Page 4 - 1961-10

png. 4 DRVMUL' SOCIALISMULIII Nr. 2105

\CTwnwBnwwPCTgxtcurntrsasateM R. I). G erm ană

x x iiir r v s ie ixltimeie xiLtimeig

Uniunea Sovietică cîştigă întrecerea îrea C.C. al P.C. Bulgar
economică cu capitalismul şi a Consiliului de Miniştri

al R. P. Bulgaria

Recunoaşteri semnificative ale presei americane SOFIA 30 (Agerpres). — Bulgaria au considerat necesar

Agenţia BTA transmite hotă ca pînă la încheierea T ratatu­
lui de pace cu Germania să
NEW YORK 30 (Agerpres).— Uniunea Sovietică. „Prezieind devărata automatizare cere o rîrea C.C. al P.C. Bulgar şi a
Cind acum ciţiva ani în Statele criza, se spune în articol, „For­ îmbinare a maî multor elemen­ Consiliului de Miniştri al R. P. amine lăsarea la vatră a solda­
Unite a Început să se vorbeas­ tune“ a subapreciat trăinicia te sociale, tehnice şi economice ţilor, matrozilor, sergenţilor şi
Bulgaria, în care se spune că
dat fiind înrăutăţirea, din vina cartnicilor care şi-au îndeplinit

că pentru prirna oară serios că sentimentului naţional al po­ aparent contradictorii, explică ţărilor imperialiste, a situaţiei stagiul în forţele armate.
internaţionale, pregătirile mili­
Uniunea Sovietică cîştigă între­ porului sovietic". Exprimîndu-şi in coloanele revistei „Nation“ tare ale Greciei şi Turciei şi Guvernul Republicii Populare
cerea economică. cu capitalis­ nemulţumirea pentru faptul că comentatorul economic al zia­ campania lor provocatoare de Bulgaria, cere încă o dată gu­
mul şi începe să ajungă din oamenii sovietici se mindresc cu rului „New York. Times“ — Da- calomnii împotriva Republicii vernelor Greciei şi Turciei să nu
urmă Statele Unite, „Fortune“, realizări ca lansarea sateliţi­ vid Binder“. „Din punct de ve­ zăngăne armele, ci să soluţio­
care se intitulează „revista con­ lor artificiali ai Pămlntului şi dere al amploarei sale şi al Populare Bulgaria, precum şi în neze în mod rezonabil toate pro­
ducătorilor businessmenilor ame­ zborurile cosmice ale lui Gaga­ giijii cu care a fost elaborat,
ricani", s-a grăbit să-i conso­ rin şi Titov, revista constată cu arată el, programul sovietic de legătură cu incidentele de gra­ blemele nereglemcntate în inte­
leze pe capitaliştii americani tristeţe : „Cu unele rezerve în automatizare dovedeşte că e-
oarecum neliniştiţi. In numărul ce priveşte înalta apreciere a xistă un mod de abordare atot­ niţă care au devenit tot mai resul tuturor ţărilor balcanice

frecvente, C.C. al P.C. Bulgar şl în interesul păcii în Europa şi

Consiliul de Miniştri al K. P. în întreaga lume.

din februarie 1957 al revistei viitorului ritm de creştere so­ cuprinzător a acestei probleme. 33®
a fost publicat un amplu ar­ vietic, „Fortune“ este acum de Şi dimpotrivă un asemenea mod
ticol cu numeroase diagrame in acord că nu există nici un simp­ de a aborda problemele auto­ Pace în înfreaga lume prin reglem entarea

care, cu ajutorul unor date fal­ tom al vreunei depresiuni eco­ matizării, subliniază autorul, es­ problemei germane cu ajutorul tratativelor !
se, se încerca să se dovedeas­ nomice interne care ar putea te extrem de problematic în sis­

că nici mal mult nici mai pu­ provoca falimentul sovietelor". temul nostru al liberei iniţia­ Declaraţia lui Maurice Thorex

ţin că în Uniunea Sovietică s-a Revista „Fortune" a fost ne­ tive“. PARIS 30 (Agerpres). — buie să fie declarat oraş liber, Un nou bloc de locuinţe în oraşul Halle.
produs „o criză care zguduie în­ voită să renunţe definitiv ia ve­ Subliniind totodată că aceas­ Maurice Thoroz, secretarul neutru si demilitarizat, sub con­
săşi baza sistemului sovietic“. chile sale născociri despre „slă­ general al P. C. Francez, a fă­ Vizita delegafiei parlamentare
Poate oare Uniunea Sovietică să birea“ ritmului dezvoltării in­ ta înseamnă că „Uniunea So­ cut următoarea declaraţie co trolul O.N.U.
depăşească producţia industrială dustriale a Uniunii Sovietice şi vietică trăieşte acum o adevă­ respondenţilor Societăţii de ra- La punctul al doilea, amin­ romîne în Finlanda
a Statelor Unite pînă In 1970 ? despre faptul că „în Uniunea rată a doua revoluţie“, el scrie : dioteleviziime „Europa-1“ şi
„Desigur că nu“, a răspuns re­ Sovietică productivitatea muncii „Nu se poate nega că progra­ agenţiei France Presse : tind de programul salvării n a­ HELSINKI 30 (Agerpres). — în cursul vizitei sale în Fin­
vista. creşte mai încet decît în Statele mul lor (adică programul au­ Două probleme se află îmleo- Corespondenţă specială: La 29 landa, şi şi-a exprimat convin­
Unite“. „Sporul anual al pro­ tomatizării din Uniunea Sovie­ sebi în atenţia Comitetului nos­ ţionale pe care l-am propus septembrie delegaţia Marii A- gerea că vizita delegaţiei par­
De atunci au trecut ceva filai ducţiei industriale a Uniunii So­ tică) ii depăşeşte considerabil, tru Central : primejdia gravă dunări Naţionale a R. P. Ro­ lamentare a R. P. Romîne în
mult de patru ani şi jumătate, vietice, constată revista, este pe al nostru în probleme ca ri­ care ameninţă Franţa şi pacea spre examinare tuturor partide­ mîne condusă de Ion Pas, vi­ Finlanda va aduce o nouă con­
iar neliniştea capitaliştilor a- superior celui din Statele Unite“. dicarea calificării muncitorilor, în întreaga lume ca urmare a lor şi grupărilor democratice, cepreşedintele grupului romîn al tribuţie la dezvoltarea relaţiilor
mericani nu numai că nu s-a „Din punct de vedere al pro­ reînvierii militarismului ger Uniunii Interparlamentare, pre­ dintre popoarele romîn şi fin­
atenuat, ci a crescut şi mai ducţiei de maşini-unelte pentru instruirea personalului tehnic şi mau, precum şi ofensiva împo­ insistăm în scrisoarea adresată şedintele Comitetului de radio landez.
mult. Programul concret şi pre­ prelucrarea metalelor, scrie re­ triva democraţiei, primejdia muncitorilor socialişti şi tu tu ­ şi televiziune, care se află în
cis al construcţiei comuniste în sistemul de coordonare a pro­ ror republicanilor asupra nece­ Finlanda la invitaţia parlamen­ In cursul aceleiaşi zile pre­
UlR.S.S., publicat acum două vista, Uniunea Sovietică a depă­ crescîndă a unui război civil în sităţii realizării unei alianţe tului finlandez, a fost primită de şedintele Radiodifuziunii finlan­
luni, a zguduit literalmente Sta­ şit cea mai bună realizare a- ducţiei. Şi nu este surprinzător ţara noastră ca urm are.a dicta­ atît timp cît nu este prea tîr- preşedintele Finlandei Urho deze Einar Sundslrom a oferit
tele Unite şi continuă să se mericana din anul 1952 cu 50 turii finei singure persoane, in ziu. Kekkonen. Cu prilejul acestei un dejun în cinstea delegaţiei
afle în centrul atenţiei atît a la sută, iar nivelul anului 1960 — sistemul sovietic cu contro­ staurată în Franţa. vizite preşedintele Finlandei a R. P. Romîne. La dejun §lj g|p-
prietenilor cît şi a duşmanilor —de mai bine de trei ori. lul său centralizat şi cu capa­ In ce priveşte partidul nostru, rostit o scurtă cuvîntare subli­ ticipat din partea Finlandei,
comunismului. In legătură cu primul punct sîntem gata să colaborăm in niind printre altele importanţa Paavo Ailo, prim vicepreşedinte
Economiştii burghezi, analizînd citatea sa de a mobiliza toate propunem semnarea unui tra schimbului reciproc de vizite al parlamentului, membri ai
In ultimul număr al revistei cauzele succeselor imense ale tat de pace cu cele două state toate domeniile cu toate p arti­ parlamentare pentru dezvoltarea parlamentului, reprezentanţi ai
„Fortune“ apare un articol la economiei Uniunii Sovietice şi resursele umane şi materiale germane care să stabilească de- dele. cu toate grupările. cXi toa­ legăturilor de prietenie exis­ Ministerului Afacerilor Externe
fel de amplu ca şi acela din ale perspectivelor măreţe pe pentru îndeplinirea unei sarcini finitv frontierele şi să pună cs- tente între cele două ţări. Rc- şi ai Cancelariei parlamentului
!1957 despre economia Uniunii core le deschide Proiectul de păt inaşinaţiunilor revanşarzi te personalităţile care îşi pro­ ferindu-se la relaţiile dintre finlandez. La dejun a partici­
Sovietice din punctul de vedere Program al P.C.U.S., ajung tot concrete, este mal bine adap­ lor de la Bonn. Propunem, de pun următoarele teluri : reor­ Finlanda şi Romînia, preşedin­ pat de asemenea Ion Enesru,
al între'cerii celor două siste­ mai frecvent la concluzia că in asemenea, normalizarea situaţiei ganizarea democratică a insti­ tele Finlandei a subliniat posi­ însărcinat ni afaceri ăd-interim
mă. Şi de darta aceasta artico­ comparaţie cu sistemul capita­ tat pentru îndeplinirea unui a- tuţiilor, lichidarea complotului bilitatea şi necesitatea dezvol­ al R. P. Romîne la Helsinki.
lul este însoţit de numeroase list sistemul socialist are avan- semenea program decît sistemul în Berlinul occidental care tre- fascist, pace în Algeria, pace în tării pe mai departe şi pe toa­
diagrame, dar conţinutul lor şi tajie evidente în ce priveşte te căile, a bunelor relaţii care In cursul serii de 29 septem­
însuşi tonul articolului este com­ organizarea forţelor de pro­ nostru". Europa si în întreaga lume prin s-au statornicit între Finlanda brie conducătorul delegaţiei
plet diferit de cel din 1957. ducţie actuale. In rindurile eco­ reglementarea problemei ger­ şi Romînia. In încheierea cu­ parlamentare a Marii Adunări
nomiştilor burghezi domneşte o C. BOUROET: „ H a m a n a r s k j o e k l ş i- a mane eu ajutorul tratativelor, vântării sale Urho Kekkonen, a Naţionale, a R. ,P. Romîne, Ion
Să începem cu faptul că re­ mare îngrijorare din pricina in­ eforturi îndreptate spre reali­ Pas. a ţinut o conferinţă de
vista a fost nevoită să recu­ capacităţii sistemului capitalist p lă tit g r e ş e lile ca viaţa. zarea dezarmării totale, genera­ rugat pe conducătorul delega­ presă în cursul căreia a făriit.
noască că n-a avut dreptate a- de a pune automatizarea Jn sluj­ ţiei romîne, Ion Pas, să tran­ reprezentanţilor ziarelor si radio­
tunci cînd şi-a consolat cititorii L.EOPOLDVILLE 30 (Agerpres). - cezi ca colonelul Trinquier etc. le si controlate. smită salutul său conducerii dc difuziunii o expunere în legă­
Comisia de anchetă însărcinată să Dacă un romancier ar fi înfăţişat cu Este necesar ca noi toţi — co­ Stat a R. P. Romîne precum tură cu vizi.ta 'delegaţiei narla-
stabilească cauzele morţii lui Dag si urări de noi succese poporu­ mentare romîne în Finlanda.
Hammarsk'ioeld nu a ajuns încă la o cîjiva ani în urmă imaginea unei pu­ muniştii, socialiştii, republica­ lui romîn.
concluzie definitivă. Dar dacă nu se treziciuni atît de net caracterizată dm
ştie prin ce mijloace a fost doborît punct de vedere politic şi financiar ar nii de toate convingerile, foştii In răspunsul său. Ion Pas, a
avionul cu care zbura Hammarskjoeld, îi fost acuzat că este părtinitor şi ian- participanţi la înîş.cgrea flc.jrp: mulţumit pentru călduroasa pri­
tezist. Este adevărat că Africa nu cu­ zistenţă să restabilim si să re- mire făcută delegaţiei romîne
înoim democraţia : să lichidăm
împreună primejdia fascistă; să
contribuim împreună Ia instau­
rarea păcii; să salvăm împreu­
nă Franţa.

vorbindu-le despre „criza“ din ba societăţii. Fapt este că „a­ nimeni mi are dubii atunci cînd este noştea încă acest gen de operaţiuni: Atentai împotriva

vorba de desemnarea celor vinovaţi, colonialismul direct era tot atît de

Guvernul S, U. A. examinează problema lată ce scrie în această privinţă Glaude crud... America Latină care i-a avut Sui J. ffehru
trim iterii de trupe în Vietnamul de sud Eourdet, directorul săptămînalului pe Batista, Trujillo. Soitioza, Jimenez
„France Observateur“: „Ceea ce este si­ etc. cunoaşte această marfă de 50 de DEL HI 30 (Agerpres). — Agenţia
NEW YORK- 80 (Agerpres). — Du­ cum din nou această problemă“. gur este că Hammarskjoeld a fost vic­ ani, numai că Africa nu este America United Press International anunţa că
tima situaţiei create în Congo unde Latină. Pe acest continent instalarea iot seara a explodat o bombă pc o
pă cum anunţă ziarul „Washington Din cele relataie de ziar reiese că îmbină într-un mod absolut caricatural marionetelor de abia începe şi aceasta stradă a capitalei indiene la 3 mi­
produsele cele mai rău mirositoare ale într-o epocă în care capitalismul mon­ luite după ce trecuse automobilul pri­
epocii ¦finale a imperialismului colo­ dial şi-a pierdut o parte din putere şi

Post and Tlmeă Herald“, guvernul cercurile guvernante americane sînt în­ nial : domni financiari belgieni sau în care popiarele din întreaga lume în­ mului ministru Jawahaiia! Neliru. Şase

S.U.A. examinează problema trimite­ grijorate de creşterea mişcării de eli­ americani (Rockfeller) care îşi plătesc cep să se trezească. Chiar şi fără moar­ persoane au fost rănite. Martorii ocu­

rii de trupe americane în Vietnamul berare naţională în Vietnamul de sud de la distanţă agenţii „indigeni“; ser­ tea lui Hammarskjoeld şansele Iui lari declară că în momentul explo­

de sud. Guvernul S.U.A., scrie „Wa­ şi de instabilitatea situaţiei rebelilor vicii secrete ale unor mari puteri; co- Chombe de a se menţine erau foarte re­ ziei luminile de pe stradă s-au stins.
shington; Post and Times Herald“, care în Laos şi se tem că prăbuşirea re­ loni din Africa de sud sau din Rho- duse. Astăzi însă, nu numai ţările afri­ Poliţia a deschis o anchetă pentru a-i
la începutul acestui an aproape că gimurilor proamericane din aceste ţări desia: marionete solidare cu toate ma­ cane, dar şi numeroase alte state vor descoperi pe autorii atentatului.
adoptase' hotărîrea de a trimite for­ ar avea consecinţe din cele mai grave rionetele ca Fulber Youlou de la Brazza- ii hoiărîte să lichideze abcesul“.
ville, un pivot al intrigilor împotriva Jawaharlal Nehru se întorcea de la
In încheierea articolului Clatide Bour-

ţe armat« americane pentru a fi io- pentru S.U.A. în întreaga Asie de unităţii Congoului; fascişti de tot so­ dei arată că „Hammarskîoeld şi-a plă­ solemnitatea consacrată aniversării

losite în La'os, examinează a- sud-est. iul ca echipa foştilor gestapovişti fran- tit greşelile cu viaţa“. naşterii Iui Gandlii.

săptămâni «le la deschiderea tea nu vădesc decit intenţia de Kennedy care s-au făcut auzite ternaţionale la ordinea zilei se GENEVA — Ls 29 septembrie a
a obţine avantaje unilaterale din partea ţărilor proaspăt in­ desprinde grija cu care ţările avut Ioc o întrevedere între c e i' doi
Sesiunii Adunării G enerale a O.N.U. pentru forţa militară occiden­ dependente, despre ale căror socialiste acţionează pentru preşedinţi ai conferinţei de la Gene­
tală rămasă la ora actuală in probleme el s-a ferit să vor­ menţinerea şi întărirea păcii. va pentru reglementarea problemei lao- •
urmă şi sînt departe de a cu­ bească. Ocolirea problemelor co­ Conştient de greutăţile întîm- ţiene, G. M. Puşkin (U.R.S.S.) şi M.
pinate pentru adoptarea măsu­ Macdonald (Anglia). Au fost discu­
prinde un ansamblu armonios lonialismului în cuvintarea lui rilor radicale, guvernul sovietic
Kennedy nu înseamnă însă că a prezentat un memorandum în tate probleme referitoare la lucrările
Au trecut două săptămîni de bazate numai pe recunoaşterea bune“ că „Uniunea Sovietică va al dezarmării generale şi to ta­ Adunarea Generală nu va avea care enumera o serie de thă- conferinţei de la Geneva pentru regle­
noii realităţi internaţionale“. să se pronunţe asupra felu­ suri îndreptate spre slăbirea în­
cînd sediul OM.U. de la New garanta libertatea Berlinului oc­ le. Cit priveşte insistenţa cu lui în care trebuie aplicată de­ mentarea problemei laoţiene .
York şi-a deschis porţile pentru Intr-adevăr, cu toate că In cu­ cidental şi accesul spre el cu claraţia adoptată la sesiunea cordării internaţionale. Este in­
a găzdui cea de-a 16-a Sesiune vintarea sa, preşedintele Ke­ condiţia ca drepturile de acces care puterile occidentale vor să tr-adevăr cît se poate de raţio­ PARIS — Intre 16 şi 27 septembrie
obţină interzicerea anumitor ti­ nal să se cadă 'de acord asupra s-a ţinut la Rabat în Maroc cel de-al
a Adunării Generale a O.N.U. nnedy a repetat o serie de cu­ să fie negociate în primul rînd puri de experienţe cu armele înfăptuirii următoarelor măsuri XV-Iea (Songres al Asociaţiei interna­
Deschiderea sesiunii este consi­ noscute vechi teze ale politicii cu guvernul Germaniei răsări­ sau, cel puţin, a unora din ele, ţionale a cinematografiei ştiinţifice.
nucleare şi legalizarea altora, privind : Îngheţarea bugetelor La Songres au fost prezenţi cineaşti
militare ale statelor; renunţa­ din 22 de ţări, printre care U.R.S.S.,
derată de opinia publică mon­ americane de ignorare a reali­ tene“. ea nu poate decît să confirme trecută din iniţiativa guvernu­ rea la folosirea armei nuclea­ Anglia, S.U.A., Franţa, Romînia, Bel­
Este desigur prematur să se vechea poziţie neconstructivă a re ; interzicerea propagandei de gia etc.
dială ca un cadru propice pen­ tăţilor actuale, recunoaşterea facă o apreciere asupra punţii S.U.A. în această problemă. lui sovietic cu privire la drep­ război ; încheierea unui pact 'de
tru căutarea de soluţii pe calea necesităţii tratativelor în acea­ tul la independenţă a popoare­ neagresiune între ţările N.’A.T.O. BRASILIA — Agenţia France Pres­
tratativelor în marile probleme stă luare de poziţie a confirmat stabilite între Andrei Gromiko Pentru ca O.N.U. să poată lor şi ţărilor coloniale. Memo ­ şi ţările Tratatului de la Var­ se anunţă că la 29 septembrie ca­
ale vieţii - internaţionale. Orien­ că fermitatea cu care acţionea­ si secretarul Departamentului de justifica universalitatea pe care randumul prezentat săptămîna şovia ; retragerea trupelor de mera federală a acordat încredere
tarea tocmai în această direc­ ză ţările socialiste pentru pro­ Stat. Dean Rusk, dar însăşi o revendică este imperios nece­ aceasta de guvernul sovietic pe teritorii străine ; împiedica­ guvernului Tancredo Nev.es cu 178 de
ţie a relaţiilor internaţionale movarea păcii trebuie să gă­ existenţa acestor contacte con­ sar ca drepturile statului cu t subliniază cu deplin temei că rea lărgirii numărului 'de state, voturi contra 11. Qamera nu s-a h 0-
este atît de mult dorită de opi­ sească în cele din urmă, cu firmă posibilităţile găsirii unor cea mai mare populaţie din iu- ' încheiera lichidării sistemului care deţin arma nucleară; cre­ nunţat însă şi asupra programh ;ti
nia publică incit ziarul burghez sprijinul opiniei publice mon­ soluţii reciproc acceptabile. me — R. P. Chineză — să fie in colonial pe întreaga noastră area de zone denuclearizate ; prezentat de primul ministru.
Fiind în posesia documentu­ sfirşit restabilite. Pregătirea planetă pînă la sfirşitul anului măsuri pentru micşorarea pri­
„Le Monde“ făcîn'd bilanţul dez­ diale, ecoul cuvenit. mejdiei unul atac prin surprin­ SYDNEY — Agenţia United Press
baterilor generale de pină acum Atrăgind atenţia că tocmai în lui comun sovieto-ameriean în unei noi manevre de către im ­ 1962 este o sarcină absolut re a ­ International relatează că într-o cu­
observa că „nu există un orator jurul încheierii Tratatului de care se stabilesc principiile in perialişti cu ajutorul reprezen­ lă. Paşii intreprinşi pînă acum dere. 'Acceptarea acestor propu­ vîntare rostită vineri, primul ministru
care să ia cuvîntul în adunare pace cu Germania clocotesc pa­ baza cărora trebuie duse tra ta ­ tantului neozeelandez care a so­ pentru traducerea în viaţă a de­ neri nu ar prejudicia pe ni­ al Australiei, Robert Menzies, a afir­
fără să lanseze un apel la tra ­ siuni periculoase, că tocmai pe tivele în vederea înfăptuirii de­ licitat înscrierea acestei proble­ claraţiei şi anume proclamarea meni, ci dimpotrivă ar deschide
tative“. Fireşte că poziţia de Elba şi prin poarta Branden­ zarmării, Adunarea Generală me pe ordinea de zi într-o for­ independenţei fostei colonii en­ mat că „apropiata intrare a Marii Bri­
pe care se lansează aceste ape­ burg trec liniile ce poartă cea are acum posibilitatea să şi mulare confuză cu scopul mai gleze Siera Leone, lichidarea pu­ căi noi pentru abordarea şl re­ tanii în , Piaţa Gomună europeană va
luri şi modul în care vorbele se mai mare încordare internaţio­ aducă contribuţia ce se impune mult sau mai puţin mărturisit terii britanice asupra Cameru­ sili Australia să caute noi pieţe în
împletesc cu faptele concrete, nală şi pot provoca în orice mo­ in această problemă. Nu pot fi de a amina şi acum discutarea nului, apropiata proclamare a zolvarea altor probleme interna­ Asia şi Africa pentru desfacerea griu­
diferă foarte mult ment descărcări furtunoase, A. însă trecute cu vederea piedi­ admiterii R.P. Chineze in O.N.U., independenţei statelor Tangani- ţionale litigioase. lui şi altor produse de bază“
Comentînd cuvintarea preşe­ A. Gromiko a relevat în cuvin­ cile ridicate de puterile occiden­ nu face decît să-i pună într-o ca şi Samoa de vest — vor fi
dintelui Kennedy în Adunarea tarea rostită la O.N.U. că Uni­ tale în calea dezarmării gene­ ipostază ridicolă pe cei care ar urmaţi de alţii şi mai viguroşi. Marea dezbatere a celei de-a NEW YORK — Agenţiile americane
Generală a O.N.U., căreia apa­ unea Sovietică este gata să în­ rale şi totale. Această obstruc­ vrea, de pildă, să acopere stră ­ Intr-adevăr, lupta de eliberare 16-a sesiuni a 'Adunării Genera­ de presă anunţă că marinarii flotei
ratul de propagandă american cheie fie un tra ta t de pace cu ţie se oglindeşte în încercarea lucirea soarelui. Caracterul op- a popoarelor din Algeria şi An­ le a O.N.U. este In toi. Popoare­ comerciale din porturile coastei de
i-a făcut o mare reclamă pen­ cele două state germane, fie tra ­ de a institui un control asupra tuz al acestei politici se vede gola, din Kenya şi Uganda, din le urmăresc cu vigilenţă unelti­ vest a statelor Unite au declarat gre­
tru a acoperi lipsa unor idei tate de pace separate cu R.D.G. înarmărilor — cu scopuri evi­ pînă şi în faptul că o serie de Rhodesia, Nyassaiand şi Irianul rile duşmanilor păcii şi acţio­ vă în urma respingerii de către ar­
noi constructive, ziarul brazi­ şi R.F.G. Depinde, aşadar, exclu­ dente de legalizare a spionaju­ delegaţii care se încadrau docil de vest capătă o amploare nează totodată pentru risipirea matorii grupaţi în „Asociaţia mari­
siv de puterile occidentale dacă odinioară în maşina de vot im­ norilor ameninţători al războiu­ timă a Pacificului“ a cererilor lor
lian „Liţtta Democratica“ nota: ele însele se vor priva sau nu lui — şi în refuzul de a accep­ perialistă, nu vor să mai fie tot mai mare. Salutînd în nu­ privind încheierea noului contract co­
„Kşnnedy se află în stare de ta o dezarmare controlată. De părtaşe la manevrele diploma­ mele ţărilor socialiste primirea lui. lectiv.
război rece cu faptele“, în timp de posibilitatea ce li se oferă de cind Uniunea Sovietică a p re ­ ţiei americane in această pro­ Sierei Leone ca cel de-al 100- Z. FLOREA
a aborda la masa tratativelor cizat că este gata să accepte blemă. lea stat membru al O.N.U., mi­
ce ziarul italian „Paese“ expri­ problema germană sau vor de­ orice sistem de control dacă pu­ nistrul de Externe al R. P. Ro-
ma parerea că „se creează im ­ terile occidentale ar accepta^ de­ Izolarea hărăzită celor ce ne­ mîne, Corneiiu Mănescu, a de­
presia că Kennedy şi trustul său termina prin poziţia lor rigidă clarat că ţările socialiste urmă­
al creerului au înţeles că data ca ţările socialiste să semneze zarmarea generală şi totală, p la ­ socotesc realităţile lumii contem­
fiind groaznica perspectivă a nul occidental de control se lasă resc cu o profundă simpatie
Tratatul de pace numai cu porane a reieşit în această săp- lupta popoarelor împotriva asu­
distrugerii atomice, Statele Uni­ R. D. G. Relinînd însemnătatea încă aşteptat ! Cele şase puncte
te nu pot spera că vor reuşi să Lămînă în critici le vehemente la pririi coloniale.
creeze o lume după un anumit cuvintării ministrului, de Exter­ formualte de preşedintele Ke­
calapod. Orice tratative pot fi ne sovietic, Walter Lippmann nnedy tn legătură cu dezarm a- adresa cuvintării preşedintelui Din noianul problemelor in-

nota in „New York Herald Tri­

Reducţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 1S8; 189; 75 Taxa plătită în nu-o- r oo.iMim, aprobării Duo (lunii Generale PT TR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - Deva