Page 5 - 1962-03

"ela PT? OLET A R I D IN t o a t e Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V A ! COMUNI CAT UL
a -t>eVß

Direcţiei Centrale de Statistică

cu privire la rezultatele recensământului

animalelor domestice din ianuarie 1962

Intre 3—10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întreaga ţară recensămîntul IV. ODATĂ' CU CREŞTEREA

animalelor domestice, stabilindu-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A
şi sexe. REALIZAT Şl O ÎMBUNĂTĂŢIRE

Anul XIV. Nr. 2234 Vineri 2 martie 1962 4 pagini 20 bani I. LA 3 IANUARIE 1962 EFECT1VELE DE ANIMALE AU FOST UR- A STRUCTURII EFECTIVELOR PE
MATOARELE : RASE.

Calitatea — obiectiv principal Im p o rtan te cantităţi 4707,4 mii bovine, din care: 4665,4 mii porcine, din care : La începutul anului 1962, la tau­
de produse 2113,9 mii vaci (inclusiv 134,S mii 408,1 mii scroafe rine circa 78 la sută din femele sînt
**BtDUHffinBHnBHnHBHHaasEnHaannnnnnnaEBEHnEnBEEnaEa3BnGnEEnHEEDEHn0nnn!2aG3snBn33ßOBK!aiBKann3:ßEfc;aanHaEtaHsai ^BBBBS 30D c o n tra c ta te 12840.8 mii ovine şi caprine animale din rase superioare şi me­
cu statul bivoliţe) 44691.9 mii păsări. tişii lor (Bălţată romînească, Brună,
al întrecerii socialiste Pinzgau de Transilvania şi Roşie do­
In vederea sporirii veniiuri- II. NIVELLE EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1962 PREZ1NTA brogeană), faţă de numai 42,7 la suta
OHBBEnQBBBBBBDBBGDtfiBEISOBITDBQDBSBBâaQBBBBBBBBEBBDBSDBaBBBBBBBnCDBOiBEr;QSr>3iaSCBC<| lor băneşti, gospodăria agrico­ O CRESTERE INSEMNATA F ATA DE ANUL 1938, DUPA CÜM REZULTA iu anul 1935
lă colectivă din Chitici, raionul DIN DATELE DE MAI JOS :
Haţeg,, a contractat cu statul
vînzarea a însemnate cantităţi ! 1938 Spor 1962, faţă de 1938 Aproape 95 la sută din vacile,
de produse agricole şi zooteh­ junincilc şi tineretul femei clin gos­
nice. In acest an colectiviştii
vor vinde în acest tel 27.000 ! mii capete mii capete în procente podăriile agricole de stat şi 85 la
kg. grîu, 17.000 kg. porumb, sută clin gospodăriile agricole colec­
40.000 kg. cartofi, 50 porci — bovine
graşi, 30.000 litri lapte şi 1.2,50
Iniţiativa roade Toate echipele kg. brînză. din care : 3652,6 1054,8 28,9 tive sînt dc rase îmbunătăţite şi sil*
cu rebutul — vaci 1786,9 357,0
I. CIOCADE — porcine 2760,6 1904,8 20,0 perioare.
Pentru a ilustra calitatea pro­ şefii de echipă care s-au anga­ sub cifra admisă — ovine şi caprine >.0450,S 2396,0
ducţiei ia E. M. Barza este jat anul acesta să nu mai rebu- corespondent — păsări 2 1325,0 17366,0 69,0 Din totalul ovinelor cele cu lină
22,9 fină şi ¦semifină reprezintă în pre­
învăţătoarea şcolii 63,6 zent 47 la sută faţă de 32,1 la sută

Tovarăşa Carolina Tîrjoianu c în­ înregistrate la recensămîntul din anul
văţătoare la Şcoala de S ani din Li-
deajuns să amintim că în luna teze nici un yagonet de mine­ La sortimentul piese mecanice se cere vadia. Fiică dc muncitori, Carolina Dacă re au în vedere pierderile consi­ vaci d.ecît aveau toţi .ţăranii săraci şi 1955.
Tîrjoianu, din Făgetul Banatului, a derabile de animale cauzate de război, mijlocaşi (cu pînă la 5 ha. teren) în
ianuarie planul la metal a fost reu. Angajamentul lor se înde­ multă pricepere şi iscusinţă în forma­ sosit ca învăţătoare la Livadia în precum şi dc seceta din anii următori, anul 1938. De asemenea, în proprietatea In gospodăriile agricole de stat,
anul 1953. Au trecut dc-atunci mai 1945 şi 1946, creşterea efectivelor ue lor personală se găsesc de 1,6 ori mai ovinele cu lină fină şi semifină re­
depăşit cu aproape 16 la sută, plineşte cu succes. rea şi turnarea pieselor. La turnătoria bine dc opt ani. In viaţa învăţătoarei animale este remarcabilă. multe porcine şi aproape de 2 ori prezintă 95 Ia sută, iar in gospodă­
iar în primele două decade ale mai multe păsări decît in amil 1938. riile agricole colective 75 la sută din
’etnii februarie cu peste 17 la Faptul că la vitrina calităţii uzinei „Victoria“-Călan se toarnă pie­ ea şi în cea a satului Livadia, s-au Faţă de sfirşitul acestei perioade, la efectivele totale.
ou,„ Mai trebuie adăugat că şi se grele şi complicate, ca mese pen­ 3 ianuarie 1962 numărul animalelor III. S-AU OBŢINUT SUCCESE
conţinutul de metal în mine­ sint expuse periodic bucăţi de j tru maşini unelte şi altele. Acestea petrecut multe lucruri de seamă. In din ţara noastră este mai mare la bo­ IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBU­ 11
reul extras a depăşit pe cel minereu şi de şist provenite de | cer o organizare superioară la locul septembrie 1960, cu ocazia consfătui­ vine cu 51,2 la sută (la vaci şi bi­ NĂTĂŢIREA STRUCTURII EFECTI­
rii cadrelor didactice din raionul Ha­ voliţe cu 41,6 la sută), la porcine de VELOR DE ANIMALE PE GRUPE Sporirea continuă a efectivelor de
Ia brigăzile care se preocupă > de muncă şi executarea în ce:e mai ţeg, Carolina Tîrjoianu a fost decla­ 3,4 ori iar la ovine şi caprine cu 72,2 DE VÎRSTĂ Şl SEXE. animale este rezultatul succeselor ob­
sau nu de calitatea producţiei, ! bune condiţ:uni a tuturor operaţiunilor rată învăţătoare fruntaşă; o lună. mai la sulă. ţinute în transformarea socialistă a
tîrziu, apreciindu-i-se rezultatele acti­ Ponderea vacilor şi a junimilor agriculturii, al măsurilor economice
planificat la toate secţiile. că la gazeta de perete a în­ înccpînd cu preparate» amestecului vităţii la clasă şi dragostea în mun­ Eu 3 ianuarie 1962 în comparaţie cu iu total taurine a crescut de la 46,2 luate de partid şi guvern pentru sti­
ca obştească, organizaţia dc bază din amil 1958, cînd s-a efectuat preceden­ la sută în anul 1958, la 50,5 mularea creşterii animalelor prin co­
Prin ce căi s-a ajuns la aces­ treprinderii şi la gazeta satiri­ de formare, formarea propria zisă, us­ Livadia a primii-o în raidurile candi­ tul receiisămim al animalelor, numă­ hi sută îh anul 1962, iar a tinere­ interesarea materială a ţărănimii, că­
daţilor dc partid. rul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 tului fentei ele la 21,3 la sută ta 26,3 reia i s-a acordat în permanenţă un
te rezultate'? Mai întîi este ne­ că „Ciocănitoarea“ sînt afişate carea, montarea formelor şi apoi tur­ ia sută (al vacilor cu 10,4 la sută), la sută, ceea ce constituie o bază sprijin m asiv: credite lesnicioase şi
cesar să arătăm că în cursul caricaturi şi diverse materiale narea, dezbaterea, răcirea şi curăţirea. ...In satul Livadia s-au peirccut sub a! porcinelor cu 43,6 Ia sulă, al ovine­ mai largă pentru sporirea iu conti­ pe termen lung, aprovizionarea- cu
ochii ci în anii din urmă, lucruri tot lor cu 18 Ia sută şi al păsărilor cu nuare, ui proporţii mereu mai mari, materiale de construcţii pentru adă­
acestui an s-a mers pe o ex­ pe aceeaşi ternă, sînt de ase­ Echipele de turnători de la acest aşa dc însemnate. In 1955 livedenii 27,7 la sută. a efectivelor de animale. posturi, cu reproducători de rasă,
ploatare mai raţională a zăcă­ menea lucruri cit se poate de sortiment, respeciînd cu stricteţe pro­ au terminat construcţia unui cămin asistenţă tehnică şi zoo-vetşrinară etc.
bune. Ele fac ca minerii să se cesul tehnologic de formare şi turnare, cultural, .şcoala de 4 ani s-a trans­ Această sporire a efectivelor a avut Dotarea agriculturii cu mijloace
mântului. Accelerarea lucrărilor simtă mereu antrenaţi la lupta au ajuns ca în luna trecută să lucreze format în şcoală de 8 ani, s-a deschis loc concomitent cu desfăşurarea pe pentru mecanizarea muncilor agri­ Efectivele de animale de Ia înce­
de deschideri şi pregătiri a per­ pentru îmbunătăţirea calităţii aici o bibliotecă comunală cu peste front larg a procesului de colectivizare cole a permis reducerea numărului putul anului 1962 asigură condiţii fa­
cu rebutul sub cifra admisă. Echipe 4.300 de volume, iar în toamna tre­ a agriculturii (în perioada t ianuarie animalelor de muncă şi creşterea efec- vorabile pentru înfăptuirea sarcinilor
mis atacarea unor panouri cu cută cele 276 dc familii ale natului !958—31 decembrie 1961 suprafaţa a- ctivelor animalelor de producţie ; nu­ trasate de Congresul al lÎI-lea al
s-au unit în gospodăria colectiva. gricoiă a gospodăriilor agricole colec­ mărul boilor de muncă a scăziit de P.M.R. cu privire la dezvoltarea con­
un conţinut mai bogat de me­ producţiei. ca cele conduse c’e comuniştii Adoif tive a crescut de aproape 4 ori, ajun- In 756 m';i (16,9 la sută clin total tinuă a şeptetului şi a producţiei ani­
Pentru înfăptuirea multora din aces­ gîiid la circa G milioane hectare). bovine) in anul 1958, la 127 mii
tal. Dar, lucrul cel mai impor­ Ce-i drept pe gura minei mai Ştempel şi losif Craşca ÎI au lucrat tea a . luptat ca toată . hotărârea .şi (9,1 la sută) in anul 1962; numărul male, nenlrn creşterea permanentă a
iov. Carolina Tîrjoianu. încrederea Creşte în ritm deosebit de rapid e- cabalinelor a scăzut dc la 1309 mii
tant este că s-a ies şi acum va- fără rebut. oamenilor şi stima lor faţă dc învă­ fectivul de animale din gospodăriile a- la 1013 mii. *) veniturilor ţărănimii muncitoare şi a
pus un accent ţătoarea şcolii, a crescut tot mai mult. gricole dc stat şi cel in proprietate
mai mare pe gonete cu sterii. I. CIOBANII Astfel, Ia alegerile din • anul - trecut, obştească din gospodăriile agricole co­ nivelului de trai -al oamenilor mun­
cetăţenii din circumscripţia electorală lective.
N ici un v a g o n e t , Numărul lor este maistru numărul 5 au ales-o deputată în sfatul cii din tara noastră.
popular comunal. La începutul anului 1962 densitatea
contribuţia' ce efe r n in e r e u r e b u t â t insä mic, în animalelor la 100 hectare teren în gos­
trebuie s-o adu­ podăriile agricole de stat şi colective a
_ comparaţie cu crescut — faţă de începutul anului
1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la
că fiecare om. la ’ ^ anii trecuţi. To- su rezultate diferite vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7

îmbunătăţirea calităţii produc­ tuşi, aceasta dovedeşte că mai

ţiei. există deficienţe în organiza­ Printr-o mai bună organizare a

Este ştiut că la începutul rea întrecerii socialiste pe baza muncii în echipă cit şi prin respecta­

anului trecut minerii din Te- iniţiativei „Nici un vagonet de rea prescripţiilor tehnologice la fie­ DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ
liuc au aplicat o iniţiativă va­ minereu rebutat“. Ea n-a cu­ care operaţie, echipa condusă de DE PE LINGĂ CONSILIUL' DE MINIŞTRI
loroasă : „Nici un vagonet de prins încă toate brigăzile. Nici comunistul Iulian Sirbu, de la sorti­
urmărirea ei de către comitetele mentul vane-băi, din secţia turnătoria AL R .P .R .
minereu rebutat“. Ea s-a ex­ sindicale de secţie nu se face veche a U. V. Călan, a obţinut în luna
tins cu repeziciune la toate ex­ aşa cum se cuvine. Acestea n-au trecută o producţie sporită, şi a redus
ploatările miniere din regiunea o evidenţă clară asupra reali­ iu acelaşi timp rebutul la 1,63 faţă de
noastră. Bineînţeles, printre co­ 3,33 la sută admis.

lectivele care au îmbrăţişat-o zărilor ce le obţin brigăzile Deşi lucrează cu aceleaşi utilaje, în Ia sută şi la ovine cu 7,8 Iu sută. *) După datele publicate în. „Sta­ Iu aceeaşi situaţie sc aflau 30 Ia

se numără şi cel al E. M. Barza. care au îmbrăţişat iniţiativa. aceleaşi condiţii şi la aceiaşi sorti­ In afara efectivelor de animale in tistica animalelor domestice pe sută din gospodăriile ţărăneşti cu
Ce-i drept, numărul echipelor ment. echipa condusă de Teodor Sîm- 1935“, editată de Ministerul Agricul­ o—o ha. teren, (!!rea 1/3 din numă­
carp Şrsu angajat să dea numai Mai trebuie adăugat că nici hovan. obţine rezultate inferioare. Re- proprietate obştească din gospodăriile turii şi Domeniilor (Bucureşti 1936), rul vacilor erau folosite la jug.
minereu de bună calitate n-a controlul calităţii producţiei de butul realizat dc această echipă este din totalul gospodăriilor ţărăneşti cu
către organele tehnice nu se ri­ agricole colective, ţăranii colectivişti
fost prea mare, in comparaţie dică la înălţimea- noilor cerin­ dc 4,70 Ia sută. Aceasta ca urmare a
in go'spodărialor personală, întovărăşiţii
cu mărimea întreprinderii. Dar, ţe. Serivciul C.T.C. pe exploa­ faptului că procesul tehnologic de for­
si ţăranii cu gospodărie individuală piua la 3 ha. teren peste 50 la sută **)' „Statistica animalelor domes­
mare şi turnare nu este întotdeauna
deţin în proprietate personală mai multe nu aveau nici un animal dc munca. tice pc anul 1933“ - '(Bucureşti, 1936).
suficiente pentru a demonstra tare se compune doar dintr-un respectat de către toţi membrii echipei
-------- -------------- • Ă"-

eficacitatea iniţiativei. Aplicînd singur om, ceea ce este foarte Maistrul de la acest sortiment este da­

cu consecvenţă puşcarea selec­ puţin dacă se are în vedere tor să ajute această echipă să se ridice

tivă şi alegerea manuală a ste­ numărul mare al locurilor de la nivelul celor fruntaşe. In Livadia. Carolina Tîrjoianu e cu­
rilului la locul de muncă, echi­ muncă şi întinderea exploatării. noscută şi respectată de toţi.
pele conduse de comuniştii Ni- La sectoare, controlul este exe­ A. EFTIM IE
controlor tehnic de calitate F. PETRESCU

colae Sturza, Petru Cîmpeanu, cutat de .către maiştri şi mulţi CO Y I Dsg SE N SE Prin încrucişa­
Petru Graur şi alţii, care au din ei „uită“ adesea să rapor­ rea oilor ţigăi cu
îmbrăţişat-o, au ajuns ca luni teze rezultatul. Fier vechi fin nou centru de desfacere a plinii berbeci din rasa
in şir să nu rebuteze nici un merinos, colecti­
vagonet. De aceea, la începu-" Avem însă convingerea că in ofeiaritlor De curînd, la Crişcior a fost dat in folosinţă viştii din Balomir
tul acestui an, comitetul de timpul cei mai scurt minerii de un nou centru de desfacere a plinii. Acesta a obţin produşi vato-.
partid a îndrumat comitetul la' Barza vor lichida şi aceste Zilele trecute, fost amenajat într-un local corespunzător şi sa­ roşi, care vor
sindicatului să ia măsuri pentru neajunsuri. Şi atunci, iniţiati­ o maşină scoasă tisface pe deplin cerinţele consumatorilor. spori simţitor pro­
extinderea iniţiativei „Nici un va „Nici un vagonet de mine­ din uz din cadrul Vînzătoarea Margareta Wander Se străduieşte ducţia dc lînii, pre­
•vagonet de minereu rebutat“ la reu rebutat“ va da roade mult l.I.L. „I Mai“ Deva să asigure o servire conştiincioasă a publicului cum şi calitatea ci.
un număr cit mai mare de mai bogate. Cînd controlul teh­ în greutate de consumator. In fotografie: Ion
echipe. Prin colectivul său de' nic de calitate va fi făcut mai G.500 kg., a fost Nicoară, cioban la
agitatori, în adunările genera­ minuţios la toate locurile de predată I.G.M.-ului, O, ZATOSCHIL turma colectivei,
le şi în diverse consfătuiri, el muncă, cînd comitetele sindica­ pentru a ti expe­ îngrijeşte cu mul­
a îndrumat pe mineri s-o apli­ le de secţie vor urmări mai în­ diată oţelăriilor corespondent tă pasiune oile pro­
ce cu curaj. Aşa se face că nu­ deaproape întrecerea socialistă, huneclorene. prietate obştească.
mai în cursul lunii ianuarie nu­ — puşcarea selectivă şi alege­
mărul echipelor care s-au in-' rea manuală a sterilului în M odernizează fab rica
trecut pe baza acestei iniţiative abataje se vor aplica in mai
a crescut cu 15 la secţia Bră- mare măsură şi cu mai multă Fabrica de preparare a betoanelor colectivul de ingineri, tehnicieni şi mun­
dişor şi cu 25 la secţia Musa- eficacitate. Pe gura minei vor de la I.G.S. Hunedoara se moderni­ citori din fabrică.
riu. La secţia Valea Morii, unde ieşi atunci mult mai puţine zează continuu De curînd aici a fost
anul trecut n-a aplicat-o nici vagonete cu şist. Conţinutul de terminată şi a intrai în funcţiune o •V. PO PE SC U
o echipă, acum o aplică cu metal in minereul trimis pre­ contabil
succes 20 de echipe. paratorilor va înregistra o creş­
tere şi mai mare. Şi, desigur, la instalaţie de prepararea balastului care
Aron Medrea, Traian .David, vitrina calităţii vor apare tot
Solomon Almăşan şi Constan- mai puţini bulgări de steril. merge la malaxoare. Prin darea în fo­
',!n Barba sînt doar ciţiva din
GH. COMSUTA rDi±mimie.a la eă n iin u l eultuvaLlosinţă a acestei instalaţii se asigurăOOOOOOOOOC ooooooooce
oo
ritmicitatea producţiei, se îmbunătăţeşte ooooooî
calitatea betonului şi creşte simţitor
producţia.

Aceasta este o dovadă iu plus a
grijii permanent.' Iuţâ de crearea unor
condiţii iol mai bune de muncă pentru*l

—/'inî'ŢT
Ora 10... numărindu-se printre cititorii să ne împrumutaţi romanul Ud străduiesc să nu scape nimic o

La căminul cultural din Vi­ ei ăe frunte. Serbau Nedelcu ? din cele ce se petrec pe sce- o
nerea. raionul Orăştie. in sala ni7. Conferinţa s-a terminat. %
O ra 11... Ora 17... 'Acum sc prezintă un frumos g

g de lectură a bibliotecii, zvon Intr-o sală alăturată, peste — Oare încotro se îndreap­ program artistic, pregătit ăe g

g de glasuri cristaline... Peste 40 60 de colectivişti au venit să tă atita lume?... artiştii amatori din sat. Călu- goo
şarii „pitici“ prezintă cîteva
g de copii au ţinut să fie pre- cunoască destinele eroilor din: — Cum, n-ai aflat? Spre

L zenţi la dimineaţa de basme romanul ..Drum deschis“ ele cămin. A sosit o profesoară jocuri locale, apoi dansurile o

organizată aici ăe biblioteca­ Serbau Nedel­ ăe la Cugir, „Silvăşana“ şi „Haţegana“. ur- g

ra, Herlea Sodomia. A devenit cu. Pentru a in- tovarăşa Bran

un obicei ca duminica dimi­ ţelege mai bine Q m CCi î n e t î l i Ana şi va ţine mează apoi mai multe poezii o
şi cîntece patriotice închinate g
neaţa aici să aibă loc călătorii intenţiile au­ o conferinţă. partidului şi patriei iubite. L
torului, invăţă- Vino şi dum-
in lumea basmelor Cu o sup- DE REPORTER

tămînă in urmă. cei mici au tocirea Emilia ====z=====z=z: neata, mătvşico. Numărul de atracţie al serii g

făcut cunoştinţă cu personaje Romcea a pregătit o recenzie — Vin m uică! S-ar putea este dansul cu temă „La şeză- g
g dragi din poveştile lui ion a cărţii. Din cuprinsul el. cei să nu vin ? !
Secţia forjă a o Creangă. Azi ei urmăresc cu prezenţi, află că Şerban Ne- toare“, care încheie progra- o$oooooooooo
l .M. Cugir. Comu­ g sufletul la gură peripeţiile Ce- delcu tratează o problemă care ...In sala de spectacole se mul.
nistul Traian Dicu g nuşăresei, nemuritoarea eroină îi preocupă şi pe e i : întări­ strinsese încă ăe pe acum pes­
şi utemistul loan g a cunoscutului basm al fraţi- rea economico-organizatorică te 400 oameni... ~k
Florea, execută tra­ § lor Grimm. Mica Magdalena a unei gospodării agricole co­
tamentul termic al lective. Aceasta ii face pe cei Ora 18... ...Programul artistic s-a ter­
unei piese. minat. Mulţi dintre vizitatorii
Ropote de aplauze răzbesc căminului cultural se îndreap­
tă spre casă, duclncl cu ei
<> şi colegul ei Pinter Traian, re- prezenţi să pună întrebări, să pînă in stradă. Uşa de la in­ amintirea petrecerii unei zile oo
S povestesc „ca pe apă“ basmul, ceară amănunte în legătură cu trarea în sala ăc spectacole c plăcute. Alţii rămîn în conţi- g

oo după ce el a fost citit din car- subiectul cărţii. Tov. Herlea larg deschisă. Cineva a adus nuare la filmul care rulează g
g te. De altfel lor le este uşor Nicolae şi Simedru Petru, după o masă şi a aşezat-o în liol,
terminarea prezentării recen­ pentru a fi folosită in loc ăe în sala mare, alţii in sala de g
o s-o facă, deoarece l-au citit şi ziei, o caută pe bibliotecară: „stal II“. Masa e plină ciucure şah, în sala de lectură, la ra- o
dio... g
g recitit din biblioteca sătească, — Tovarăşă salomia, aveţi de ţărani colect.iv.iş. t.i, care se
I. STRĂUŢ g