Page 3 - 1961-10

&Rumjs3 'socmmmuLui
li pposlaniarei R. P. E in «
Se exiim d m liaele d e că rb u n e
In minele de cărbune din China se deschid mereu noi abă-i
taje în vederea creşterii producţiei. Potrivit unor date recente,
într-un număr de Î50 de galerii din diferite provincii ale ţării
se extind suprafeţele exploata te. La aproape jumătate din
acestea lucrările de extindere vor fi terminate încă în cursul
anului.
Paralel cu aceasta au loc şl îmbunătăţiri tehnice In minele
mai mici. Numai în minele din provincia Heilunţzian se lu­
crează Ia perfecţionarea tehnic ă a peste 30 de perechi de ga­
lerii. După ce aceste lucrări vor fi terminate, productivitatea
va creşte considerabil şi perio ada de exploatare va fi pre­
lungită. Lucrări similare au loc în multe alte mine din ţară,
!n p ro v in c ia S a n s l
PEKIN (Âgerpres) — China ţiune peste 20 de fabrici noi de
Nouă transmite :
In provincia Sansl 'din China
ide nord, Industria a luat o deo­
sebită dezvoltare în anii de după
eliberare. Au fost puse in func-
U tilaj
pentru mine
In prima jumătate a anului
acesta, constructorii de maşini
din R.P. Chineză au produs peste
’53.000 tone 'de utilaj minier.
! Industria constructoare de
maşini grele ./lin R.P. Chineză
produce în prezent maşini de ri­
dicat, excavatoare, compresoare
cu aer, concasoare şl pompe de
apă Industriale. Multe din aces­
te fnaşlnl au şl fost Instalate In
noile mine sau în hilnele recent
extinse.
In prezent, peste 300 de uzine
produc utilaj minier. Inceplnd
din luna martie a.c., uzina de nea autonomă Sin- va zeci de ateliere este oraşul Karamai această întreprindere care, mo­ organizat un raid-anchetă.
cazane din Teantzln a produs
340 vagonete pe care le-a ex­
pediat minelor de cărbuni din
provinciile Hebel şi Şandun.
De la începutul anului acesta,
întreprinderile metalurgice din
Şanhai au produs pentru Între­
prinderile constructoare de uti­
laj minier peste 30.000 tone de
otel pentru, şine, tablă de oţel
şi oţel silicios
W CLĂDIRI NOI LA PEKIN, CAPITALA R. P. CHINESE.
Faimosul concern „I. G. Farbenlndus-
• trie“, atît de odios popoarelor ca ur­
mare a rolului avut în cel de-al doi­
lea război mondial, se afirmă din nou
în Germania Occidentală. Gum a luat
naştere şi s-a dezvoltat acest cartel
al morţii ?
„I. G. Farbenindustrie" a apărut în
formă embrionară în Germania acum
50 ,de ani. Pe atunci faimosul concern
de azi nu reprezenta decît nişte mici
ateliere rudimentare unde se produceau
substanţe chinice. Cu timpul aceste
ateliere s-au unit sub o singură fir­
mă : „Fârbengemeinschaft“. Noua fir­
mă a început să producă coloranţi şi
alte produse chimice necesare pieţii
interne. Este cunoscut faptul că îna­
intai primului război mondial, socie­
tatea „Fârbengemeinschaft" a jucat un
rol de frunte în producerea unor com­
puşi sintetici ai azotului.
in goana după profituri, patronii
s ‘?!etăţii, dîndu-şi seama că producţia
peniru război este mai rentabilă, au
hotărît ca în locul compuşilor sinte­
tici ai azotului să treacă la produce­
rea gazelor toxice sprijinind astfel mai societatea germană „Farhengemein-
intens militarismul prusac. S-a trecut
deci ia producţia în condiţii indus­
triale a iperitei, gaz de pe urma că­
ruia fabricanţii au realizat profituri
fabuloase.
Dar capitaliştii din S.EJ.Ă., văzînd
dezvoltarea pe care o luase industria
germană şi în special cea chimică, au
început să rîvnească după bogăţiile ei.
Aşa se face că în timpul primului răz­
boi mondial, S. U. Â. confiscă toate
brevetele germane importante printre
care şi cele ale uzinei „Farbengemein-
schaff“. In anul 1919 aceste brevete au
fost vîndute în S.U.A. Ia preţuri foar­
te ridicate.
Procedeele de fabricaţie ale uzinei
germane au ajuns în mîiniie societăţii
„Sterling Products Ga.", care !e-a
vîndut mai departe firmei „Grasselli
Chemical Gompany”.
(Jniversifafeâ
„Sînhua“
Anul acesta s-au împlinit 50 de ani
de la fondarea Universităţii Sintiua.
Universitatea Sinhua este astăzi o
universitate politehnică socialistă cu
totul diferită de aceea din timpul go-
mindanismului. Ea are 12 secţii şi 38
de facultăţi, dintre care o parte se
ocupă de cele mai noi ramuri ale
ştiinţei şi tehnologiei. In anul record
din perioada dinainte de eliberare,
numărul studenţilor abia depăşea ci­
fra de 2.000; astăzi, numărul acestora
este de 10.000, dintre care cei mai
mulţi sînt fii de muncitori şi ţărani.
mătase, de tanln şi răşini sin­
tetice, de produse lactate, de Creşte suprafaţa
bere eto. livezilor
In primele şapte luni ale anu-i
Iul acesta, fabricile noi din pro­ PEKIN (Âgerpres). — China nouă :
vincie au produs 35 tone de De-a lungul rîului Bi, în provincia
tanln şl peste !150.000 metri de Anhoi, pe locul unde cu cîţiva ani în
ţesături din fhătase. Producţia urmă se întindea un pustiu nisipos, se
diferitelor articole’ Industriale a află astăzi livezi de pomi fructiferi pe
crescut In comparaţie cu anul o suprafaţă de peste 1.000 de hectare.
1949 de cinci pînă la 19 ori. Secole de-a rîndul aceste pămînturi
au fost inundate de apele încărcate
In ultimii ani au fost con­ cu nisip ale rîului. In anul 1956 au
struite aici fabrici de materiale fost construite de-a lungul cursului că al întreprinderii I. Q. Frimu
sintetice, rafinării de zahăr, fa ­ superior al rîului trei mari rezervoare Orăştie, Îndrumat în permanen­
de acumulare. După înlăturarea peri­
brici de tutun şl îîîori. Industria colului inundaţiilor, s-au început lu­
textilă a cunoscut, de aseme­ crările de amelioraţie. In primul an
nea, o mare dezvoltare. Numărul au fost astfel sădiţi peste 23.600 de
fusurilor din filaturi a crescut pomi fructiferi. De atunci, livezile se
de 11 ori. extind în fiecare an.
Noul SinţzianIn anii puterii
:populare, in regiu­
’Sinţzlanului era re­ cul junglei răsar
prezentată de cite- oraşe petroliere cum
ţzian-Uigură au fost de olărit, de fabri­ a cărui populaţie
create zeci de între­ cat săpun şi alte în­ trece de 40.000 oa­
prinderi industriale treprinderi nu prea meni. Karamai este
mari şi mici. Uzine­ mari, acum aici s-azi unul din puternice­
le şi fabricile aces­ creat întreprinderi le centre petroliere
tei regiuni multina­ metalurgice, con­ ale ţării.
ţionale situate in structoare de ma­ In afară de pe­
nord-vestul Chinei şini, fabrici de ci­ trol in Sinţzian -
au dat peste 1.000
de tipuri de pro­ ment, de textile, de Uigură se găsesc şi
duse. zahăr, de hîrtie etc. bogate zăcăminte de
Pe harta Sinţzianu- cărbune, aur. cupru,
Dacă pînă la eli­ lui apar noi centre zinc. plimb şi alte
berare i n d u ş i r i a
industriale. In adîn- minere mi.
SSBSmtarntmoMurnmiik
„I. G. FA RBEN IN D U STRIE“ -
CONCERNUL RĂZBOIULUI
Dar, ca în orice proces de meta­ In condiţiile în care se dezvolta, „l.G.
morfoză, larva se transformă în flu­ Farben“ avea nevoie de materii prime
ture. In căzut nostru, fostul director pentru producerea benzinei şi a cau­
al fostei firme germane din S. U. A. ciucului sintetic, produse pe care con­
a devenit director general al întreprin­ cernul le brevetase. Oamenii de afa­
derii Grasselli. Noul director ameri­ ceri ai lui „1. G. Farben“ încep să
can de origine germană a atras în se deplaseze în Europa în vederea
posturile cheie pe foştii funcţionari încheierii de acorduri comerciale cu
germani de la fosta societate. Direc­ societăţi din diferite ţări.
torul nu-şi precupeţea timpul. Aşa se
face că în anul 1924 între firma Gra­ Dobîndind o influenţă din ce în ce
sselli şi uzinele de coloranţi din Ger­
mania a fost încheiată o convenţie mai mare în politica Germaniei,
„I. G. Farben“ sprijină activ instau­
care prevedea crearea unei societăţi r a ta dictaturii hitleriste.
comune în care Grasselli urma să aibă
51 la sută din acţiuni, iar firma ger­ Recunoscător, Hitler a plasat lui
mană 49 ia sută. Qonvenţia mai pre­ „I. G. Farben“ comenzi legate de pre­
vedea că Grasselli poate să-şi vîndă gătirea celui de-al doilea război mon­
produsele în Qanada şi S.U.A., iar so­ dial.
cietatea germană în restul lumii.
Incepînd din anul 1936 — a decla­
Gu cinci ani mai tîrziu, în anul 1929, rat Ia procesul criminalilor de război
se încheie o altă convenţie, partenerul de la Nürnberg, von Schmitzler, unul
fiind de data aceasta nu Grasselli ci din foştii conducători ai concernului
o altă firmă germană Höchst. Şi aşa „I. G. Farben" — pregătirile de răz­
boi au ocupat locul principal în acti­
schaft", după metamorfoza prin care vitatea concernului. Legăturile dintre
a trecut, revine în Germania. „I. G. Farben“ şi armată deveneau
tot mai strînse stabilindu-se relaţii per­
O dată cu revenirea în Germania manente între direcţia concernului şi
se schimbă şi patronii. In locul celor comandantul suprem a forţelor armate.
vechi apar nume noi, Hermann Abs
şi alţii.-Acest mare acţionar al socie­ Gomandamentul suprem al Wehr-
tăţii schimbă numele firmei din Far- machtului nazist cerea conducerii lui
„I. G. Farben“ să producă gaze toxice
bergemeinschaft“ în „ „I. G. Farbenin- cu o putere mare de exterminare, să
experimenteze fabricarea de grăsimi
dustrie".
din oameni, să găsească metode de
Finanţat de Deutsche Bank, prin valorificare a părului uman, etc.
intermediul Iul Hermann Abs, concer­ Toţi „specialiştii“ lui „I. G. Far­
nul „I. G. Farbenindustrie" prin ac­ ben" lucrau intens fa descoperiri care
ţionarul Abs Hermann îşi retiiilează aveau să aducă moartea a sute de
fabricile devenind unul din cele mai mii de oameni în cel de-a! doilea răz­
cunoscute eoncerne chimice din lume. boi mondial. In laboratoarele lui
m. »
Ştiri de îa ,,i. C. Frimu“
Orăştie
Fruntaşi pe regiune
In acest an, numărul Inovato­
rilor din Întreprinderea de In­
dustrie locală I. O. Frimu-Orăş­
tie a crescut cu 10. Numai de
la începutul acestui an şi pînă
în prezent, au fost propuse 23
de Inovaţii din care 19 se şl
aplică în procesul de producţie.
Aplicarea lor aduce anual în­
treprinderii economii postcalcu-
late In valoare de 265.000 lei.
Printre cele mal valoroase ino­
vaţii înregistrate amintim cele
ale Iul Gheorghe Dărăban, EÍ-
tenie Fica, Nicolae Olteanu, Mi-
hai Grancea şl alţii.
Numărul mare de inovaţii cit
şl valoarea lor, au făcut ca în ­
treprinderea I. C. Frimu să se
afle printre primele întreprin­
deri ale industriei locale din re­
giune, In ceea ce priveşte apli­
carea inovaţiilor în procesul de
producţie.
Monea patriotică
De la începutul anului şl pînă
acum, Întregul colectiv de mun­
ţă de către organizaţia de bază,
a executat peste 8.543 ore mun­
că patriotică. In cadrul Între­
prinderii s-au făcut diferite lu­
crări, cum ar fi amenajarea
unor secţii, aranjarea unui parc
in faţa Întreprinderii etc. Va­
loarea orelor de muncă patrio­
tică efectuate este de 23.970 lei.
Bine au muncit şi tinerii din
bilizaţi de biroul organizaţiei de
U.T.M., au efectuat 5.860 ore
muncă patriotică colectind
22.100 kg. fier vechi pe care l-au
şi predat I.C.M.-uIui.
DINPDOQUâMUL D f
2 OCTOMBRIE 1961
Programul I: 6,10 Muzică uşoară;
7.30 Sfatul medicului: Hiperaciditatea
gastrică şi prevenirea e i ; 8,00 Din
„Boli“ uşor vindecabilepresa de astăzi; 9,30 Tinereţea ne e ictc; 15,10 Concert de muzică uşoară;
dragă; 11,44 Jocuri populare romi- 16,(5 Vorbeşte Moscova 1; 18,30 Lim­
rţeşti; 13,05 Din folclorul popoarelor; ba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al.. ŞubJ.iţiul cţe mai sus au apă-, circumscripţiei Berthelot, se pare
14.00 Muzică uşoară roinîncască; 16,15 Graur; 19,00 Revista economică ra­ rut in ziarul „Drumul socialis- Că moaşa Floarea Stoica a in-
Note de lector; 17,30 Vreau să ştiu ;
18.00 Din creaţia compozitorului sovie­
tic Dunaevski; 19,00 Almanah ştiinţi­
fic ; 20,20 Noapte bună, cop ii: „Cei
trei urşi", de Mihail Sadovearm;
20,50 Tribuna Radio; 21,25 Arii din
opere; 23,15 Muzică uşoară.
Programul ii : 12,40 „Călătorie mu­
zicală“ — program de muzică uşoară;
14.30 Melodii populare romîneşti şi ale
minorităţilor naţionale; 16,30 VorbeŞ'
te M oscova!; 18,05 Concert de es
tradă ; 19,30 Radioreportaj; 19,55.Con*
pozitorul săpfăm înii: Beethoven; 21.30
Lectură dramatizată djn romanul
„Gînd se unesc rînrile", de scriitorul
sovietic Peirus Brovka; 22,30 Valsuri Mozart; 21,45 „Prin ţara constructo­
23,15 Poemul vocal simfonic „Psiche" rilor comunismului“ — însemnări de
de Gesar Franck.
3 OCTOMBRIE 1961
Programul 1 : 6,10 Pe ogoarele pa­
triei — program de cîntece; 7,30 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
Sfatul medicului: Cum să formăm de­
prinderi igienice la şcolari; 8.00 Din
presa de astăzi; 10,08 Muzică popu­
„I. G. Farbcn“ şi-au făcut experien­
ţele i'iri'-’i llaberland, inventatorul
gazului toxic Giklon—gaz care în
timpul ultimului război mondial a fost
folosit de călăii hitlerişti în' camerele treaga industrie chimică a Germaniei
de gazare unde e-au introduşi oameni.
Fritz ter Meer, organizatorul unor
experienţe înfiorătoare pe oamenii vii
în lagărele de exterminare de la Ausch-
wiiz, Bucheuwald şi altele, Otto Am­
bro, specialistul în construirea came­
relor da gazare şi inventator al con­
servării pielii de om în vederea con­
fecţionării din ea a mănuşilor, a poşe­
telor şi a altor obiecte pe care numai
„doamnele“ din societatea lui Hitler
le puteau purta.
Aplicarea acestor „invenţii" mons­
truoase în cel de-al doilea război
mondial au adus profituri fabuloase
concernului „I. G. Farben“. Dacă în
anul 1937 profiturile lui „I. G. Far­
ben“ se ridicau ia 231 milioane de
mărci, în anul 1943 profiturile acelu­
iaşi concern se cifrau la suma de
822 milioane de mărci.
După terminarea războiului, guver­
nele ţărilor coaliţiei antihitleriste
au hotărît, avînd în vedere rolul cri­
minal al lui „I. G. Farbenindustrie"
în cel de-at doilea război mondial, ca
acest concern să fie dccartelat odată
pentru totdeauna. U.R.S.S. a respectat
hotărîrea luată şi a aplicat-o în par­
tea de răsărit a Germaniei.
Puterile occidentale nu numai că
n-au respectat hotărîrea, dar au în­
curajat procesul de creare a noului
concern „I. G. Farbcn".
Proaspăt renăscut, „I. G. Farben“
s-a maturizat repede în R. F. Germană.
Ajuns la maturizare „1. G. Farben"
aawgraBgHBaas
Din activitatea sfaturilor p opulare
In discuţie, problemele cele mai
In jurul mesei stau 11 tovarăşi. <5u
toţii sînt atenţi, in fala lor se citeşte
un raport de activitate privind gos­
podărirea oraşului Sebeş. Sînt membrii
Comitetului executiv al Sfatului popular
orăşenesc Sebeş. Ga de obicei, parti­
cipă la o nouă şedinţă de comitet exe­
cutiv ce se desfăşoară conform gra­
ficului trimestrial.
Dar care sînt problemele care au
fost analizate de comitetul executiv al
sfatului popular şi ce decizii s-au luat?
In planul de muncă al comitetului
executiv din trimestrul Iii au fost pla­
nificate 12 şedinţe. De obicei şedin­
ţele se lin în fiecare săpfămînă în
ziua de vineri. Fiecare din şedinţe a
pus în discuţia comitetului executiv
probleme de o deosebită importanţă,
actuale. Aşa de pildă, în scopul impul­
sionării campaniei agricole de vară şi
pregătirii celei de toamnă, consiliul de
conducere al G.A.G. din oraşul Sebeş
a prezentat un raport în această pro­
blemă. A reieşit că gospodăria colec­
tivă a obţinut recolte bogate şi că fn
general lucrurile s-au desfăşurat în
bune condiţiuni. Au fost însă semna­
late şi unele deficienţe. Acestea au
fost cuprinse în decizia dată de co­
mitetul executiv care prevedea luarea
P e turmele
S-au luat măsuri eficiente
In scopul cunoaşterii preocu­
părilor şi realizărilor consiliilor
de conducere ale G.A.C. din ra­
ionul Sebeş în problema asigu­
rării adăposturilor pentru ani­
male şi a magaziilor pentru ce­
reale, redacţia ziarului nostru a
Printre gospodăriile agricole
colective rămase în urmă cu
construcţiile au fost amintite în
raid şi cele din Vingard, Dobir-
ca, Secăşel şi Sîngătin. Anali-
mi
lară romînească; 11,45 Radio Prichin­
del : „Gazeta pădurii“, de N. Rădu-
lescu ; 12,30 In faţa hărţii: R.S.S.
Ucraineană; 13,05 Muzică din ope-
dio; 20,20 Noapte bună, co p ii: „Cine
vrea cizmuliţe să-l întrebe pe cocoş“,
de O. Pancu-Iaşi; 21,15 Jurnalul sa­
telor; 22,30 Cîntece lirice.
Programul II : 12,15 Melodii popu­
lare romîneşti; 13,15 Să citim îm­
preună : „Lumina nordului", roman de
A. J. Gronin — fragmente; 14,53 Car­
net de reporter; 16,15 Muzică uşoară,
interpretată Ia acordeon; 16,50 Tribuna
radio; 18,05 „Cîntecul muncii răsu­
nă“ — montaj de cîntece şi versuri;
18,45 Scriitori la microfon: Eugen
Frunză citeşte din versurile sa le ; 19,30
Fragmente din opera „Don Junii" de
călătorie; 23,15 Concert de muzică
uşoară.
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 ', 7,00;
20,00; 22,00; 23,52 (programul I ) ;
12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23,00 (programul II).
dă naştere la trei moştenitori: „Far-
bcniabriken Bayer A. G.", „Badische
Anilin und Sodafriken A. G.“ şi „Farb-
werke Iloechst A. G.“. La conducerea
acestor moştenitori ai lui „1. G. Far­
ben“ se află tot ilerman Abs, iar in­
ventatorii gazel-v aducătoare de moar­
te sînt azi directori în concernele
vest-germane amintite mai sus.
Moştenitorii „inofensivi“ ai lui „1. G.
Farben" deţin azi 90 la sută din în­
occidentale. Numai într-un singur an
— 1959 — „1. G. Farbcn“ a obţinut
profituri în valoare de 1,2 miliarde
de mărci.
Dacă „I. G. Farben“ l-a ajutat pe
Hitler în pregătirea celui dc-al doilea
război mondial, azi cei trei moşteni­
tori ai aceluiaşi concern ajută pe gu­
vernanţii de la Bonn în pregătirile lor
agresive. Gu ajutorul S.U.A. — ca şi
în trecut — concernul renăscut „1. G.
Farben" lucrează combustibil pentru
motoare de rachete şi atomice, lucrea­
ză la explozive din cele mai puternice.
Concernul vest-german colaborează în
prezent cu numeroase firme din Oc­
cident, printre care şi cu firme fran­
ceze, la experimentarea unor noi tipuri
dă armament.
„1. G. Farben“ are legături destul dc
serioase mai ales cu monopolurile a-
mericane „Dupont", „Mellon“ şi
altele.
Gînd e vorba de bani, capitaliştii
se înţeleg de minune între ei. Gu­
vernele S.U.A, Angliei şi Franţei au
uitat de cuvîntul dat în anul 1945 şi
încearcă să facă şi popoarele să uite
milioanele de oameni răpuşi de „pro­
dusele" lui „I. G. Farben".
Omenirea nu a avut şi nu are nevoie
de produsele aducătoare de moarte
ale lui „I. G. Farben". Ea se opune
cu hoiărîre oricăror mijloace de dis­
trugere în masă şi luptă pentru sta­
bilirea păcii în lume.
ALî. GINJU
importante
de măsuri în vederea organizării bri­
găzilor şi echipelor de cîmp, în vede­
rea impulsionării muncii în campania
de recoltat şi treieriş. De asemenea,
s-a stabilit ca pînă la 15 septembrie
să se schimbe la baza de recepţie în­
treaga cantitate de grîu necesară în-
sămînţăriior de toamnă şi asigurarea
tratării acesteia împotriva măturei.
Măsurile prevăzute în decizie nu
s-au oprit aici. Cu urmărirea ducerii ei. şedinţei. Gu douâ-trei zile înainte de
la îndeplinire a fost însărcinat un
membru al comitetului executiv, Ln
şedinţa următoare, acesta a informat
pe toţi membrii comitetului executiv
de rezultatele obţinute.
Dar Comitetul executiv al Sfatului
popular orăşenesc Sebeş, a analizat în
perioada respectivă şi alte probleme.
Astfel, s-a analizat în cursul trimes­
trului III activitatea întreprinderii de
gospodărire orăşenească, privind rea­
lizarea planului de producţie, activi­
tatea inspecţiei financiare asupra rea­
lizării planului de încasări, preocupa­
rea administraţiei cantinei sfatului
popular orăşenesc privind îmbunătă­
ţirea mesei servite, pregătirile de iarnă
şi altele.
Faptul că în marea lor majoritate
sw a te r la lel®®5 p u b lic a te
zînd situaţia construcţiilor din
aceste gospodării, Comitetul exe­
cutiv al Sfatului popular al ra ­
ionului Sebeş răspunde ziarului
că cele relatate in ziar sînt In-
trutotul juste.
Pentru înlăturarea lipsurilor
semnalate, au fost trimişi la
toate gospodăriile agricole co­
lective rămase in urmă oameni Sfatului popular raional Haţeg,
competenţi care să ajute consi­
liile de conducere să ia măsuri
operative pentru impulsionarea
lucrărilor.
In urma acestor măsuri, si­
tuaţia construcţiilor a început
să se îmbunătăţească. Astfel, la
data de 25 septembrie, grajdul
de la G.A.C. Vingard era acope­
rit şi acum continuă lucrările
de finisaj în interior. La Secă­
şel s-a terminat fundaţia, s-a
asigurat materialul lemnos şi s-a
ars cărămida, iar la Dobîrca şi
Sîngătin au început lucrările de
zidire a cărămizii.
mului“ nr. 2084 din 7 septem- ceput să se îndrepte
------ ========= ===-------------------------------- L,
/ PinrynT H fii
2 Ş I 3 OC TO M BR IE 1961
DEVA : Revista visurilor ; PE­
TROŞANI: Săritură in zori:
Raidul vărgat: SEBEŞ : Strada
Preriilor: ALBA 1ULIA: El Ha-
kim Bita ieşi din sac ; SIME-
RIA Strada Preriilor : OR/1Ş-
TIE . Cerasella ; Răzbunarea ;
VIZITAI.! CU ÎNCREDERE
magazinele 0. 0. L alimentara din
Hunedoara, Ghelar, Teliuc şi Calau,
care vă oferă un bogat sorti­
ment d e :
e pasfe făinoase, orez, gris, biscuifi;
produse zaharoase;
preparate şi conserve de carne;
conserve de legum e;
m brînzefuri;
m semiconserve de peşfe,peşte sărai ^
şi afum ai;
lichioruri şi alfe băuturispirtoase. >
^awsirHEBBaaEinB!*iBRBapn»ncî3Bii*Baa»Hnrat3ati7iaacnnnnKnanGoasa*Ra3î:z3H»«mnna*dr.Dai4.c^
I UZINELE TEH N O FRIG CLUJ jj
strada Fabrica de chibrituri nr. 5-11
telefon nr. 33-26
limi.i
m D» STOC SUPSAHQRNMTIV i
S cărăm izi-plăci re fra c ta re diferite
H t e r m o m e t r e vin clu C— 3 0 -j- 5 0 }
© rulm enţi diferiţi
@ chei fixe duble 14 X 17
® alezori m o rs e nr. 6
@ m o to a re electrice diferite
||) c lo ru ră d e calc iu h id ra ta tă
@ fu rtu n d e c a u c iu c 12 X 4,5
@ c h e d e r cu aripi
H pietre-polizor diferite
% p ie se auto d iferite şi alte m ateriale. Ş
şedinţele de comitet executiv se ter­
mină cu luarea celor mai bune decizii,
este o urmare a telului In care acestea
sînt pregătite. La ultima şedinţă de
comitet executiv din trimestrul curent
se întocmeşte graficul de şedinţe pentru
trimestrul următor. După aceea, uni­
tăţilor şi secţiunilor care urmează să
prezinte rapoarte li se trimit adrese
prin care li se comunică tema rapor­
tului ce urmează să-l prezinte şi data
şedinţă, raportul este prezentat comite­
tului executiv spre studiere. Membrii
comitetului executiv studiază şi se do­
cumentează asupra problemelor ce ur­
mează a fi discutate cu mult timp
înainte. Fiecare membru al comitetului
executiv are un carnet de notiţe spe­
cial, în care sînt trecute şedinţele cu
temele ce urinează a fi studiate cît şi
constatările personale făcute pe teren.
Gu ducerea la îndeplinire a deciziilor
luate de comitetul executiv este în­
sărcinat un membru al acestuia. Re­
zultatele obţinute sînt înscrise într-un
registru special.
V. FURIB
brie însemnările corespondenţii-,
lui nostru voluntar Petru Fărca-
şiu, în legătură cu dezinteresul
în serviciu al oficiantului sani­
tar Gaşpar Macra şi a moaşei
Floarea Stoica de la dispensa­
rul comunei Berthelot.
In răspunsul trimis redacţiei
de către Comitetul executiv al
se arată că Gaşpar Macra şi
Floarea Stoica au fost şi înainte
deseori criticaţi pentru abaterile
săvirşite. Acum, pentru ofician­
tul sanitar Gaşpar Macra, s a
propus retrogradarea din func­
ţie, cu reducerea salariului pe
timp de 3 luni. Dacă nici aceas­
tă măsură nu-I va ajuta, 1 se
va desface contractul de muncă.
In ce o priveşte pe moaşa
Floarea Stoica, s-a propus sanc­
ţionarea' ei cu „mustrare cu
avertisment“. In urma unor
cursuri de reîmprospătare a cu­
noştinţelor — făcute la Spita­
lul unificat din Haţeg, din in­
formaţiile primite de pe rază
HAŢEG: Prichindelul; BRAD:.
Pisica îşi scoate ghearele ; LO­
NEA : Lily ; TEIUŞ : Culisele
varieieului: ZLATNA: Vaca şl
prizonierul; ILIA : Dr. Soim :
APOLDUL DE SUS: Discipolul
diavolului.
L
>
^
i
Ü
Q
¦
jj