Page 7 - 1961-10

Nr. 2109
Campionatul regional de fotbal
Categoria l-a
Sebeşul! Sebeş — Faringal
Lonea 4— 1 i2~-îj
Intîlnirea dintre eohipele frun­
taşe, neînvinse în acest campio­
nat, a atras peste 2.500 specta­
tori. Aceştia au susţinut frene­
tic echipa locală în tot timpul
meciului. Jocul începe crispat.
Jucătorii ambelor echipe nu
stăpînesc balonul şl fac greşeli
elementare. La o asemenea gre­
şeală a apărării gazde, Parîngul
înscrie prin Petcu (min. 5). Se­
beşul îşi revine, pune stăpînire
pe Joc şi după numai 3 minute
egalează prin Huzum. In conti­
nuare se desfăşoară un Joc de
tatonare. Un nou atac şi Sebe­
şul reuşeşte să înscrie prin Ho-
mor (min. 85).
După pauză', Sebeşul are o re­
venire puternică masîndu-se pui
şî simplu In partea de teren a
oaspeţilor. Şuturile la poarta
Parîngului sînt nenumărate. In
min. 78 Homor scăpat singur
şutează, In bară', hiingea revine
şi Huzuîff reia’ în gol. In min.
83, un nou atac al gazdelor se
termină cu golul înscris de
Homor.
Remarcăm întreagă echipă a
gazdelor, In care toţi Jucătorii
au contribuit la victorie. De la
Lonea s-a remarcat In special
portarul Dlma.
A’ arbitrat cu multă compe­
tenţă Lovas (Deva))
Sebeşul Sebeş a folosit îor-
maţiă * Drăghicl — Lucaci, Ó1-
teanu, Raica — Lungaru, Mitu-
că — Urcan (din min. 75 Rîu-
reanu), Gavrilă, Huzum, Homor,
Bărbii.
D. LADARU
corespondent laşi Sotir, bine servit, ridică' sco­
Dínamo Barxo—
Metalurgistul Cuglr,
¦ 2— 9 Í0 -0 JÍ
La sfîrşîtul acestui meci, trl-;,.
bunele au aplaudat îndelung
victoria bine meritată a echi­
pei gazde. Au asistat la un meci
plin de dinamism', bărbătesc. La
victoria obţinută a contribuit
întreaga echipă dinamovistă care
n-a încetinit ritmul Jocului nici
după accidentarea lui Stoia
(mim 10) şl Schlet !(min. 74).
Ó menţiune specială pentru por­
tarul Mercea,
in prima repriză, perioadele
de dominare au alternat. In re­
priza a doua Insă gazdele se
impun şl concretizează în min.
61 prin Anton dintr-o lovitură
liberă din colţul careului de 16
m. In continuare, poarta lui
Rusu (Cugir) este mereu asal­
tată. In min. 75 Rogojan la o
acţiune pe cont propriu şi în­
scrie al doilea gol, dlntr-un
unghi dificil.
Deşi învinsă', echipa din Cu­
gir a dovedit o bună pregătire,
a muncit mult, mai ales pe ex­
treme, dar păcat că s-a retras
in apărare, acţionînd în atac
doar prin Vizuru,
A arbitrat Cornel Sîrb'u (Pe­
troşani).
M. SUSAN
, corespondent
Minerul Deva — Minerul
Aninoasa 1—2 11—2)
La capătul celor 90 minute do
Joc, clnd la fluierul final al ar-
Atitudini reprobabile
Ne place să vedem fotbaliş­ motiv. Avea in el o doză des­
tii noştri pe teren. Ii încu­ tul de mare de alcool.
rajăm şi-i susţinem in toate ,!Marea vedetă“ a echipei
situaţiile — ne scrie un grup din Orăştie ieşise la plimba-,
de tovarăşi din oraşul Orăş­ re. I s-a părut că nu este su­
tie, despre jucătorii echipei ficient băgată Ui scamă şi că
Dacia.
Dar comportarea unor, ju­ cale. Atunci, după „legea
cători din echipă in viaţa pumnului“, a început să-şi
particulară este reprobată. Şi facă „dreptate“. Colegii de
iată ce ne relatează clţiva echipă prezenţi la aceste sce­
din susţinătorii acestei echipe. ne s-au amuzat, in loc să in­
In seara zilei de 18 septem­ tervină.
brie, un grup de 6-8 tovarăşi
se adunaseră in centrul ora­
şului Orăştie. Discutau a-
prins despre comportarea
echipei lor. In mijlocul
grupului şi-a făcui curînă
apariţia, jucătorul Gavrilă. terenurile de sport, un om
Umflat ca un curcan, plin care să fie respectat şi sti­
de sine, Gavtilă a început să mat de cel din jur prin com­
> sfid ezi pe cei din grupul portarea sa. Asemenea „spor­
* amintit. Ba mai mult, le-a
l adresat cuvinte injurioase şi
> i-a îmbrlnciţ fără nici un
bltrului Oniga (Teiuş); tabela
de marcaj consfinţea rezultatul
de 2-1 pentru oaspeţi, cei cîţiva
zeci de susţinători ai echipei
din Anlnoasa au răsuflat uşu­
raţi. Echipa a cîştigat un meci
nesperat, în care tot timpul ini­
ţiativa a fost de partea gazde­
lor. Minerul Deva a dezamăgit
şi de data această prin jocul
confuz, lipsit de orizont. Gazde­
le deşi au dominat copios, nu
au înscris din cauză că au în­
ghesuit exagerat de mult jocul
pe centru, unde fraţii Golgoţiu
şl în ultimă instanţă portarul
Coşereanu, au lămurit situaţii
unele destui de dificile.
Oaspeţii au organizat cîteva
contraatacuri, însă toate la fel
de periculoase, bine concepute
şi coordonate.
Au înscris pentru Minerul Anl­
noasa, Constântinescu (min. 9)
şl Dulă '(min. 38) iar pentru
Minerul Deva, Bejan (min. 25)
din lovitură de la 11 m.
V. F. ^
Minerul Pefrlla—Victoria
Călan 2—0 11-0)
După’ felul cum au Început
Jocul, fotbaliştii din Petrila au
lăsat impresia că Intr-adevăr îşi
vor vedea realizat ţelul propus.
El au dominat cu autoritate
aproape întreaga partidă, obli-
gînd pe oaspeţi să se retragă
în apărate. Minerul Petrila a
avut o înaintare în vervă, care
prin Sotir, Olteanu şi Constan-
du, au atacat necontenit poarta
adversă1. Astfel, în min. 20, la
o centrare; Sotir atent, reia In
p la să : 1-0. Urmează o perioa­
dă alternativă de dominare.
In repriza secundă, jocul se
desfăşoară mai mult la centrul
terenului. La un contraatac, ace­
rul ia Z-0. In min, 70 de joc,
Culenco (Călan), şutează de la
distanţă Insă mingea trece pu­
ţin peste bară.
Ca spectacol, Intîlnirea a sa­
tisfăcut pe 'deplin prin Jocul
sportiv şi disciplinat.
Corect arbitrajul lui Creţu
'(Brad)',
S. OPREA
corespondent
A. S. Auto AIHa h i ia —
Minerul O h el ar 6*1 12-11
Deşi localnicii au prezentat o
echipă în revenire de formă,
care a prestat un joc bun, to­
tuşi, spectatorii prezenţi pe tri­
bună au plecat dezamăgiţi din
cauza atitudinii nesportive a ju­
cătorilor oaspeţi, care în min.
63 au părăsit în mod cu totul
nejustificat terenul de joc, „ne­
mulţumiţi“ de o decizie a arbi­
trului.
După ce au fost conduşi la
pauză cu scoriil de 2-1, oaspe­
ţii, deşi au avantajul vîntului,
numai pot face faţă în cea de
a doua repriză atacurilor din
ce In ce mal Insistente ale gaz­
delor. ŞI golurile încep să cadă
la Intervale de 4-5 minute. In
min. 63, oaspeţii, care şi pînă
aici au fost Ihdisciplinaţi pro-
testînd la majoritatea deciziilor
arbitrului Nemeş (Petroşani), au
pasă-mi-te grupul ii stătea In
Din păcate aici colectivul
sportiv Dacia nu ia nici un
fel de măsuri. In ţara noas­
tră, a fi sportiv, înseamnă a
fi înainte un om demn, exem­
plu în viaţa particulară şi pe
tivi“ cu apucături huliganice
nu au ce căuta pe terenul de
mrt.l
/WV/V y V '/A V A '|
părăsit terenul acuzind ofsaid
la un atac al gazdelor.
Pentru gazde au înscris Dan
(3), Nagy, Gogorici şi Plrvu.
PETRU TOMA
corespondent
C.F.R. Sitnerh ~
C.F.ft. Teiuş 4 —1 (1—3J
Ih a 5-a etapă din turul cam­
pionatului, formaţia C.F.R. Si-
meria întîlnlnd echipa C. F. R.
Teiuş a reuşit să obţină prima
victorie în acest dampionat. Jo­
cul a fost viu disputat de am­
bele părţi. Primul gol se în­
scrie in min. 25, dintr-o centra­
re a lui Vidolman pe cave Pri-
Săcaru o reia cu capiii in plasă.
După pauză, tot simeiienii
sînt cei care m archează: de
două ori prin Capră caVe a re­
luat centrările impecabile ale
lui Vidolman şi Toth. Apoi, Sco­
rul devine 3-1 prin golul exce­
lent marcat de Haţegan (Teiuş)
dintr-o lovitură de pedeapsă de
la 13 m. Scorul final este pe­
cetluit de acelaşi Capră.
Arbitrul Nicolae Lazăr (Pe­
troşani) a condus bine.
S. MUNTEANU
corespondent
Minerul Vulcan — Dacia
Orâştie 2— 1 (Q~*l)
Intîlnirea dintre cele două
echipe, disputată la Haţeg, a
fost vie, cu numeroase faze
spectaculoase aplaudate de spec­
tatori. In prima repriză, jucă­
torii de la . Dacia Orăştie sînt
mai activi şl au iniţiativa, reu­
şind în min. 31 să deschidă sco­
rul prin Niţu.
La reluare, echipa din Vulcan
începe decisă să modifice sco­
rul. Chiar de la începutul repri­
zei, Minerul Vulcan atacă şlreu -
şeşte să egaleze prin Rîşniţă
(min. 46). In restul meciului,
tot Minerui Vulcan este cel care
domină şi în min. 83, acelaşi
Rîşniţă după ce face o cursă
spectaculoasă, înscrie Impara-
bih Astfel, partida se încheie cu
rezultatul de 2-1, meritat de
echipa din Vulcan.
A arbitrat slab C. Pop ’(Hu­
nedoara).
NiCU SBUCHEA
corespondent
CLASAMENTUL
t. Sehişul Sebeş 0 6 1 0 20: 9 11
2, Minerul Aninoasa 6 5 0 1 11: 4 10
3. Parîngul Lonea 6 4 1 1 14:11 9
4. Metălurg. Gugir 6 4 0 2 17: 4 a
5. Mirietui Petrila 6 3 2 Í 10: 15 8
6. Dinamo Barza 6 3 1 2 13: 9 7
7. Victoria Călan 6 2 1 3 10: 8 ö
8. A.S. Auto Alba 6 2 1 3 11:10 b
9. .Minerul Vulcan 6 1 3 2 7:13 6
10. Minerul Deva 6 2 0 4 8: 7 4
11. Dacia Orăştie 6 2 0 4 3: 7 4
12. Minerul Ghelăr 6 1 1 4 13:23 3
13. C.F.R. Teiuş 6 1 1 4 6:21 3
14, G.F,R. Simeria 6 1 0 5 9:20 2
ETAPA VIITOARE:'
Victoria (Bălan — G.F.R. Stmerîa;
Minerul Ghelar — Minerul Petrila;
Pntîngul Lonea — A. S. Auto Alba
Iuliaj Metalurgistul Cttglr — Sebeşul
Sebeş; Dâcia Orăştie — Dittâmo Bar­
za; Minerul Aninoasa — Minerii! Vul­
can; G.F.R. Teiuş — Minerul Deva.
Aportul este tot m ult îndrăgit de tineri. Ba­
zele sportive create in acest scop le asigură
toate condiţiile
B I H O T H 80QIAL18MULUI
Categoria B la fotlial
SERIA I-A
Rapid Focşani — Poiana Clm-
pina 1-2; C.F.R. Paşcani —
Carpaţi Sinaia 4-0 ; Ştiinţa Ga­
laţi — Dinamo Galaţi 2-3; Ceah­
lăii! P. Neamţ — Foresta Făl­
ticeni 1-1; Flacăra Morenl —
Dinamo Suceava 0-0 ; C.S.M.S.
Iaşi— C.S.M. Brăila 6-0 ; St.
Roşie Bacăit — Prahova Plo­
ieşti 1-1. i rialului lemnos, iinde vor fi
ETAPA1 VIITOARE Ceah­
lăul P. Neamţ — C.F.R. Paşcani;
Rapid Focşani — Ştiinţa Galaţi;
C.S.M. Brăila — St. F.oşie Ba­
cău ; Dinamo Galaţi — Dinamo
Suceava ; C.S.M.S. Iaşi — Car­
paţi Sinaia; Prahova Ploieşti
— Poiana Cîmplna ; Foresta
Fălticeni — Flacăra Moreni.
SERIA II-A
Ştiinţa Craiova — Dinamo
Obor 4-0; Fi. Roşie Bucureşti
— Farul Constanţa 2-3 ; Chimia
C-oVora — Tractorul Braşov
4-0; Metalul Bucureşti —
C.S.M. Mediaş 3-0; C.F.R. Ro­
şiori — Chimia Făgăraş 3-0 ;
SiN.M. Constanţa — ştiinţa
Bucureşti 1-2 ; C.S.M. Sibiu —
C.S.M. Reşiţa 2-1.
ETAPA V IIT O A R E C him ia
Făgăraş — Metalul Bucureşti;
Dinamo Obor — S.N.M. Con­
stanţa ; C.S.M, Mediaş — Ştiinţa
Craiova: Ştiinţa Bucureşti —
C.S.M. Sibiu; Farul Constanţa
— Chimia Govora; Tractorul
Braşov — FI. Roşie Bucureşti ;
C.S.M. Mediaş — Ştiinţa Cra­
iova.
SERIA III-A
C.F.R. Timişoara — I.R.'A’. Tg.
Mureş 2-1 ; Arieşul Turda —
A.S.A. Crişiii Oradea 3-1; Re­
colta Cărei — C.F.R. 'Arad 5-0;
C.S.M. Crişana — Ind. Sîrmel C.
Turzii 0-0; Vagonul Arad —
C,S.M. Cluj 0-0 ; Mureşul Tg.
Mureş — A.S.M.D. Satu Mare
2-1 ; C.S.M.D. Baia Mare —
Corvinul Hunedoara 5-0.
ETAPĂ VIITOARE : Ind. Sir-
mel C. Turzii — Vagonul Arad :
Corvinul Hunedoara — Mureşul
Tg. Mureş ; 'A.S,M.D. Satu Mare
— C.S.M. Crîşana: C.F.R. Arad
— C.F.R. Timişoara;' I.R.'A. Tg.
Mureş — Arieşul Ju rd a f A.S.A.
Crişul Oradea — C.S.M.D. Baia
M are; C.S.M. Cluj — Recolta
Cărei.
* ¦v Tjr- -n' " •
Tenis de masă
Duminică dimineaţa au avut
Ioc în sala clubului U. R. C. M.
din Deva întrecerile din cadrul
fazei regionale a campionatu­
lui de tenis de masă organizat
de U.C.E.C.O.M. La întreceri au
luat parte jucători şi jucătoare
din oraşele Brad, Alba Iulia,
Orăştie, Hunedoara, L'upenl, Pe­
troşani şi I-Iaţeg. După o serie
de partide viu disputate, la
proba individuală bărbaţi, pe
primele patru locuri s-au clasat
concurenţii: Tiberiu Pis, Eugen
Chireiş, Nicolae Lazăr, toţi de
Ia Voinţa Petroşani şi N. Sbu-
ch'ea (Retezatul Haţeg). L'a fete,
pe primele trei locuri, s-au cla­
sat în ordine: Ioana Baban (Pe­
troşani), Szegedy Elisabeta (O-
răştie) şi Maria Varga (Lu-
peril)’.
Concurenţii clasaţi pe prime­
le patru locuri la bărbaţi şi
primele trei locuri la fete, vor
forma echipa regională care va
participa la faza finală pe ţară
a concursului,’
Rughi
Jiu l Pefroşani —~
Minerul Lupeni
0 — 6 (0 — 6)
In cadrul campionatului de
calificare, pe stadionul Jiul din
Petroşani s-au întîlnit echipele
de rugby Jiul şi Minerul Lu­
peni. Oaspeţii, cu o pregătire
fizică mai b'ună, au obţinut
victoria cu scorul de 6-0. ’
in CLIŞEU':' o fază 'din timpul unul concurs
'de atletism.
pojr. 3
*gggMggwgWgBWBgjWgMW|Bgg^WBBB»|gg^raraaarazamimimsitra
DIN U NIUNEA SO V IETIC A
Combinatul de prelucrare a lemnului
de pe malul Mării
Exploatarea imenselor 0O&3« U íng. Í. AtÖRACEVICI răin plin. Numai acest combi- (
ţii forestiere din U.R.S.S. pre
nat poate produce de patru ort {
vede folosirea cea mai raţio­ hidrocentrala de la Bratsk, cea mai mult carton decit a pro- ;
nală a acestui material naţu* dus în 1900 întreaga industrie L
ral deosebit de preţios, In m ă­ mal puternică din iunie.
rile masive forestiere se con­ Dar. ce s-a întlmplat cu mor­ a U.R.S.S. '(
struiesc întreprinderi pentru
prelucrarea complexă a mate­
manele de scoarţa şi rumeguş?. La combinat mai există o f.’
valorificate şi toate deşeurîle.
Un exemplu pentru toate în­ O parte considerabilă din ru­ întreprindere, care va absorbi
treprinderile de acest fel va fi
giganticul combinat care se meguş merge pe benzile trans­ tot torentul de aşchii: o mare
construieşte in prezent in bo­
gatele întinderi forestiere si­ portorului la fabrica de droj­ fabrică de plăci aglomerate.
tuate in apropierea hidrocen­
tralei de la Bratsk. die. Restul de rumeguş şt Aşchiile afinate, îmbibate cu
De obicei unde se prelucrea­ scoarţă este trimis pe benzile răşini artificiale şi introduse {
ză materialul lemnos deşeurile
rămin pe loc. In 1965 in Unl- transportorului spre focarele in prese automate, se bor tran- ţ
nnea Sovietică trebuie să se termocentralei care lucrează sforma aici intr-un minunat '
exploateze în păduri 200 mi­
lioane metri, cubi de lemn. Ci­ pentru atiibele coinbtnăte-gi- produs — plăci de lemn agio- L
fra este grandioasă. Dar din
această cantitate, peste 100 ganţi. merat. Constructorii le aşteap- L
milioane metri cubi se vor
transforma in deşeuri. Vor fi O termocentrală alături de tă cu nerăbdare, iar cele mai ?
insă Oare intr-adevăr deşeuri?
hidrocentrala Bratslc ? Este bune sorturi din aceste plăci »
La combinatul de la Bratsk,
care va fi cea mai mare în­ oare nevoie de ea aici ? In­ slut destinate secţiilor, fabricii
treprindere de acest gen din
lume, cu un înalt nivel de în­ contestabil, că este ! 1Altfel, la de mobilă. ?
zestrare tehnică, cuvintul „de­
şeuri“ îşi va pierde definitiv ambele combinate s-ar aduna O atenţie 'deosebită se va s
munţi de rumeguş şi coajă, acorda la combinat producţiei
sensul. Toată cantitatea de care ar trebui arşi fără nici un aşa-numitului lemn „înnobilat“,
lemn va deveni un material folos, ba s-ar măi cheltui multe care după impregnarea lui cu
folositor şi o materie primă forţe şi mijloace.
valoroasă pentru industria chi­ răşini sintetice şi o puternică
mică.
Din iiscătorie materialul presare capătă proprietăţi noi,
Combinatul este format 'din
două întreprinderi, de sine stă­ lemnos va trece in secţiile a uimitoare. Rulmenţii din acest
tătoare — un joagăr — fabri­
că de prelucrare şi o fabrică trei întreprinderi automatiza­ material sînt mai rezistenţi
de celuloză şi ccirtoh. La am ­
bele producţia va fi mecani­ te, independente. Prima din decit cel din bronz, pot fi
ele produce elemente de con­
strucţii, tocuri de ferestre cu unşi... cu apă obişnuită. In vii­
rame, uşi, dulapuri înzidite Ctc. tor va apare şi un material
Maşinile-unelte specializate, plastic 'din lemn — un concu­
care produc cu mare precizie rent serios al multor, metale.
elemente de construcţie din Constructorii şi montării
lemn, uşurează asamblarea au­ complexului industrial de pre­
tomatizată a producţiei. 'Ală­
turi de această întreprindere lucrare a lemnului de la
se aflu fabrica de semifabri­ Bratsk depun toate 'eforturile
cate industriale, care va pro­ pentru ca această mare între­
duce piese de cele mal felu­ prindere, care va consuma
rite destinaţii, necesare între­ anual aproximativ 4 milioane
prinderilor industriale şl pro­
ducţiei lor. 1Aceasta va permi­ metri cubi de lemn, să se si­
te multor fabrici $i uzine să tueze pe primul loc din lume
renunţe la micile lor secţii de în ce priveşte niveliil tehnic.
zată şi automatizată, lată cum tlrhplărie. unde multe lucrări
vor arăta ele. trebiiie executate manual.
Ungă malul Angarel, boga­ întreprinderea următoare este Otefiiâîdr S* fiiait«ifio
tă in ape, se află un parchet o mare fabrică de mobilă. Ea
silvic mecanizat. 'Aici. lemnul
sosit pe apă, in vapoare spe­ va primi materialul lemnos >: pe un vulcan
cel mai bun. Din secţiile el vor
ciale sau pe uscat este sortat. ieşi prototipuri de mobilă In Kamciatlca, pe versantul vulcanu­
Lemnul rotund este trimis ia uşoară, elegantă, confortabilă. lui Avacinsk s-â început construirea
întreprinderea de prelucrare, 'Special pentru această fabri­ i unei staţiuni ştiinţifice pentru studie-
iar restul, crengile şi cioturi­ că se construiesc maşini-unel- ¦rea caracteristicilor fizice ale vulca­
le, sînt îndreptate spre fabri­ te şi linii automate, care vor nului. Staţiunea va ii înzestrată cu
că de celuloză şi carton. permite mecanizarea comple­ aparataj seismic, niagnetometric şi al­
te aparate din cele ttiai inoderne. Ob­
Să facerii la început o vi­ tă şi automatizarea in mare servatorul de la Avacirtsk va fi prima
zită in prima întreprindere. măsură nu numai a confesflo- staţiune de cercetări ştiinţifice din
Buştenii sînt curăţaţi automat 'nării' pieselor, ti procesului de U.R.S.S. situată pe ufi vulcan activ.
de coajă Intr-o secţie specia­ ¦asamblare a mobilei, ci şi a
lă. După aceea pe „trenurile“ unor asemenea lucrări care ne­
îeîefon în iroleibuze
nesfîrşite ale transportoarelor cesită un volum mare de m un­ Această inovaţie a fost întîmpinată
sînt expediate spre gater.'Aco­ că, cum stnt curăţirea şi lus­ cu multă satisfacţie atit de şoferii tro­
lo acest torent de blrnë este truitul. Unele sortimente de leibuzelor cît şi de dispeceri şi pasa­
împărţit pe citeva benzi de mobilă vor fi trimise de la fa­ geri. Dacă undeva s-a produs o oprire
transport ce ’duc spre fierăs­ brică demontate pe grupuri de sau defecţiune — este destul să ridici
receptorul aflat direct în cabina şo­
traie, care execută flecare piese mari. 'Aceasta va face ferului şi poţi să anunţi dispecerul sau
grinzi şi scindări de anumite mal Uşoară transportarea lor. să chemi maşina pentru ajutor tehnic.
dimensiuni. Iar asamblarea mobilei se va
face in fabricile locale. Acest sistem de înaltă frecvenţă de
De la gater ’masa lemnoasă legătllră telefonică dublă prin cablu­
este îndreptată spre cealaltă Cartonul pentru ambalarea rile de contact, produs de Intreprinde-
clădire, unde se aplică atit pieselor de mobilă îl va furni­ 1rea „Ukrafiergocermet“ pentru legătu­
Obişnuita ilscăre la căldură, cit za întreprinderea vecină. Con­ ra cu minele, a fost experimentat cu
şi uscarea cu curenţi de înaltă struirea combinatului de celu­ i succes pe una din liniile de troleibuz
frecvenţă. Doar alături Se află loză şi carton se desfăşoară
din Harkov, Audibilitatea este bună
atit în timpul opririi cît şi în timpul
mersului maşinii.
M a g a z in e le T.Â.P.L. PETM IŞâM
O .C .L Industrial (
din Deva, -
Sirrseria şi Cugir,
a n u n ţă publicul c o n s u m a to r c ă la
sîn t bine d a ta de 1 o c to m b rie 1961,
aprovizionate cu
fesăfuri de lînă,
măfase
S-AU DESCHIS MUSTĂCII
şi bumbac.
¦Birti!B««iiBBi«K!BnBBfaBBnnHnnisaBanEBraB!i3anni2aannibismnEuaRuaaaraokBeawsB:3E-2JaHft
în u rm ă to a re le localităţi;
• GRADINA DE VARA MINERUL PETROŞANI
• GRADINA DE VARA CĂRBUNELE LONEA >
• GRADINA DE VARA A BUFETULUI NR. 23 FETRIL.aÎ
• GRADINA DE VARA DIN ANINOASA
e GRADINA DE VARA DIN LUPENI
0 CHIOŞCUL DIN PIAŢA VULCAN
• CHIOŞCUL DIN UKICANI ^
La mustării găsiţi în perm anenţă renumitul MUST DULCE L
'şi delicioasa PASTRAMA CU MAMALIGUŢA, precum şi alte^
!specialităţi c a : mititei, antricoate, cîrnaţi de porc, rinichi etc.>
VIZITAŢI CU ÎNCREDERE MUSTĂRIILE T.A.P.L. PETRO- j*
ŞANI.
iW W v
O.C.L. ALIMENTARA
VINDE
jifriiA to & te u n it ă ţ ile s a le dasi
CiriBela,^ T e ii tie ş l
C âta tt
sortim en te b o ga te de:
® produse zaharoase ;
« paste făinoase;
® conserve do carne, le g « , peşte;
® diferite produse facíate;
minerale, vinuri de m ă şi
băuturi spirtoase