Page 10 - 1962-03
P. 10
pn?. 2 ' DkUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2: 3
aflgpgmraMjLMuiMUîagaT?¦¦¦¦BwnappMBWHMBetna—t .
Despre o iniţiativă şi felul
cum o sprijină brigada artistică 4 MARTIE 1962
de agitaţie PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică zică populară romînească la
populară romînească ; 6,30 Mici microfon : cîntăreaţa Maria Ba-
La sfirşitul anului trecut, fur- destoinici muncitori, tehnicieni formaţii de muzică uşoară ; 7,15 diu din Sibiu ; 19,05 „Melodii...
naliştii din Călan au pornit cu şi ingineri, de a scoate la iveală Cîntă corul de copii al Radiote- melodii“. Emisiune de muzică
noscuta iniţiativă „Să realizăm leviziunii ; 7,30 Muzică de es uşoară romînească : „Frumos
în 1962 indicii prevăzuţi pentru lipsurile ce mai persistă. Cit de tradă ; 8,00 Şcoala şi v ia ţa ; eşti, Bucureşti“ ; 19,30 Teatru la
mobilizator ar fi fost, şi intere 8,30 Jocuri populare romineşti microfon premiera „Matei Mil-
anul 1965“. Cu alte cuvinte, ei sant în acelaşi timp, dacă bri interpretate la diferite instru lo“ sau „Căruţa cu paiaţe“, sce
s-au angajat să realizeze încă în gada ar fi analizat felul cum mente ; 9,30 Teatru la microfon nariu radiofonic de Mircea Şte-
acest an creşterea productivi pentru copii: „Singur pe lume“ fănescu ; 21,04 Muzică de dans;
munceşte o brigadă fruntaşă, de prelucrare şl dramatizare radio
tăţii furnalelor stabilită de Con pildă cea a comunistului Ioan fonică de Anda Boldur, după ro Buletin meteorologic
gresul al ill-lea al P.M.R. pentru Suciu, răspîndind experienţa manul lui Hector Malot; 10,30 Mu
anul 1965. O iniţiativă valoroa bună dobîndită de muncitorii PENTRU 24 ORE
să, care a fost îmbrăţişată de brigăzii în procesul de produc zică uşoară de compozitori so Vreme schimbătoare, cu cerul mai
multe alte colective de muncă vietici; 11,00 Ansambluri artis mult noros. Vor cădea ploi slabe.
din regiune. ţie, dacă ar fi arătat citeva as tice ale caselor raionale de cul Temperatura staţionară, va fi cuprin
pecte din munca celor mai buni tură premiate la cel de-al VI- să ziua între 2 şi 7 grade, iar
De la începutul anului s-au lea concurs pe ţa ră ; 11,30 Vor noaptea între minus 1 şi 4 grade.
scurs două luni, perioadă în cauperişti: sau, în fine, dacă beşte Moscova: 12,00 Cîntece şi Vîntul va sufla potrivit, cu intensi
alături de maistrul Nicolae ispas jocuri populare romineşti şi ale ficări din sectorul vest, cu rotire spre
care furnaliştii nu numai că şi- ar fi criticat şi alţi tovarăşi, minorităţilor naţionale; 12,30 nord.
au respectat, dar şi-au şi depă care nu.şi aduc pe deplin con Interpreţi de muzică u şo ară :
şit angajamentul luat. Cum a tribuţia ia susţinerea iniţiati 13,10 De toate pentru toţi ; 14,05 Deţinători de oi!
Muzică uşoară; 14,35 Progra
fost posibil acest lucru, care au vei. încheiaţi contracte de iînă cu stătu!
fost cele mai eficiente metode Este necesar ca membrii co me muzicale alcătuite de ascul
'de muncă, cine lectivului de cre tători : 15,05 Cintă orchestra de prin unităfile D.C.A.
muzică populară „Doina Arge
sint fruntaşii a- aţie al brigăzii şului" din Piteşti: 15,30 La şe A s tfe l veţi fi scu tiţi d e c o te d e
artistice de agi zătoare: 16,10 Concert de es l î n ă pe anu! 1962, p r i m i n d
cestei pasionan- C**,»lu bn u l» *. S priJIIH I taţie să treacă tra d ă : 16,45 Pagini din opera
te întreceri? - in lui Ion Creangă : 17,00 Program
iată numai cîte- ^ s . «¦ ; neîntîrziat la re muzical la cererea colectivişti
va dintre între- p ro d u c ţie i facerea textului lor din G./.C. „Neajlovul“ din
satul Vadu-Lat, regiunea Bucu-
bările la care te TTT~MÎTii—romană ţinînd cont de 5 reşti : 17,25 Valsuri ; 17,40 Cli
aştepţi să gă felul cum furna Noii născuţi se bucură de o asistenţă medicală deosebită in cadrul ma i cintecul şi jocul pe plaiuri mol
seşti răspuns în spectacolul pe liştii luptă pentru respectarea ternităţii Spitalului unificat din Deva. dovene : 18,10 Muzică uşoară:
care-1 pregăteşte brigada artis angajamentelor luate. Aceasta 18,45 O nouă interpretă de mu.
tică de agitaţie de la secţia fur cu atît mai mult cu cit briga IN FOTOGRAFIE : Sora Reghina Munteanu, pregătind noii născuţi pen
nale a Uzinei „Victoria“ din Că da artistică de agitaţie de la sec. tru alăptare.
lan. Pentru că ar fi foarte firesc ţia furnale (instructor Marcel
ca brigada artistică de agitaţie Semciuc), dispune de un colectiv t o t o d a t ă preţuri avantajoase.
a celor ce au dat naştere iniţia de interpreţi bine închegat, cu
tivei să o sprijine cu toate for reale posibilităţi artistice, dor N O T E 31 C O M E NTARII
ţele. Parcurgînd însă textul ce nic să-şi pună talentul în spri
jinul producţiei. 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOCo
stă la baza noului spectacol, oooooooooooooooooAo
Tînărul şi entuziastul colectiv „La semnai coSnn dsăilciSae “de aşteptare- m m m i ie construcţii
constatăm cu surprindere că a- al brigăzii artistice de agitaţie
găseşte multă înţelegere şi spri Str. Br. Petru Groza Nr. 24
cesta se ocupă de iniţiativă doar jin din partea tov. Eremia Kiss,
angajează următorul personal:
In trecere, superficial, acor-
© ingineri constructori şi mecanici
dînd un spaţiu nejustificat de secretarul organizaţiei ’de bază — Brr 1 Ce frig 1Frig de crapă — Bine c-ai sosit, tovarăşă mai multă curăţenie
mare unor probleme mărunte. P.M.R., şi a tov. Ştefan Ghieor. pietrele 1 Giura. Era să îngheţăm de tot. Din oraşul Deva călătoresc sute de
Dar iată concret pasajele (nu ghe, preşedintele comitetului sin — Şi parcă e şl mai frig cînd — Ce să vă fac ? Trebuia să oameni ai muncii, he cu autobuzele
mai 'două ?!) în care se vorbeş dical de secţie. Pe viitor însă va trebuie să aştepţi atît a... semnez întîi condica la sfat. I.R.I.A., fie cu trenul, spre diferite lo
te de iniţiativă. Primul este pla trebui ca şi comitetul sindicatu — Dar unde-o fi tovarăşa Giu- Ştiţi, condica e principalul. calităţi din regiunea noastră, sau în
sat în partea de început a spec lui uzinei „Victoria“ şi mai ales ra Maria ? — Mda... Dar oare o oră du afara regiunii.
tacolului şl conţine o frază ge conducerea clubului uzinei, să se — Ştiu eu ?! Spunea un copil rează aşternutul unei simple Dacă mijloacele de transport, satis
n erală! „colectivul secţiei fur preocupe mai intens de îndru că a văzut-o intrînd la sfat. semnături ? mormăi ca pentru fac cerinţele călătorilor, nu la fel se
— Hm 1 Şi-acum e aproape sine unul dintre cititori. poate spune despre sălile de aşteptare
nale a atins şi depăşit indicii de marea artiştilor amatori, să ma ora 13. Bibliotecara se făcu că nu-l ale autobazei de transporturi auto şi © Maiştri constructori şi pentru instalaţii
© Tehnicieni normatorii si constructori
utilizare prevăzuţi pentru anul nifeste mai multă grijă pentru — Mda ! Şi pe orarul de func aude, preocupată de a deschide staţiei G.F.R. Deva. ooooooooooooooooA
ţionare a bibliotecii scrie clar uşa. Astfel, cele -două săli de aşteptare ale ' OA:
il965“. Prin ce mijloace s-a ajuns felul în care-şi desfăşoară ac A
că la noi în Şibot programul ei — Haide, intraţi. staţiei G.F.R. — clasa l-a şi a U-a — -ZIDARI
aici, nu se vede. 'Această proble tivitatea brigada artistică de a- oooo
începe încă de la ora 12. — Brr 1 In bibliotecă parcă deşi sînt curate, nu sînt încălzite. La AA —DULGHERI
mă este rezolvată, cu uşurinţă gitaţie. Tov. Alexandru Deak, — Asta-i pe hîrtie, dar în rea e şi mai frig. Iar noi am fi vrut autogara, pe lîngă că sala e neîncăl —i n s t a l a t o r i
A — CONDUCĂTORI AUTO
printr-o simplă afirmaţie „'Mun directorul clubului, nu a fost litate... să studiem aici nişte cărţi agro zită, curăţenia lasă mult de dorit. Hîr- A
A
citorii mai vîrstnîci au calificat niciodată în secţie pentru a u r — Ehe, în realitate cîte nu s ar zootehnice. Oare nu s-ar fi putut tii, resturi de alimente, bagaje, toate A
putea spune despre felul cum se face focul mai dinainte ? A
pe cei mai tineri“. Al doilea pa mări munca şi realizările aces stau deavalma. Pe pereţi sînt afişe A
munceşte la biblioteca noastră! Văd că sobă şi lemne aveţi. A
saj, intercalat în text la mare tui colectiv de artişti amatori, ^ — Avem 1 Dar semnarea con vechi, din anii trecuţi. Se poate numi
Vezi şi tu sala de lectură e în dicii e mai importantă pentu AOA
distanţă de primul, critică pe iar tov. Roth Herman, di dezordine; cărţile şi revistele oare acesta confort ?
mine. Fără asta nu iau salariul !
maistrul Nicolae Ispas de la rijorul ansamblului coral al sînt aruncate alandala, fără nici — O fi, dar ori cîte semnături Conducerea autobazei de transporturi Lămuriri suplimentare şi de anga jare se vor da A
o evidenţă, aşa cum nu poţi ve auto trebuie să ia măsurile corespun A
aţi aşterne în condică, ele tot
theisene care, necontrolînd în. clubului, a refuzat pur şi dea nici o evidentă a mani fes- zătoare pentru menţinerea curăţeniei în L la serviciul cadre-personal din centrala trustului. Aa
tarilor organizate aici... nu vă pot scăpa de răspundere,
deaproape iepurarea gazului, simplu să acorde sprijin ar nu vă pot justifica lipsa de ac sala de aşteptare. De asemenea, con oA
— Păi dacă nici nu se orga tivitate în bibliotecă. ducerea staţiei G.F;R. sţhşţa^ măsuri ca
contribuie indirect la nereali- monizării textului muzical al AOAAAAAAOOAOOOAOAOAOAAAAOAAOAAOXXOOAAAAOOOAOAAOAOA
nizează... ce să vezi ? 1 ŞT. FENEŞANU cele două săli de .amşteptare să fie în-
zarea unor indici mai superiori brigăzii artistice de agitaţie. Im. — Adevărat, n-ai ce vedea : în călzite.
’de utilizare ai furnalelor. Evi potriva unor astfel de atitudini D. NICOLESCU .VWVVWVWV /N/N/N/N/N/V/s
dent că aceste pasaje nu răs trebuie să se ia măsuri hotărîte. schimb, iată, o zăresc pe biblio
pund nici pe departe sarcinii ce Brigăzile artistice din secţii sint tecară sosind. Sau n-o fi ea ? §g»®rit efe ctiv e le A N U N ŢJ l*
o avea brigada artistică de agi ajutoare preţioase în activitatea — Ba da, ea este. Dar nu se IMTREPBIMDEiiEfl BL EXPLTOI „ARDEALUL“ j
grăbeşte deloc.
taţie de la furnale, de a mobiliza depusă de muncitori, tehnicieni
Cei doi cititori care o aştep-
colectivul prin exemple vii la şi ingineri pentru îndeplinirea şi tau în prag de atîta timp, în- ele a n i m a l e DiN ALBA IliLlA j
fruntind frigul acelei zile, păru
realizarea angajamentului pro depăşirea angajamentelor.
pus*, de a populariza pe cei mai V. CH1Ş ră că se încălzesc : Luna trecută, colectiviştii din semnate, ele ridieîndu-se la
Balomir au lansat o valoroasă suma de 257.123 lei. angajează prin concurs: ş
iniţiativă. Noi, colectiviştii din Păşind în anul 1962, ne-am
Gospodăria colectivă Pianul de Jos, am luat cunoş propus să dezvoltăm şi mai — maiştri de foraj pentru secţiile j
tinţă de ea. Consiliul de condu mult creşterea animalelor. Cea
cere al gospodăriei noastre, a mai importantă cale de spori din regiunile Hraeitaara şi iu re ş
studiat împreună cu organiza re a efectivului de bovine va fi
Hărău — maiînfloritoareţia de bază P.M.R. posibilită în acest an reţinerile din pră- Autonomă Maghiară \
ţile de care dispunem, pentru silă. Folosind şi sumele de bani
a îmbrăţişa şi noi iniţiativa ba- repartizate drept credite, vom — un maistru maşini unelte pentru >
lomireniior. . reuşi să dublăm (pînă la sfîr-
Pe preşedintele gospodăriei Restul de îngrăşăminte ştiţi mai repede realitate. O parte Am ajuns astfel !a concluzia şitul anului) numărul taurine atelierele din Alta M ia >
colective din Hărău, Petru Rai doar că le-am planificat pen că pentru buna reuşită, totul lor, în aşa fel incit să ajungem
ta, l-am întîlnit in faţa se tru grădina de legume şi lo au şi prins viaţă. porneşte de la organizare, de la 440 capete, din care 207 vaci Concursul se va ţine în ziua de 25 aprilie i
diului. împreună cu brigadie tul pentru 5.000 kg. porumb Iată şi terenul de sub deal şi juninci si 208 viţele. Rapor
rii Filon Âlbu şi Vinţi Ladis- la hectar. 19(52 In Alba iulia strada Uya Ehrenburg Nr. 12 L
Iau, se pregăteau să plece cli expoziţie favorabilă caişi- la oamenii care lucrează în sec tate la suta de hectare teren
pentru a cerceta starea de ve După ce au controlat întreg lor şi piersecilor. Aici va în torul zootehnic.
getaţie a griului de toamnă. lanul, cei doi brigadieri au flori livada noastră. TerenLil agricol, încărcă Cererile de înscriere la concurs se vor depune >
Le-am explicat scopul vizitei rămas lingă un tractor care e bine ales. Am cerut mai în Pentru a în
noastre. Preşedintele ne-a pri efectua arăturile. Preşedintele tîi părerea specialiştilor. tura va fi de 40 pînă la 16 aprilie 1962 împreună eu actele ce-
vit zimbind şi ne-a invitat să druma în perma Pînă la sfirşitu l anului bovine, din care
vedem împreună cu ei lanuri avea de rezolvat şi alte tre Să mergem însă mai depar nenţă activ !ta-, rute de regulament.
le de griu. buri. te să veclem construcţiile şi tea colectivişti 'or în fiecare G. A. C. — 20 ,vaci ju
pentru că tot ne este in drum, — crescători de ninci. ' W WVW V\' ^
— Ştiţi, acum nu prea avem — Să mergem să vedem lo să trecem şi pe la saivan. 40 bovme, 60 porcine Nu vom negli
vreme de stat în birou. Sînt cul unde vom planta in acest Mi-a spus brigadierul zooteh
atitea de făcut. Aşa că ve an caişi. Am fost şi ieri dar nic că au început fătările. animale — or- ş f 100 ovine!a suta de ha. ja nici proble
niţi cu noi. Rezolvăm şi tre nu mă rabdă inima să nu Vreau să văd cîţi miei sint şi ganizaţia de ba
burile ce le o.vem şi apoi vă merg şi azi. Parcă văd cum cum sint îngrijiţi. Nu vreau ma adăpostirii
puteţi convinge la faţa locu va înflori această livadă, cum să pierdem nici unul din cau ză P.M.R. a ho- A N UNŢ
lui cum s-a dezvoltat gospodă va da rod bogat şi cum vor za neglijenţei noastre. Trebuie lor, deoarece pe
ria din Hărău. Cit despre gin- spori în acest fel mai mult tărit (încă de anul trecut) să
durile noastre de viitor le pu veniturile gospodăriei noastre. să oştiţi că noi punem accent înfiinţeze în cadrul sectorului lîngă cele două grajduri exis L UNIFICAT D E V A
teţi uşor afla de la mine, de In 1954 cină a luat fiinţă deosebit pe dezvoltarea secto
la brigadieri sau de la oricare gospodăria colectivă, nu eram rului zootehnic. Numărul bo zootehnic o gîupă de partid. tente vom mai construi încă
colectivist. ăecit 21 familii. încă de vinelor va ajunge la peste 300 două grajduri a cîte 100 capete
atunci, cind ne adunam sea capete, iar porcii la un efectiv Comuniştii Birk Mihai, Ghepr- vite mari fiecare. IIM IEH H II ? U T : >
Din vorbă, in vorbă am ajuns ra, discutam despre dezvolta
la terenul care era insămin- rea gospodăriei noastre. De la mediu anual de peste 90 ca ghe Creţ, Rusalina Ghiţan, Ion — două surori medicale cu diplomă >
ţat cu griu. început am fost toţi uniţi, şi, pete. Se va dezvolta mult fer Tomuţa, Ion Popescu şi Nico Dacă socotim veniturile rea
îndrumaţi mereu ăe către or ma de oi şi de păsări. Ele ne lizate din zootehnie, ajungem eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Pre
Griul a trecut cu bine „în ganele de partid, ne-am gos vor aduce însemnate venituri lae Cosma, încadraţi în această la concluzia că ele vor depăşi
cercareci“ de peste iarnă Şi podărit din an în an tot mai care vor contribui la realiza grupă de partid, au lucrat cu cu 270.422 lei pe cele din anul > vederilor Sociale,
acum se dezvoltă din plin. Pe bine. rea unui fond de bază in 1965
o parcelă însă, firele de griu ăe circa 150.000 lei la suta de conştiinciozitate, au îngrijit bine trecut. împreună cu veniturile — un maistru caloriferist.
răsărite arătau mai firave. Producţiile realizate de noi hectare. animalele, s-au străduit să ob pe care ne-am propus să le ob
depăşeau p e ' cele ale ţărani ţină producţii mari de lapte, iar ţinem din cultura plantelor, ele I n f o r m a ţ i i l a Serv. A d m i n i s t r a t i v al Spi tal ul u1i1,. )
— Trebuie neapărat ajuta lor cil gospodării individuale Shit încă multe de spus prin exemplul lor au antrenat vor totaliza suma de 1.369.552
te cu ceva îngrăşăminte chi despre felul cum se va dez zilnic i n t r e or el e Î L ¦13.
mice. Bun ar fi azotatul de cu citeva sute de kg. In unii volta în viitor gospodăria noa
amoniu — spuse brigadierul ani am reuşit să obţinem o stră. Toate le-am chibzuit in muncă şi pe ceilalţi colecti lei, din care peste 800.000 lei
Filon Albu. Preşedintele nu producţie medie de 5.400 kg. bine. Nu am neglijat nici spo vişti care lucrează în sectorul ii vom repartiza colectiviştilor
răspunse imediat. Socoti ceva, porumb la hectar. Aceste re rirea producţiilor la hectar, zootehnic. Rezultatul a fost că în cadrul zilelor-muncă, reve
apoi se adresă celor doi to zultate au convins pe mulţi nici dezvoltarea legumicultura, efectivul de animale s-a mărit, nind cîte 10 lei la zi-muncă
varăşi. ţărani cu gospodărie individu nici extinderea mecanizării lu ajungînd la sfirşitul anului 1961 (numai în bani) faţă de 5 lei A N U N Ţ*
ală să păşească şi ei cu în crărilor agricole şi nici creş 4
— Zilele acestea primim credere pe calea gospodăriei terea valorii zilei-muncă. Ea la 208 bovine, din care 100 vaci cit am repartizat in anul 1961.
8.000 kg. superfosfat şi 4.000 colective. Numărăm în prezent va ajunge in anul 1962 la 45 şi juninci. întregul tineret pro Alăturîndu-ne iniţiativei co . L. ALIMENTARA HUNEDOARA
kg. azotat de amoniu. Putem 292 familii cu 830 ha. teren, lei. Înfăptuind tot ceea ce
adică tot satul Acum. cind ne-am propus vom face cu- venit de la ferma de vaci a lectiviştilor din Balomir, vom A N G A JEA ZĂ ;
rind din gospodăria noastră o gospodăriei noastre a fost reţi lupta cu perseverenţă sub în
nut pentru prasilă (numai vi drumarea organizaţiei de bază ifabili
ţele deţineam 61 capete). A P.M.R., pentru traducerea in
crescut totodată şi productivi viaţă a obiectivelor propuse. Merceologi principali
tatea animalelor. Producţia de
Şef serviciu administrativ
lapte, bunăoară, a fost de NICOLAE PIENAR Remizieri
Gestionari
aproape 2.000 litri lapte pe cap secretarul organizaţiei de bază P.M.R-
deci să dăm ceva şi griului toţi. muncim laolaltă, planuri unitate puternică. înfloritoare. de vacă furajată. BIEMEL MATEI
pentru ca să se intrămeze. le noastre de viitor vor deveni I. COSTEA Şi veniturile obţinute din zo preşeUhilete G.A.G. din Pianul de Jos
v%r\y v A -f/v*\ otehnie au fost destul de in- ra'onul Sebeş
