Page 4 - 1962-03
P. 4
r P f. D R U M U ß SCTGI A L IS M U L U I N r : 2233
Comunicat cu privire IIMBOLE ŞTIRI OLTBDSIB STIEI UITIMEIE ŞTIRI 0LTIMEIE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
la întâlnirile dintre
>•Hruşciov şi W. Ulbricht
MOSCOVA 28 (A g e rp re s). — l ă ţ i i d e p lin e în to a te p ro b le m e
A g en ţia TASS tra n s m ite co le d isc u ta te.
m un icatu l cu p riv ire la întîlsii- La convorbiri au p a rtic ip a i: Aasiorltă v ile a u lu a t nos Să înceteze acţiunile agresive
rile din tre N ikita H ruşciov şi D in p a r te a s o v ie tic ă : L. I.
JV alter U lb ric h t: B rejnev, m em bru al Prezidiului
C.C. al P.C.U.S., p re şe d in te le
In tre 26 şi 28 fe b ru a rie s-a a- Prezidiului Sovietului Suprem al
f l a t la M o sc o v a t o v a r ă ş u l (W. U.R.S.S., F. K. K ozlov, m em b ru
U lbricht. al P re z id iu lu i C.C. al P.C.U.S.,
I n zilele de 26 şi 27 fe b ru a rie
au avut loc în tîln iri în tre to v a s e c re ta r al C.C. a l P.C.U.S,, massuri p e n tru ale S.U.A, împotriva Cubei!
ră şu l N. S. H ruşciov, prim -seere- A. N. K osîghîn, m em b ru al p re iz o la re a lu i (yizenga
t a r al C.C. al -F.C.U.S., p re ş e d in zid iu lu i C.C. al P.C.U.S., pvitn-
tele C onsiliului de M iniştri al vîcepreşedinte al Consiliului de LEOPOLDVILLE .28 (Agerpres). - La Leopoldville s-a aflat că auto Puterile occidentale au torpilat şedinţa Consiliului ds Securitate
U .R .S.S ., şi t o v a r ă ş u l iW. U l M in iştri al U.R.S.S., V. S. Sem io- Ca şi pînă acum, Antoine Gizenga rităţile au luat tioi măsuri care urmă
b ric h t, p riifl-se c re tav al C.C. al nov, locţiitor al m inistrului A fa se află izolat pe insula Bolabemba, resc izolarea şî mai strictă a patrio NEW YORK 28 (Agerpres). — ca ordinea de zi să fie apro astfel de acţiuni poate deveni
P.S.U.G., p re şe d in te le C onsiliu cerilo r E xtern e al U.R.3.S., şi M. situată la guriţe fiuviultii Congo. Pre tului congolez de restul lumii. Astfel, TASS transm ite: bată, reprezentanţii S.U.A., An orice ţară din America Latină,
lui de S ta t al R.D.G. In cu rsu l G. Pervuhin, am basadorul să loealâ şi autorităţile oficiale în comisarul districtului Borna, sub con gliei, Franţei, Irlandei, Chile, Africa, Asia, ai cărei vecini, sub
acesto r în tîln iri a av u t loc u n te U.K.S.S. în R.D.G. cearcă să treacă sub tăcere condi Puterile occidentale au torpi Venezuelei, precum şi ciankai un pretext sau altul, vor hotărî
m einic .schim b de p ă re ri în p ro trolul căreia se află insula Bolabemba. lat şedinţa Consiliului de Secu
blem ele în ch eierii T ra ta tu lu i de
pace germ an şi norm alizării în D in p a rte a R epublieii D em o ţiile în care trăieşte Gizenga. Pe ace a emis o circulară specială prin care ritate fixată pentru 27 februa şistul s-au abţinut. In conse în mod arbitrar la şedinţa lor
baza acestui tra ta t a situaţiei crate G erm an e: B. Leuschner, eaşi poziţie se situează şi reprezen se interzice categoric pescarilor şî al rie, După cum se ştie, guvernul regională să folosească împo
din B erlinul occidental, precum m em bru al B iroului Politic al tanţii O.N.U. de la Leopoldville, cave tor persoane să se apropie de coastele revoluţionar al Cubei a cerut cinţă ordinea de zi nu a fost triva ei mecanismul mijloacelor
şi în alte problem e in te rn a ţio C.C. a l P.S.U .G ., p re ş e d in te ad- refuză să răspundă la întrebările în insulei pe care se află Gizenga. într-o scrisoare adresată Con de influenţare şi constrîngere,
nale care in teresează cele două i n te r im a l C o n s iliu lu i <de M în is- legătura cu soartă lui Gizenga. siliului de Securitate convoca aprobată deoarece nu a întrunit asumindu-şi prerogativele Con
state. rea imediată a unei şedinţe a siliului de Securitate.
Consiliului, cu scopul de a se cele şapte voturi necesare.
Au fost discutate, de asem e lua măsurile necesare pentru a Dacă, a spus în continuare
nea, problem ele dezvoltării con pune capăt acţiunilor ilegale ale Luind cuvîntul, V. A. Zorin V. A. Zorin, orice ţară ar fi lip
tinue a relaţiilor strinse şi fră guvernului S.U.A. faţă de gu sită de dreptul de a ridica în
ţe ş ti d in tre U n iu n e a S o v ie tic ă şi tr i al R.D.G., O. W inzer, p rira- vernul Cubei. a spus că hotăririle cu privire faţa Consiliului de Securitate
R epublica D em ocrată G erm ană o problemă importantă pentru
şi, în special, p roblem ele lă rg irii locţiiior al m inistrului A faceri Cind membrii Consiliului de la încetarea parţială a relaţii ea, atunci cui să se adresez ,
colaborării econom ice şi dezvol Securitate au început la 27 fe pentru apărarea suveranităţii
tării relaţiilor tehnico-ştiihţfîi- lor E xterne al R.D.G., R. D oliing, Rezultatele preliminare ale alegerilor din India bruarie discutarea problemei de lor economice cu Cuba şi cu pri sale, intereselor sale vitale ? Să
ce şi cu ltu ra le d in tre cele două pe ordinea de zi a şedinţei Con fie obligată să se adreseze cuiva
ţă ri. am b asad o ru l R.D .G . în U.R.3.S. siliului de Securitate, preşedin vire la intenţia de a înceta com din afara cadrului O.N.U. ? Dar
tele Consiliului, Plimpton, aceasta este calea care duce la
Schim bul de p ăreri a a ră ta t DELHI 28 (Agerpres). — statelor, au îost anunţate re (S.U.A.), a dat cuvîntul repre plet aceste relaţii, hotărîrea distrugerea O.N.U., calea folosi
deplina identitate a poziţiilor N. S. H ru ş c io v a o fe rit u n d e La Delhi au îost publicate zultatele într-un număr de zentantului Angliei, care „a ex rii forţei pentru a rezolva în
U niunii Sovietice şi R epublicii ju n în c in s te a lu i W . U lb ric h t. rezultatele preliminare ale ale 1.709 circumscripţii electorale. primat îndoiala faţă de utili cu privire la excluderea Cubei afara Consiliului Securităţii,
D em ocrate G erm ane în proble Congresul Naţional Indian a tatea“ aprobării ordinei de zi problema existenţei unui sau
m ele legate de reglem en tarea L a 28 fe b ru a rie , W . U lb ric h t şî obţinut 1.059 de mandate, Parti şi a discutării acuzaţiilor con din O.S.A., sint măsuri de con- altui stat.
dul’ Comunist din India — 87, ţinute în scrisoarea Cubei.
p aşn ică cu G erm an ia şi în cele p e rs o a n e le c a r e -1 în s o ţe s c , p r e gerilor pentru adunările legi Partidiil Socialist Popular (Pra- Luind cuvîntul în calitate de stringere. Articolul 53 al Cartei V. A. Zorin a amintit, de ase
c u m şi M. G. P e rv u h in , a m b a slative ale statelor şî . pentru ja) — 55, „Jan Sangh“ — 56, menea, o serie de fapte, care
lalte problem e in ternaţionale ac s a d o ru l U .R .S.S. in R .D .G ., a u Camera Populară. In alegerile „Swatantra“ — 89, alte partide O.N.U. precizează însă că mă atestă pregătirea de către Sta
şi independenţii — 363 locuri. tele Unite a unei noi interven
tu ale, precum şi în problem ele surile de constrîngere împotriva ţii împotriva Cubei. Pe de altă
In alegerile pentru Camera parte, S.U.A. îi „prelucrează“
re la ţiilo r recip ro ce d in tre cele ¦pentru adunările legislative ale unui stat pot fi luate numai pe aliaţii săi din N.A.T.O.,- cău-
două ţări. tind să obţină de Ia ei înceta
plecat la Berlin. cu aprobarea Consiliului de rea comerţului cu Cuba. Toate
acestea sint menite să ducă la
m Securitate. Astfel, avem de-a un război cald.
Pentru traducerea în viaţă a Declaraţie» face cu o încălcare a Cartei In încheiere, V. 'A'. Zorin a
cerut în mod hotărît ca Statele
O.N.U. ' Unite să Înceteze acţiunile agre
sive împotriva Cubei şi să res
cu p riv ire ia acordarea independenţei Populară au fost anunţate re Esenţa problemei-, pe care pecte Prin fapte şi nu prin vor
zultatele dintr-un număr de 214 be Carta O.N.U.
Cuba o supune spre examinare
R. P. Rotnînc
fărslor ş» p o p o a r e lo r c o lo n ia le circumscripţii electorale. Con Consiliului de Securitate, con
gresul Naţional Indian a obţi Conferinţa de la Panta del Este a
stă în aceea că S.U.A. nu se reprezentat numai o etapă in cadrul
unui complex de măsuri pe care Sta
S-a căzu t, de asem en ea, de a- Lucrările „Com itetului celo r 17“ nut 152 cie mandate, Partidul reprezentant al S.U.A., Plimp mai mulţumesc cu acte de tele Unite le întreprind în prezent
cord asu p ra volum ului livrărilor Comunist din India — 1.5, ton l-a sprijinit pe aliatul său amestec grosolan în treburile împotriva Cubei. Fapte ulterioare au
reciproce sporite de m ărfu ri pe NEW YORK 28 (Agerpres). — vederea traducerii cit mai rapide ni „Jan Sangh“ — 8 mandate, din N.A.T.O. O poziţie similară Interne ale Cubei şi acţiuni de arătat că Statele Unite au avut ne
a n u l 1962 în tre U.R.S.S. şi R.D.G. Ea 27 februarie, Comitelui Specia! viaţă a Declaraţiei cu privire la acor „Swatantra“ — 3 mandate, au adoptat ciankaişistul, repre pregătire a unei noi agresiuni, voie de hotăririle acestei conferinţe
şi asup ra acordării dc credit pentru examinarea problemei aplicării darea independenţei ţârilor şi popoare- D.M.K. (partid ce există. numai zentanţii Franţei şi ai Irlandei, ci pun astăzi in slujba scopuri pentru a putea să acţioneze sub para
suplim entar în m ărfuri de că Declaraţiei cu privire la acordarea in lor coloniale. Delegatul Republicii Ma în statul Madras) — 6 manda precum şî reprezentanţii state lor lor agresive faţă de Cuba, vanul unui organism colectiv, ln pre
tre U niunea Sovietică R epubli dependenţei ţărilor şi popoarelor colo li a propus ca în primul rînd Comite te. Partidul Socialist Popular lor Chile şi Venezuela. una din organizaţiile regionale, zent Statele Unite exercită presiuni
cii D em ocrate G erm ane. niale („Comitetul celor 17"), creat în tul să se ocupe de soarta unor terito (Praja) — 5 mandate, Partidul şl anume, Organizaţia Statelor asupra membrilor din N.A.T.O.
conformitate cu hotărîrea sesiunii a rii cum sint Angola, Mozâmbic şi Ke Pentru aprobarea ordinei de Americane, deşi împotriva unei
întâlnirile şi convorbirile s-an nya. Socialist — 3 mandate, alte zi şi în favoarea discutării acu asemenea folosiri a O.S.A. s-au Toate aceste acţiuni antrenează
desfăşurat într-o atm osferă cal 16-a a Adunării Generale O.N’.Uv, a partide şi independenţii — 18 zaţiilor Cubei, s-au pronunţat pronunţat o serie de ţări impor agravarea încordării internaţionale în
dă şi cordială, în condiţiile în V. A. Zorin, reprezentantul U.R.S.S. mandate. cu fermitate reprezentantul tante din 'America Latină. zona Alăr.îi Caraibelor şi pot în orice
ţelegerii recip ro ce şi u n an im i- trecut la examinarea programului său care a luat apoi cuvîntul, a amintit U.R.S.S., precum şi reprezentan moment să ducă la declanşarea unui
de fucru. cele spuse de preşedintele Consiliului Şeful partidului „Praja“ .a Dacă Consiliul de Securitate conflict avînd consecinţe imprevizibile.
Un volum dc Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruş ţii Romîniei, Republicii Arabe nu va anula astăzi hotăririle
Din comitet fac parte reprezentau-' ciov la a 15-a sesiune a Adunării Ge fost înîrînt în circumscripţia sa. ilegale mai sus menţionate faţă Rezultă deci că, folosind hotăririle
de nuvele romineşti ţii U.R.S.S,, Poloniei, Iugoslaviei, In nerale a O.N.U, în legătură cu adopta Potrivit comentariilor agenţiei Unite şi Ghanei. de Cuba, mîine obiectivul unor ilegale ale unui organism regional ai
apărui la Moscova diei, S.U.A., Angliei, Italiei şi altor ţări. rea Declaraţiei cu privire la acordarea France Presse, „înîrîngerea O.N.U., Statele Unite încearcă să
Prima şedinţă a Comitetului care a avut independenţei ţârilor şi popoarelor co aproape totală a acestui partid, Puttindu-se la vot propunerea atragă un număr tot mai mare de
MOSCOVA 28. Coresponden ioc la 16 februarie a fost consacrată loniale. Şefu! guvernului sovietic, a este una din caracteristicile cele membri ai O.N.U. în acţiuni contrare
tul Agerpres transm ite: problemelor organizatorice. A fost'ales spus V. A. Zorin, a arătat că în pre mai izbitoare ale alegerilor pen Cuvîatarea reprezentantului spiritului şi principiilor fundamentale
preşedintele Comitetului (reprezentan zent sarcina principală constă in aceea tru Camera Populară“. ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ln Editura de Stat pentru tul Indiei) şi vicepreşedintele '(repre ca voinţa popoarelor, exprimată în De M. Haşeganu Aceste acţiuni subminează nu numai
Literatură Beletristică din zentantul Republicii Mali). claraţie,, să fie tradusă în viaţă, pentru Numărătoarea voturilor con Organizaţia Naţiunilor Unite, dar ele
Moscova a apărut un volum ca. cerinţele proclamate .în această De tinuă. NEW YORK 28 (Agerpres). a împiedica pe membrii Consiliului să pun în pericol însăşi pacea şi secu
de nuvele romineşti contem In şedinţa din 27 februarie s-au cris claraţie să nu rătnînă pe hîrtie, ci să In cadrul dezbaterilor in Consiliul expună pozijia guvernelor lor faţă de ritatea . internaţională.
porane. Aceasta este ultima talizat două poziţii faţă de sarcinile fie înfăptuite în practică. G uvernul provizoriu de Securitate pe marginea adoptăm problemele ridicate în scrisoarea re
parte a Antologiei de nuvele Comitetului: prima tinzînd Ia amîiiarea af R ep u b licii A lg eria Ordinei de zi în problema ridicată de prezentantului Cubei. O asemenea ati lată motivele pentru care delegaţia
romineşti apărută in limba termenelor de traducere în viaţă a V. A. Zorin a propus ca în ' primul Cuba. a luat cuvîntul şi reprezentan tudine încalcă nu numai principiile de rominâ sprijină înscrierea pe ordinea
rusă. Primele două volume Declaraţiei şi a doua precortizînd acţiuni rînd Comitetul să acorde atenţie conti va continua tul R.P.R., AL Haşeganu, care a de mocratice care trebuie să existe în de zi a Consiliului de Securitate a
ale Antologiei, apărute an imediate pentru înfăptuirea' neîntîrziată nentului african, unde mai există 27 te tratativele cu Franţa clarat următoarele: Motivele indicate această organizaţie, dar chiar drep problemei ridicate de. reprezentantul
terior, cuprind nuvele de la a principiilor Declaraţiei. ritorii coloniale şi sub tutelă, cu o popu de unii membri ai Consiliului care turile elementare ale statelor membre Cubei. Ea consideră că este de da
începuturile literaturii noa laţie de peste 50 de milioane de oameni. TUNIS 28 (Agerpres). - s-au pronunţat împotriva includerii prevăzute la articolele 34 şi 35 ale toria Consiliului de Securitate de a
stre pînă la cel de-al doilea Reprezentanţii puterilor coloniale care V. A. Zorin a subliniat necesitatea li La 28 februarie, la Tunis a fost pe ordinea de zi a problemei ridi Cartei Naţiunilor Unite, de a cere analiza cu toată seriozitatea hotăririle
război mondial. In volum sint au luat cuvîntul la şedinţă au cerut chidării bazelor militare de pe aceste te dat publicităţii comunicatul Consiliu cate iu scrisoarea reprezentantului Consiliului de Securitate să dezbată Conferinţei de la Eunta del Este, le
incluse lucrări ale marelui ca ţarilor şi popoarelor coloniale să li ritorii şi a evacuării forţelor armate lui Naţional al Revoluţiei Algeriene, permanent al Cubei, sint cu totul ne şi să rezolve problemele care pun in galitatea lor în lumina principiilor
nostru scriitor 'Mihail Sado- sc acorde în mod „treptat şi prudent“ străine, numai în felul acesta teritoriile în care se spune câ „după discuta justificate. Toţi cei de faţă ştiu toarte pericol securitatea şi independenţa fundamentale şi a prevederilor Cartei
veanu. Volumul cuprinde nu independenţa. Delegatul S.U.A. che- respective puţind deveni cu adevărat in rea rezultatelor tratativelor cu guver bine că atît în cadrul Corn teiului statelor.
vele de Eugen Barbu, Mihai inind pe toţi membri Comitetului să dependente. nul Republicii franceze. Consiliul Politic, cit şi in Adunarea Generală, O.N.U., ca şi consecinţele pe care
Beniuc, V. Em. Galan, Aurel muncească „in bună înţelegere“ a pro Naţional ai Revoluţiei Algeriene a îm delegaţia Statelor finite a făcut pre Delegaţia mea a studiat cu atenţie
Mihale, Francisc Munteanu, pus de fapt transformarea Comitetului După părerea delegaţiei sovietice, a puternicit guvernul provizoriu a! Re siuni mari pentru a suprima discuţiile, scrisoarea reprezentantului Republicii
Nagy Istvan, Zaliaria Stan- într-un organ de strîngerc a informa spus V, A. Zorin, eficacitatea lucrări publicii Algeria să continue tratati pentru a reduce cit mai mult numă Cuba din 22 februarie şi consideră
ţiilor. lor Comitetului celor 17 va fi apreciată vele11. rul acelor delegaţii care vroiau să-şi ca fiind fondate argumentele pe care
în măsura în care Comitetul va contri Spună punctul de vedere. Presiuni el le aduce în favoarea discutării în
Delegatul Angliei care a luat ’apoi bui (a puternicul proces de eliberare a deosebit de mari au fost exercitate cadrul Consiliului de Securitate a re
cuvîntul a aprobât cu entuziasm cele popoarelor coloniale, la lichidarea ul zoluţiilor adoptate la Conferinţa de
declarate de reprezentantul american. timelor rămăşiţe ale colonialismului în
El a încercat să-i ccnvingă pc mem Africa, Asia, America Latină şi Ocea
brii Comitetului de faptul că Anglia nia.
nu-şi poate declina „răspunderea" pen
tru soarta coloniilor sale.
Delegatul Republicii Mali şi-a expri
mat totalul dezacord faţă dc aceaslă po îm potriva aderării D an em arcei
ziţie. Comitetul celor 17, a Spusei, tre
cu, Stito !Andraş Şi alţii. buie să elaboreze hotărîri concrete in ia „P iaţa c o m u n ă “ mai ales pentru a împiedica adopta la Eunta del Este, rezoluţii care afec
rea unei rezoluţii, chiar dacă aceasta tează securitatea ţării sale, precum
şi menţinerea păcii în zona Mării
COPENHAGA 28 (Agerpres). lamenttil englez, Erlaiid Mik- nu conţinea decît unele din princi Caraibelor.
rO m (HţţUfbliea -Gjiaaxi Din iniţiativa Comitetului kelsen, militant cunoscut ai miş piile de bază ale Cartei O.N.U. De altfel, chiar în cursul dezbate
rilor din cadrul Comitetului Eolitic, o
pentru apărarea libertăţii Da cării sindicale din Norvegia, In prezent, asistăm la aceeaşi tac serie de delegaţii au scos la iveală
contradicţiile existente între hotăririle
nemarcei împotriva aderării la Erianct Fon Hofsten, cunoscut tică. Obiecţiile formulate de către unu cinferinţei de la Eunta del Este şi
principile fundamentale ale Organi
-1 », „Piaţa Comună1- a avut loc la miiîtant pe târim obştesc din din membrii Consiliului de Securitate zaţiei Naţiunilor Unite.
Copenhaga Un mare miting. La
äää EEEEaÎEËm el au participat reprezentanţii Suedia, şî alţii. urmăresc acelaşi scop şi anume, de
unor ţări ale căror cercuri con
tas- —-------- —-------
ducătoare încearcă să atragă
D ltr a c o lo n ia liş tll dira
agăgs î statele lor în alianţa politico- aşa araf e e s ataca, In acest sens, reprezentantul R. E.
ccmercială în care Germania Rcmîuc a reamintit obiecţiile formulate
1 occidentală ocupă un voi domi a c ii m iile crim inale. de delegaţiile Ceylonului, Braziliei şi
nant. ale altor state. .
PARIS 28 (Agerpres). — Constantine, Oran, Alger şi în
La miting au luat cuvîntul Prin aceste măsuri, care sfidează
Koni Zilliacus, membru in' par- Agenţiile de presă transmit alte oraşe, bande înarmate au principiile cele mai elementare ale
dreptului internaţional. Statele Unite
noi relatări cu privire la inten sustras din bănci o sumă de
-O - sificarea'acţiunilor criminale ale aproape 1 milion tranci noi.' urmăresc să submineze regimul po aceste hotărîri pot să le aibă pe plan
z , %> u i A Lansarea unui satelit ultracoloniâliştjlor din -O.A.S. „La Alger, arată agenţia Fran litic instaurat de poporul cuban, să internaţional.
îndeosebi în ultimele zile, cînd ce Presse, O.A.S.-iştii au ope îndepărteze guvernul său legal, să Un refuz din partea noastră de a
american întreaga lume aşteaptă anun rat în plină zi în centrul ora forţeze poporul cuban să renunţe la adopta ordinea de zi şi de a dlscu x
cu „misiune secretă" ţarea rezultatului tratativelor şului, ia sediul principal al independenţa sa politică şi economică, aceste probleme ar însemna un re
franco-algeriene. Numai în Băncii populare pentru comerţ să-l oblige să adopte forma de gu- fuz al Consiliului de Securitate de
cursul zilei de marţi în princi şi industrie“. Acest lucru apare vernămînt impusă de Statele Unite,
NEW YORK 28 (Agerpres). palele oraşe ale Algeriei au îost cît se poate de explicabil, ţinînd singura formă declarată „compati a-şi îndeplini sarcinile pentru care
După cum relatează agenţiile semnalate 62 de atentate, înre- seama de faptul relatat de ace bilă" cu sistemul interamerican. el a fost creat
de presă, forţele militare ae gistrîndti-şe 24 de morţi "şi 5! eaşi agenţie că „pe arterele
riene ale S.U.A. au lansat la 27 de răniţi. Dintre acestea, 32 de principale ale oraşului şi la în
februarie, de pe baza de la Van- atentate au avut loc la Alger crucişările de străzi nu staţiona P artidul Socialist dan J s p o m a
denberg (statul California), un (7 rnorţi şi 36 răniţi), iar il nici un poliţist“. cere guvernului
satelit din seria „Discoverer“, la Oran (4 morţi şi 7 răniţi). Deoarece ţinta atacurilor cri
care trebuie să îndeplinească o La Alger numeroşi algerieni au minale ale O.A.S.-iştilor nu o să=şi schimbe politica econ om ică
„misiune secretă“. După cum fost strangulaţi în plină zi, sub constituie numai algerienii, ci
transmite agenţia Associated privirile impasibile ale torţelor uneori şi europenii din Alge TOKIO 28 (Agerpres). — contraproiectul Eartidului socialist, au
Press, forţele militare aeriene de poliţie, după cum recunoaşte ria, aceştia clin urmă participă La 27 februarie a avftt loc o şedin dus ţara !:i o :ză - momică. Pentru
nu au comunicat ce fel de in însăşi agenţia France Presse. lichidarea acestei crize, Eartidul socia
strumente au fost instalate la la manifestaţii de protest alături ţă a Comitetului executiv al Partidu list* cere guvernului să schimbe poli
bordul satelitului. In următoa Aceeaşi agenţie, subliniază că de algerieni. In cursul zilei de lui Socialist din Japonia la care s-a tica nnercială şi în primul rînd să
rele patru ziie, arată agenţia, de unde pînă acum uitracolo- marţi, comercianţii europeni din întocmit un contraproiect al bugetului extindă comerţul cu Uniunea Sovietică
într-un anumit moment, de pe nialiştii din O.A.S. îşi îndrep de stat. Partidul socialist urmează să şi R.P. Chineză, să arnîne liberaliza
cea de-a doua treaptă a rache tau atacurile împotriva unor Alger au fost în grevă. De ase prezinte acest contraproiect spre exa
tei purtătoare se va desprinde „victime dinainte desemnate“, rea comerţului pentru care insistă
o capsulă pe care avioanele acum ei ucid c u , lotul ia în menea, factorii poştali din Al minare parlamentului alături de pro S.U.A., să reducă impozitele percepu
S.U.A, aflate pe insulele Hawai, tâmplare. te de la populaţia muncitoare, tua jo-
¦¦ ger se află de mai multe zile iectul de buget guvernamental. rînd in acelaşi timp impoziele perce
Tot în cursul zilei de marţi,
în grevă. Personalul aeroportu Eşecul politicii economice a guver
lui din Oran a declarat o grevă nului, deficitul balanţei comerţului ex
de 24 de ore. Traficul aerian j terior — urmare a dependenţei totale
ÎN FAŢA CLĂDIRII PRIMEI UNIVERSITĂŢI DIN REPUBLICA vor încerca să o reţină eu aju au îost înregistrate numeroase dintre Oran şi Paris este în- j a Japoniei-de S.U.A* — creşterea pre pute de la păturile privilegiate ale
GHANA, DIN APROPIERE DE ORAŞUL AGCRA. torul unor 'dispozitive speciale. furturi de arme şi bani. ba trerifpt. I ţurilor, toţi aceşti factori, se arată în populaţiei.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Atariîe nr. 9. Telefon; 188, lţftf» 75, 674. Taxă plătită in numerar conform aprobării, Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1910. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „t Mai” — Deva.
