaje la nivelul . tehnicii dată continuei îmbunătăţiri a
(Sonlinuare in pag. 2-a)
Se va continua construcţia celei rnai avansate, mecaniză- procesului de Învăţămînt. Nive
complexului social, incit la sfir- rea şi automatizarea procesului ' >lul"
de producţie. Demn de remar- pr i cursurilor trebuie

cat este faptul că un număr din să crească' şi mai mult, comuni-

ce în ce mai mare de proiecte cîndu-se studenţilor cele mai