Page 6 - 1961-10

m r? 7
îndeplinirea sarcinilor de plan —
în centrul aefivităp comuniştilor!
Adunarea de ’dare de seamS
§î alegeri a organizaţiei de p ar­
tid din cadrul întreprinderii ds
industrie locală „1 Mal" din
Deva a constituit pentru comu­
niştii de aici Un prilej de tre­
cere în revistă a succeselor re­
purtate in acest an, a muncii
depuse de fiecare in parte. Bi­
lanţul realizărilor comuniştilor
este deosebit de bogat. Pe pe­
rioada celor 8 luni din acest an,
Întreprinderea Şi»a depăşit sar­
cinile de plan la producţia glo­
bală cu 14,4 la sută, Iar la pro­
ducţia marfă ou 13,8 la sută.
rn activitatea industrială, pla­
nul pe trimestrul Iii a fost în­
deplinit încă in prima decadă
a lunii septembrie. Un succes
deosebit au repurtat muncitorii
din atelierul mecanic al între­
prinderii care de ia 1 septembrie
lucrează in contul anului 1062.
Totodată, In perioada color 8
luni, s-au realizat beneficii de
3.852.000 lei, CU 16,8 la sută
mai mult decit prevederile pla­
nului, Iar economiile ia preţul
'de cost sînt de 983.000 lei, cu
2,34 la sută mai mult faţă de
sarcina planificată.
Pentru succesele obţinute in
primul semestru al acestui an
colectivul întreprinderii a fost
declarat fruntaş pe regiune In
întrecerea dintre întreprinde­
rile de industrie locală, fiindu-i
decernat steagul de fruntaş.
Cum s-au obţinut aceste re­
zultate ?, care au fost metodele
ide muncă în mobilizarea oame­
nilor la îndeplinirea planului ?,
iată probleme care au stat în
centrul atenţiei adunării gene­
rale de dare de seamă şi alegeri.
Cu un an de zile în urmă, spu­
neau mai mulţi vorbitori printr-
care tov. Antal iosif, Ioan Nica,
Aurel 'Matei, Ioan Frenţiu şi
alţii, Întreprinderea nu era In
măsură să raporteze multe lu­
cruri bune. Intr-o serie de sec­
ţii, planul nu se Îndeplinea rit­
mic calitatea produselor lăsa
de dorit, iar preţul de cost era
cu mult depăşit faţă de cel
planificat. Acum, însă, ca urm a­
re a eforturilor întregului co­
lectiv, în frunte cu comuniştii, ţiile întreprinderii.
E^===
Pregătiri peniţa concurs
Majoritatea echipelor de tea­
tru din comuna Burjuc, raionul
Ilia, se pregătesc pentru a par­
ticipa ia concursul regional al
formaţiilor de teatru „Aniver­
sarea Republicii“.
La faza intercomunală a con­
cursului, care se va desfăşura
la Burjuc în ziua de 8 octom­
brie a,c., ţăranii muncitor! vor
putea viziona piesa „Ursul“ de
A. Cehov, interpretată de artiş-
tii amatori Viorica Cosma, Emil
Farcaş şl Octavian Costea din
Burjuc.
zEEEEEEEEEEE
Le G„ A. S„ O răşt?e
rezerve irsterne
sporirea producţiei si reducerea
de cost
(Otffiăr? din pâg. l-a) %
furajelor şi a lipsei de preo­
cupare pentru eliminarea a-
cestora.
Astfel, nu s-a acordat aten­
ţia cuvenită lucrărilor de în­
treţinere a culturilor. Aşa s-au
petrecut lucrurile la cultura de
soia de pe o suprafaţă de 7 ha.
care a fost aproape în între­
gime compromisă, provOcihd
gospodăriei mari pagube.
In alte cazuri s-a renunţat cu
prea mare uşurinţă la lucrările
mecanice, care au fost înlocuite
cu muncă manuală. Acest lucru
a dus la depăşirea cheltuielilor
planificate cu peste 50.000 Iei.
'Aşa, de exemplu, la orz boabe
s-a efectuat recoltarea manuală
de pe 80 ha. deşi în plan era
prevăzut ca recoltatul să fie
făcut astfel pe numai 14 ha. La
ovăz boabe, treieratul s-a efec­
tuat cu combina de la clae la
clae — din cauză că recoltatul
s-a făcut manual — ceea ce a so­
licitat un volum mult mai mare
ele muncă decit cel planificat,
fapt care in final a provocat de
asemenea depăşiri de cheltuieli
şi pierderi de recoltă,
In ceea ce priveşte fondul de
teren arabil al gospodăriei, a-
cesta nu a fost utilizat în aşa
fel incit să se obţină de pe el
maximum de randament. Ast­
fel o suprafaţă de 9 ha. teren
agricol situat lingă livada cu
pomi, bunăoară, a fost lăsată
neînsămînţată, iar suprafaţa
destinată culturilor de masă
verde a fost redusă cu 35 ha,
faţă de plan. Acest fapt a făcut
ca în lunile iulie şi august să
lipsească din hrana animalelor
masa verde.
Preocuparea pentru introdu­
cerea mecanizării, care in toate
cazurile are ca efect uşurarea
muncii, reducerea termenelor
'de executare a lucrărilor şi rea-
în activitatea Întreprinderii S-â in secţia noastră, remarca
făcut o cotitură radicală .
tov. ioan Strug, grupa de p ar­
încă de la lansarea cifrelor tid a fdst mereu în centrul acti­
de plan pe anul 1961, s=a ară“ vităţii de producţie. în repetate
tat in darea de seamă cit şl ilî rîndurl noi am analizat activi­
cuvintui participanţilor, comtu tatea fiecărui comunist în par­
niştll au discutat cu simţ de te, Am căutat ca Întreaga acti­
răspundere posibilităţile între­ vitate politică a grupei de par­
prinderii, resursele interne exis­ tid să o îndreptăm spre reali­
tente şi au propus măsuri care zarea sarcinilor de pian. Putem
să conducă în mod sigur la spune cu teată certitudinea că
realizarea şi depăşirea planului. în feiui acesta am reuşit sa în­
Cifrele de plan au fost discu­ tărim răspunderea membrilor
tate în organizaţia dé bază şi candidaţilor de partid faţă de
în grupele de partid din*secţii. sarcini, iar exemplul lor a fost
Pe bnzâ discuţiilor purtate de urmat de fiecare muncitor. Nu­
comunişti, s-au făcut propuneri mai aşa am reuşit Să realizăm
preţioase care au fost trecute
în planul de măsuri teimieo-or- cu patru luni mai devreme sar­
ganizatoriec întocmit iii între­ cinile de pian pe întreg anul a-
prindere. cesta..
Fiecărui membru şl can- Trebuie să remarcăm — a
spus tov. Ioan Bodea — faptul
Adunări de d ă r i du seama că a crescut maturitatea mem­
brilor de partid. Pi sînt intere­
şl alegeri în org&nizafiUe saţi în btintti mers ai producţiei.
Nu odată, membrii de partid şi
de partid candidaţii, Sesîzîrtd unele defi­
cienţe în realizarea pianului,
didat de partid i-au fost îmbunătăţirea calităţii şl gos­
repartizate sarcini concrete
pe linie de producţie. Orga­ podărirea materialelor, au ve­
nizaţia de partid a urmă­ nit cu propuneri deosebit de
rit felul în care comuniştii din preţioase pentru lichidarea lor.
secţiile întreprinderii şi-au în­
deplinit sarcinile de plan. Aşa Un rol deosebit în impulsio­
cum au arătat în cuvintui lor
tov. T. Strug, Aurel Micluţ, Gh. narea muncii comuniştilor la
Bârbu şi alţii, biroul organiza­ realizarea sarcinilor de plan
ţiei de bază a analizat periodic l-au avut adunările generale
activitatea grupelor de partid. ale organizaţiei de partid. A-
cestea au fost de fiecare dată
La secţia tîmplărie au fost temeinic pregătite. Aici s-au
refuzate de beneficiar la Un mo­
ment dat cîteva garnituri de discutat problemele cele mai
mobilă pentru slaba lor cali­ importante din activitatea în­
treprinderii. Mai mulţi vorbi­
tate. In şedinţa de birou lă r­ tor: au apreciat faptul că adu­
gită, organizată cu comuniştii nările generale, prin probleme­
de aici, s-a analizat aceaătă le dezbătute, prin participarea
la discuţii a comuniştilor, au
situaţie, s-au găsit cauzele şi
s-au luat măsuri în mal puţin constituit un mijloc de extinde­
de două săptămîni. Calitatea rea experienţei înaintate în
mobilei s-au îmbunătăţit. Acum, muncă.
în această secţie activitatea se Sub conducerea organizaţiei
desfăşoară Ia Urt nivel mult mai de partid, a arătat tov. Martin
Gombo, comitetul sindicatului
înalt. Asemenea analize s-au a căutat ca toate consfătuirile
organizat în mai toate sec­ de producţie să fie bine orga­
nizate, să diâcute problemele
cheie ale producţiei. Pentru bu­
na desfăşurare a consfătuirilor
de producţie pe grupe Sindicale,
ia indicaţia organizaţiei de ba­
ză, s-a organizat o consfătuire
model la atelierul mecanic. A-
ceastă consfătuire a fost plina
'de învăţăminte. Acum, în toâte
grupele sindicale se organizează
astfel consfătuirile de producţie.
Şi întrecerea socialistă a fost
mâi bine organizată, ea cuprin-
zînd aproape toţi muncitorii
întreprinderii.
Disciitînd despre tot ceea ce
au reuşit să facă in acest an
în lupta pentru îndeplinirea
sarcinilor de pian, comuniştii
mi ’âu uitat să arate Că în ca­
drul întreprinderii mai sînt
încă multe rezerve interne. Des­
coperirea şi folosirea lOr va asi­
gura îndeplinirea şi depăşirea
sarcinilor sporite ce revin co­
lectivului in amu viitor,
Artistiî amatori din Glodglii-
leştl se vdr prezenta cu piesa V. FUR IR
„Rîsui pămîntului“ de Gh, Ten-
tulesGu. Vor interpreta-Andrica-
Coralov, Felicia Igna, Petru
Tgna, Felicia Sirb şi Floarea
Sîrb, iar artiştii din Brădăţei Vor
prezenta piesa „Neamurile“.
Formaţia de teatru a căminu­
lui cultural din Pôjuga va pre­
zenta piesa „Paznicul stelelor“.
ANA STRATAiS
directoarea căminului cultural
din Biirjuc
Tractoristul
Ghedrghe To-
dca, dc la S.M.T.
Miercurea, dis-
9 cuieşte silnic cî-
îe 15 ha. ară­
tură.
In fo to : To­
varăşul Todea,
la lucru.
Creaţia populară dc pe meleagurile
lizarea de economii, nu a stat hunedorenc este cunoscută şi apreciată
îndeajuns in atenţia conducerii nu numai de către iubitorii de artă
din regiunea noastră. Varietatea, bo­
gospodăriei. G. A. S. Offiştie aré găţia şi originalitatea ce caracteri­
in dotare benzi transportoare zează arta populară clin regiunea Hu­
nedoara a atras atbnţia diverşilor cer-
şi elevatoare pé care nu ie u ti­ cc-tători. Editurile céntrale au publicat
lizează, în timp ce toate opera­ ciieva lucrări dé sinteză, întiiănun-
ţiunile de încărcări şi descăr­ chind rodul muncii pasionante a spe­
cialiştilor din domeniul coregrafiei,
cări se execută manual, ceea ce muzicii, etnografiei etc.
implică un volum mare de forţe
de muncă şi cheltuieli suplimen­ Cercetarea şi valorificarea neseca­
tului tezaur dc frumuseţi artistice
tare. De asemenea, mijloacele create de masele populare dc-ă lungul
de transport nu au fost u tili­ veacurilor, este şi unul din obiecti­
vele fundamentale alé activităţii Ca­
zate în perioada amintită decit sei regionale a Creaţiei populare.
în proporţie de 50 la sută din
capacitatea lor, datorită lipsei Cu personalul de specialitate a! in­
stituţiei şi cu ajutorul unor colabora­
de organizare Autodumpărul tori externi, în ultimii ani Casa crea­
spre exemplu nu a funcţionat ţiei populare a regiunii Hunedoara a
în anul 1961 decit 20 ore, deoa­ înregistrat cîteva succese demne de
rece a fost mai mult defect de- remarcat. Expoziţiile de artă populară
cît în stare de funcţionare. ce se organizează din doi în doi ani,
începînd de la centrele de comună
Acest fel de utilizare, néco- pînă la faza finală, pun în valoare
respuhz&toare, -a mijloacelor cele mai reprezentative creaţii din acest
fixe, a provocat depăşiri ale domeniu. De la an la an, arfa noas­
tră populară este tot mai legată de
cheltuielilor de producţie deoa­ transformările revoluţionare, socialiste.
rece acestea nu şi-au adus con­ Ne-a demonstrat-o din plin expoziţia
organizată la Deva în vara acestui
tribuţia la îndeplinirea planu­ an. Tematica nouă, şi-a găsit întru­
lui de producţie, în timp ce a- chipare artistică în ciopliturile în lenih cca a colectiviştilor din Sîntandrei.
ale meşterului Gernat din Şugag, Fi
mortlsmentul pentru' ele s-a
plătit integral.
Prin eliminarea acestor defi­
cienţe G.A.S. • Orăştie, va putea
deveni o unitate rentabilă, va
putea livra populaţiei tot mai
multe produse animaliere, în
sortimente variate, de calitate
şi la preţuri mici.
Acordînd atenţia cuvenită
producerii furajelor, îmbună­
tăţirii raselor de animale şi
realizării tuturor sortimentelor
de produse aşa cum sînt pre­
văzute în plan, curînd, această
gospodărie poate deveni un cen­
tru model, care să livreze ani­
male de rasă şi celorlalte uni­
tăţi socialiste ale agriculturii,
dînd totodată producţii record
de carne şi lapte.
Rezerve pentru realizarea a-
cestor sarcini există Ia G. A, S.
din Orăştie. Ele trebuie însă
valorificate prin măsuri efi­
ciente şi luate la timp'.
m v w m w tm m m tv xm
Fabrica de conserve „Fructul Rominesc“ Craiova. In fo to :
Se discută despre calitatea şi prezentarea produselor. Fabrica
produce actualmente peste 20 sortimente de conserve de legume
şi fructe.
¦--------------- ------------- =^-====r^-rr-r-.....................
- = m pmsuAMUL —
4 OCTOMBRIE 1901
PROGRAMUL 1 : 6,30 Muzică uşoa­
ră; 7,30 Sfatul medicului: Igiefta pă­
rului; 8,00 Din presa de astăzi; 10,08
Teatru Ia microfon : „Explozie întir-
ziată" scenariu radiofonic de Paul
Everac; 13,05 Fragmente din operete;
14,30 Concert de muzică populară
rusă; 16,15 Vorbeşte Moscova 1; 17,30
In slujba patriei; 18,00 Jurnal de în­
trecere ; 20,20 Noapte bună, copii :
„Prietenul meu cocostîrcul“ de Călin
Gruia; 21,15 l.a microfon: Satira şi
umorul (reluăre); 22,45 Valsuri.
PROGRAMUL II: 12,45 Gintă Lud-
njila Isaéva şi Mark Bernes — in­
terpreţi sovieiici de muzică uşoară ;
-----------TB®----------- — -
S fis c u m o é e -
y ilp m y iiF îS E
4 OCTOA1BRIE 1951
DEVA: Revista visurilor; HU­
NEDOARA : Din nou dimineaţă;
PETROŞANI : Săritură in zori;
Raidul vărgat ; SEBEŞ : Strada
Preriilor; ALBA IULIA : El Ha-
Him ; Bita ieşi din sac ; SIME-
RIA : Strada Preriilor ; ORAŞ-
TIE ; Cerasella ; Răzbunarea;
HAŢEG; Prichindelul; BRAD:
Pisica îşi scoate ghearele ; LO-
NEA : IAly : TEIUŞ : Culisele
varietcului ; ZLATNA: Vaca şi
prizonierul ; ILIA ; Dr. Soim :
APOLDUL DE SUS: Discipolul
diavolului.
EE— -rgşaoc -------
Pentru îmbunătăţirea muncii de cercetare
si valorificare a creaţiei populare
»»
ceramica de Săsciorî. încrustările pe
furcile de tors din Clopotiva.
Expoziţia din acest an, mai bogată
ca iu anii trecuţi, aranjată cu gust,
după criterii ştiinţifice, a marcat un
nas înainte pe linia cercetării şi valo­
rificării artei populare.
Frumuseţea cîntecului, portului şi
jocului nostru popular a fost eviden­
ţiată şi cu prilejul concursurilor re­
publicane ale artiştilor amatori. La fi­
nala concursului al V-loa a partici­
pat formaţia de dansuri a căminului
cultural din Dobîca (Hunedoara), iar
la finala celui de-al Vi-lea concurs
Pentru promovarea dansurilor din
zona pădurenilor, în repertoriul for­
maţiilor coregrafice din regiune, Casa
regională a creaţiei poulare a tipă­
rit culegerea „JocUri populare pădu-
reneşti“, iar îrl anii următori vor apare acest volum este reprezentată, prin 6Î-
şi alte asemenea culegeri.
Folclorul muzical local a fost pre­
lucrat şi promovat cu curaj de către
unii dirijori de formaţii muzicale.
Suita de eîntefie din regiune „Pe pla­
iuri hunedorene“, prelucrare pentru cor
de Ion Murftennu, Gheorghe Bogdan
şi Sonstarltin Ungureanu, ocupă un
13,30 Gârneţ de reporter; 15,20 @în-
tece şi jocUri populare romîneşti şi
ale minorităţilor naţionale; 17,35 Me­
lodii populare romîneşti şi ale mino­
rităţilor naţionale; 17,35 Melodii
populare romîneşti; 18,05 Festival
muzical internaţional Viena-1961; 18,50
„Gerul cucerit“ — pagini literare de­
dicate zborurilor cosmice; 20,30 în
pas cu ştiin ţa: Cercetări în sprijinul
producţiei agricole; 21,35 Piese corale
clasice; 22,30 Compozitorii cîntă pa­
cea; 23,15 Concert dc muzică uşoară.
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 ; 7,00 ;
10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 20,00 ; 22,00; .23,52 (progra­
mul I ) ; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
21,00; 23,00 (programul II).
9 ___ ;
M M LE jk
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul mai mult
noros. Vor cădea ploi slabe, tempera­
tura aerului staţionară, va fi cuprinsă
ziua între 18 şi -24 grade, iar noaptea
între' T7 şi 1 3 'grade. Vîntal va sulla
potrivit din sectorul sud-vest şi vest-
PENTRU URMĂTOARELE
TREI SILE
Vremea răinîne ncstabilâ cu cerul
noros şi cu temperatura staţionară.
loc de frunte în repertoriul perma­
nent af corului din Poiana şi al ce­
lui din Hunedoara — laureat al ce­
lui de al Vl-tCa concurs al formaţi­
ilor artistice de amatori de Ia oraşe
şi safe.
Şi alte cîntece diri folclor sînt din
ce în ce mai mult prezentate pe sce­
nă : „Mureşăna", „IrtVîrtita de la
Alba", „Rhircana1' şl „loc momîriâ-
nesc“ de Ion Muntean», „Lele de la
Orăştie" de Ion Popa etc.
In curînd va fi pusă la dispoziţia
corurilor de amatori din regiune, cu­
legerea muzicală „Gîritece din Hune­
doara“ realizată cu conciifsitl compo­
zitorilor Gi DerieţeanU şi Ion Aîun-
teanu.
In ce priveşte folclorul literar a fost paşi în această direcţie.
editată o culegere intitulată „Tinereţe
fără bătrîneţe*, care s-'a bticurat de
o caldă primire din partea cititorilor.
Alături de cîntecele „tradiţionale", în
teva piese valoroase, creaţia populară
nouă — „Gîntec partidului", „Ţara
noastră să-nflorească", „Astăzi viaţa-i
tot cu soare" etc.
La realizarea culegerii de folclor li­
terar şi-au dat contribuţia cercetători
Np; aice
Termen: 20 de zile
1Ani şi ani, oţelărla Martin inte de atacarea lucrărilor, ^
nr. 1 din Combinatul siderur­ prin procurarea tuturor ma- ?
gic Hunedoara a produs con­ terialelor necesare, întocmirea ^
tinuu. In acest timp, stllpii unul grafic coordonator cu ^
de susţinere, grinzile de rula­ celelalte loturi care participă j
re a macaralelor s-au şubre­ la reparaţie şi, bineînţeles, ?
zit. Era necesară consolidarea prin organizarea minuţioasă >
halei. Şi s-a hotărlt ca lucrul a şantierului. Se lucrează pe ?
acesta să se facă acum, pen­ trei schimburi, preluarea lor
tru ca anul 1962 să-i găseas­ se face din mers, efectivul
că pe oţelari cu toate condi­ lotului a crescut cu 170 de a
ţiile asigurate pentru - înde­ oameni.. fără a mai pune la >
plinirea sarcinilor de plan socoteală muncitorii, oţelăriei, >
sporite. Iniţial, pentru efec­ care, cum pot, dau o mină >
tuarea acestor lucrări s-a sta­ de ajutor montărilor. A
bilit o anumită durată, — Pentru bunul mers al Ui-
Ţ a r a insă ctărilor, pe fie- >
are nevoie de care din cele ?
oţel Î11cantităţi C O N S T R U C T O R I 3 şiruri (B.C.D.)
tot mai mari. Ş [ C O N S T R U C Ţ II « fost nu'
Era absolut ne- mit cite un
cesar să se gă- maistru coordo­
sească acele soluţii care să nator care are in subofdinea
permită scurtarea în cit mat lui alţi maiştri pe schimburi.
mare măsură posibil a ter­ Acest lucru ne permite să pu­
menului de execuţie a lucră­ tem efectua un control şi o
rii. Şi cum sarcina execută­ coordonare permanentă şi ca­
rii lucrării revenea colectivu­ lificată a activităţii muncito­
lui lotului nr. 2 montaj din rilor — continuă, tov. Cris-
cadrul şantierului montaj-in­ tescu. t
stalaţii nr. 1 al I.C.S. Hune­ Şi apoi ne vorbeşte cu mul- v
doara, conducerea lotului a tă însufleţire despre activi- L
organizat cu mult timp îna­ tatea brigăzilor conduse de v
inte luarea tuturor măsurilor ştefan Seelcely, Tralan Rusii i
menite să asigure respectarea şi Ioan Murin, care. Impreu- l
graficelor de execuţie. Piuă nă cu alte brigăzi, au execu- ţ
la urmă. pe baza unor studii tat cea mai dificilă parte a i
minuţioase a posibilităţilor, reparaţiei: riparea şi mon- >
durata, de executare a lucră­ tarea traversării compusă din i
rilor a fost redusă la 20 de două cadre metalice ciută- L
zile. rind una 135 tone şi cealal- ,
Mentorii şl-au început ac­ tă 107 tone. Piesa respectivă f
tivitatea cu aproape două a fost asamblată în afara ha- ¦,
săptămîni in urmă. 'Azi, la lei. ripată şi apoi ridicată. L
orice oră, fie si. sau noapte, Ptnă în prezent a fost mon- r
îi găseşti cocoţaţi pe fermele tată traversarea nr. 1, stil- ţ
şi grinzile inegrile ale halei, pii de la traversarea nr. 2, ţ
sudind. nituind, sau schim- s-a făcut demontarea căii ve- }
bînd piesele vechi cu altele chi de rulare, au fost intuite }
noi. Hala pare avariată. Mor­ platbenzile ce se vor aplica ’
mane de moloz, piese meta­ pe noua cale de rulare. Pe >
lice aşezate una peste alta şirul B au fost ridicaţi tiran- ’
pe toată platforma, stive de ţii pentru pretensionare, iar
cărămizi refractare, cabluri, pe şirul C au fost montate in
prima deschidere, restul fiind
fac drumul anevoios.
Tov. inginer Petru Cristes- pozaţi in vederea ridicării.
cu, şeful lotului nr. 2 mon­ 'Aşa cum am spus, lucrarea
taj apreciază astfel lucru­ se află In grafic. Stadiul ei
rile i la ora actuală e mult mai t
avansat deoarece fiecare oră,
— Deşi termenul e extrem
de scurt am certitudinea că fiecare zi, aduce noi schim- f
îl vom respecta. De altfel, bări datorită ritmului intens *
faptul că plnă In prezent de lucru. Colectivul lotului L
ne-am încadrat perfect în nr. 2, aşa cum ă hotărlt de '
graficele de lucrări îmi întă­ altfel la mitingul ţinut !na- $
reşte convingerea. inte de începerea lucrării, va
preda oţelurilor hala conform
şi In sprijinul celor spuse graficului.
aduce afirmaţii care nu pot fi
contestate. Pregătirea repara­
ţiei a tncepiit cu 3 luni ina- A. JURCA
RCA \
O nouă baza sportivă
Duminică a avut loc la Min­ două terenuri de jocuri spor­
tia inaugurarea unei baze spor­ tive şi piste de atletism.
tive realizată prin muncă pa­
Ou prilejul inaugurării noii
triotică de tineretul din locali­ baze sportive, a âvtit loc o ser­
tate. Această bază cuprinde bare cimpenească.
Program cuîfurai-ariisfic
Slmbătă după-amiază, tinerii bor Cornel, Florea Maria, Ar­
din Şoirnuş au prezentat la că­ delean Ana, Lugojan Maria
minul cultural un bogat pro­ etc,
gram cultural artistic. La reu­
A. CIÎRCEA
şita lui şi-au dat concursul ar-i
liştii amatori Gro3.a Marla, Ga- corespondentă
------ : • ""—?n ag— — ----------
M o t í !ă nouă
Luni, magazinul cooperati­ aiteie, în magazin au intrat 460
de scaune simple, 80 scaune ta-
vei „Filimon Sîrbu’’ din Orăştie
a primit un vagon de mobilă piţate, 5 biblioteci a clte 1.500
nonă, livrat de atelierul de tîm ­ lei bucata şi 8 garnituri de mo­
plărie al întreprinderii de in ­
dustrie locală din Sebeş. Intre bilă de bucătărie la preţul de
1.278 lei garnitura.
ţesătorii, cusătorii, încrustări în lemn,
ceramică etc.
Sasa regională a creaţiei populare
va publica şi în viitor, în mai inare
ai artei noastre populare, cum s în t: măsură, culegeri de folclor literar, mu­
Ion Marinescu, lori Rahoveanu, Toma zica! şi coregrafic, acordînd o aten­
Pienar, Ştefan Ursu, Traian Fiîi- ţie sporită promovării în repertoriul
mon etc echipelor artistice a creaţiei populare
locale.
Pornind de la rezultatele obţinute
şi ţinind seama de posibilităţile exis­ O preocupare deosebită va consti­
tente În regiunea Hunedoara pentru tui cercetarea şi valorificarea folclo­
cercetarea Şi valorificarea creaţiei rului muncitoresc (din Valea Jiului,
populare, Gasă regională a creaţiei Hunedoara, Brad) şi a creaţiei popu­
populare şl-a alcătuit de Curînd un lare noi,
plan special de măsuri. La baza aces­
tui plan este înscrisă necesitatea dă Munca de cercetare a creaţiei popu­
munca de cercetare a folclorului să ca­ lare trebuie să stea şi în centrul preo­
pete un caracter ştiinţific, organizat, cupărilor unităţilor culturale de la sa­
să fie coordonată şi îndrumată cu te, caselor raionale de cultură, cercu­
competenţă. Consfătuirea ce va fl or­ rilor literare din întreprinderi şi in­
ganizată la Deva în cursul lunii oc­ stituţii.
tombrie, cu creatorii şi cercetătorii
Gercetarea măi temeinică a artei
creaţiei popiiiăre, va marca primi* noastre populare va duce la îmbogă­
ţirea repertoriului şi ridicarea calită­
ţii muncii formaţiilor artistice de ama­
Vor îi constituite la regiune şi în tori (coruri, formaţii coregrafice, bri­
găzi artistice de agitaţie, orchestre
centrele de raion (oraş) colective de de instrumente populare), la ridicarea
specialişti, cercuri ale tinerilor folclo­ activităţii Cercurilor literare şi artis­
rişti în şcoli, care vor efectua, perio­
tice şl prin aceasta, la educarea ma­
dic, deplasări pe teren pentru cerce­
tarea folclorului literar şi muzical. Se selor în spiritul dragostei faţă de pa­
vor înfiinţa la căminele culturale
cercuri de artă populară cu secţii de trie, faţă de oamenii muncii, creato­
rii valorilor materiale şi artistice.
Pro?. GONST. CLEMENTE
metodist principal la Gasa
regională a creaţiei populare Deva