Page 7 - 1962-03

m ml
V I A J A DE P A R T I D
Educarea candidaţilor —m atenfia potifio U, T. M.
organizaţiei de partid
„'Pentru ca stagiul de candidat menea, expuneri ca „înaltul ti­ nostru, :, să le însuşească. De nizat un cerc de studiere a Statutului
5 ă nu răinînă o simplă formali­ tlu de membru de partid“ prin asemenea, în adunările genera­ U.T.M. Ia care participă 20 de tineri.
tate, — arată Statutul P.M.R. — care s-au dat exemple concre­ le, membrii de partid Alexan­ In predarea lecţiilor precum şi în dis­
organizaţia de partid este datoa­ te de comunişti fruntaşi în sta­ dru Ţăranu şi Ion Băluţă au cuţiile purtate se fac referiri concrelc
re să se îngrijească necontenit
de educarea şi de creşterea nive­
lului politic ăl candidaţilor, să-i
atragă la întreaga muncă a or­
ganizaţiei de partid, să ajute
candidaţilor să se pregătească în
Vederea intrării lor In partid“.
Luptind pentru traducerea în
viaţă a acestei prevederi sta­
tutare, organizaţia de partid de
la S.M.T. Alba lulla s-a ocupat
cu grijă de educarea candidaţi­
lor de partid. In acest scop au
fost folosite diferite metode. In
primul rinei, în scopul ridicării
nivelului lor politic şi ideolo­ zitate sarcinile pe linie de pro­ deschis părerea, fără timiditate,
gic, în scopul cunoaşterii şi în­
suşirii politicii partidului nos­
tru, toţi candidaţii de partid au
fost încadraţi în invăţămîntul
de pârtid, la cursul de studiere
a Statutului P.M.R.
Pentru a-1 deprinde cu respec­
tarea disciplinei de partid, pe
lingă temele expuse în cadrul a-
dbnărilor generale, fiecărui can­
didat i s-au repartizat sarcini
concrete. Periodic candidaţii de
partid siilt controlaţi asupra fe­
lului cum îşi îndeplinesc sarci­
nile Încredinţate. De exemplu lui
loan Schazăr, şofer pe autocis­
ternă) i s-a încredinţat sarcina
să urmărească buna aprovizio­
nare a brigăzilor cu carburanţi
şl iubrefianţi, iar lui Ion Dră-
ghici — rutier ist —-sarcina să se
ocupe de buna aprovizionare a 4
brigăzi de tractorişti cu mate­
rialele necesare in timpul cam­
paniilor agricole. Ajutaţi îndea­
proape dd comunişti ca Simion
Vasile, loan Ciugudean şi alţii,
care aveau ca sarcină să se ocupe
de îndrum area lor, tinerii can-,
didaţi de partid şi-au îndeplinit
cil succes sarcinile.
Prin conţinutul temelor dez­
bătute în adunările generale s-a
urm ărit de asemenea să se asi­
gure educaţia comunistă a can­
d id a ţilo r de partid, înarmarea
lor cu cunoştinţe politice şi pro­
fesionale cit mai temeinice. Ex­
puneri ca ,,Sarcinile trasate de
cel de al îll-lea Congres al
P.M.R. şi de Plenara C.C. al
P.M.R. ain 30 iunie — 1 iulie Raica sau Pavel Banciu care lip­
•1961, privind dezvoltarea multi­ seau citeodată nemotivat de la
laterală şi consolidarea econo- serviciu sau chiar de la învăţă-
mlco-Organizatorică a G.A.C.“, mîntul de partid, ori nu luau cu­
, Congresul al Ill-lea al P.M.R. vântul în adunările de partid.
despre însemnătatea reducerii
tih preţului de cost“, (,Preţul de cost
In S.M.T. şi căile reducerii lui“
etc. au ajutat candidaţii Se
Pías activitatea, festteilet0partid să cunoască mai temei­
nic politica partidului, felul în
care trebuie să muncească pen­
tru a o aplica în viaţă. De ase­ studieze documentele partidului joritate femei. Re lingă activi­ curi de citit. Astfel, în urma a-
Doi prieteni
Turnătorul Viorei Păcurarii
şi instalatorul loan Pop locu­
iesc împreună. Primul lucrează
in uzină, iar celălalt la I.C.S.H.
Pretutindeni, după terminarea
lucrului, îi vezi împreună — la
cantină, la bibliotecă, la şcoală,
acasă. Slut şi elevi în clasa X l-a avem preocupări din care să
la Şcoala medie serală din lo­
calitate. Le place mult econo­
mia politică, istoria şi fizica.
A d u n ă ri s in d ic a le d e d ări d e seam ă, şl a le g e ri
Prin realizările tor, sprijină
m u n c a minerilor
Darea de seamă a comitetului propuneri preţioase pentru îm­ bui la îndeplinirea sarcinilor ele
sindicatului de la Uzina de re-
parat utilaj minier din Petroşani
a scos în evidenţă realizările a.
cestui harnic colectiv care, sub
conducerea comitetului de
partid şi cu sprijinul comitetu­
lui sindicatului a reuşit, în anul
1961, să realizeze planul produc­
ţiei globale in proporţie de
105,37 la sută iar planul produc-
ţiei-marfă în proporţie de 107,37
la sută. Productivitatea muncii
a crescut cu 55,31 la sută, cres-
cind şi cîştigul mediu al mun­
citorilor în medie cu 3,49 la su­
tă faţă de 1960. De asemenea,
s-au obţinut peste 4 milioane .........
Ici economii la preţul dc cort.
Toate aceste realizări au fost
confirmate şi apreciate de nu­
meroşii vorbitori care, in cuvin-
tul lor, au arătat hotărîrea de a
munci mai mult pentru asigura­
rea utilajelor miniere necesare
întreprinderilor din Valea Jiu­
lui. sprijinind astfel pe mineri
în extragerea de cit mai mult.
cărbune. Printre aceştia tov. Lu­
dovic Kristaly, şef dc brigadă la
turnătorie, s a angajat să dea
numai piese de bună calitate
iar loan Ghiriea a propus nou.
Iui comitet să organizeze schim­
ba. i de experienţă cu demon­
straţii practice în cadrul
secţiilor pentru extinderea me­
todelor înaintate, cum ar
fi tăierea rapidă a meta­
lelor cu scopul de a mări şi
mai mult productivitatea mun­
cii. Tovarăşii Victor Oraveţz,
Soîronie Birbu, Gavrilă Rusii, lo.
sif Legrand şi alţii au făcut
ţiune ca Vasile Simion, Ladislau
Covaci, Ştefan Şerbănuţ etc., au
ajutat candidaţii de partid să
înţeleagă mai bine cum trebuie
să muncească şi să se comporte.
Munca de educare desfăşurată
în rîrtdul candidaţilor de către
organizaţia de partid se reflectă
in atitudinea nouă faţă de mun­
că in realizările pe care aceş­
tia ie obţin în procesul de pro­
ducţie. Astfel, tractoristul Vir-
gil Breazu după ce a fost pii mit
candidat de partid, a început să
privească cu mai multă serio­
ducţie, să studieze mai mult pen­
tru ridicarea nivelului politic,
reuşind să se situeze mereu prin­
tre tractoriştii fruntaşi din bri­
gada permanentă de la Mihalţ.
Apreciindu-se calităţile tînăru-
lui candidat de partid, la propu­
nerea organizaţiei de partid, in
acest an el a fost numit şef de
brigadă. Rezultatele obţinute de
Victor Bfeazii şi de alţii, printre
care Martin Avrămuţ şi Sabin
Varvara, se datoresc şl faptului
că de îndrumarea lor s-ali ocu­
pat comunişti cu experienţă în
muncă ca loan Băluţă, Octavian
Răhăianu şi Ion Topirceanu.
Trebuie arătat că, prin grija or­
ganizaţiei de partid, de îndru­
marea fiecărui candidat de
partid s-a ocupat cîte un mem­
bru de partid.
.Grija organizaţiei de bază faţă
de educarea candidaţilor se des­
prinde şi din faptul că aceştia
au fost îndrum aţi să urmeze
cursurile de ridicarea califică­
rii, să se aboneze şi să citească
presa de partid. Pentru a-i a-
trage şi mai mult la realizarea
sarcinilor ce stau în faţa orga­
nizaţiei de partid, a S.M.T.-uiui,
toţi candidaţii de partid au fost
confirmaţi ca agitatori ai or­
ganizaţiei de bază, periodic fiind
instruiţi asupra felului cum tre ­
buie să muncească.
Dar nu toţi candidaţii de partid
au reuşit încă de la început să
fie exemple demne de urmat. Au
mai fost tovarăşi ca Beniamin
Comuniştii din organizaţie au
căutat însă metodele cele mai
potrivite pentru educarea lor.
Astfel, membrii biroului organi­
zaţiei de bază au discutat cu a-
ceşti tovarăşi despre trecutul de
luptă al partidului, ajutîndu-i să
Mai ales duminica, pe Viorei
îl poţi găsi în faţa şevaletului.
In acest timp, Pop citeşte o
carte (trebuie spus că au şi o
bogată bibliotecă).
—¦ Niciodată timpul liber nu
ni-l irosim în zadar. Căutăm să
învăţăm ceva nou. Aşa îţi răs­
pund cei doi prieteni.
I. CIOBANII
bunătăţirea muncii culturale şi
organizarea mai temeinică a
cursurilor de ridicare a nivelu­
lui profesional al muncitorilor.
Hotărîrea elaborată pe baza
numeroaselor propuneri, preve­
de ca noul comitet sindical să
sprijine colectiyul de conduce­
re al întreprinderii pentru înde­
plinirea ritmică a sarcinilor de
plan, îmbunătăţirea calităţii
produselor, aprovizionarea la
timp cu materiale, ridicarea pro­
ductivităţii muncii etc. Prin a-
ceasta — au spus vorbitorii —
noul comitet sindical va contri-
........................
Li
I • ::::::
!'
La Spitalul unificat — Hunedoara dr. Vasilesc.il, sora Chiriiă şi dr. Ni-
colae Igna fâcînd vizita de dimineaţa in saloanele de care răspund.
fiRlMÜL) SÜGTÁlT m ULUV
criticat atitudinile tovarăşilor
de mai sus. Criticînd, comuniş­
tii n-au uitat să scoată în evi­
denţă exemplele în muncă pe
care le dau alţi candidaţi de
partid ca Martin Avrămuţ,’ Ion
Raţiu şi Cornel Crişan, îndem-
nindu-i să le urmeze exemplul.
După un timp, tovarăşii criti­
caţi, participînd cu regUlafitate
la toate formele legate de creş­
terea şi educarea lor, şi-au
schimbat mult atitudinea. Acum,
Pavel Banciu este mai combativ,
în adunările generale îşi spune
iar Beniamin Raica nu numai
că respectă cu stricteţe disci­
plina de partid dar, ridicîndu-şi
mereu cunoştinţele politice şi
profesionale) a devenit unul din
fruntaşii la invăţămîntul de
partid şi în producţie.
Candidaţii de partid din orga­
nizaţia de bază de la S.M.T. Al­
ba Iulia constituie exemple dem­
ne de urm at pentru lucrătorii
fără de partid. La terminarea cu
15 zile mai devreme a campa­
niei de reparaţii din iarna a.
ceasta, o contribuţie de seamă
şi-au adus-o şi candidaţii de
partid. Aceasta se datoreşte fap­
tului că organizaţia de bază fo­
loseşte cu pricepere timpul can­
didaturii pentru educarea în
spirit comunist al celor ce soli­
cită intrarea în partid.
R. BUDIN
m pm m i
Noua üiiitaté dé patiserie din oraşul Orăstie.
® La secţia IlI-a textilă de la
Filatura Lupeni lucrează îti ma­
tatea bună desfăşurată în pro­ cestor propuneri numărul cercu­
ducţie femeile de aici, îndrumate rilor de citit de pe raza oraşu­
de către comisia de femei, au
devenit şi pasionate .cititoare.
In prezent numărul cititoarelor
de literatură beletristică şi teh­
nică este aproape de 100. Tot
aici, Un număr de 45 femei fac
parte din brigada artistică de
agitaţie, echipa de dansuri, echi­
pa de teatru şi din alte formaţii
artistice.
• Pe raza oraşului regional De­
va, ca dealtfel în întreaga regiu­
ne, au avut loc adunări de dare
de seamă şi alegerea comitete­
lor şi comisiilor de femei. Prin­
tre ale propuneri făcute în ca­
plan şi a angajamentelor luate
eu prilejul dezbaterii cifrelor de
plan pe anul 1962.
Cuvintul participanţilor la dis.
cuţii, măsurile preconizate a se
lua, dovedesc că muncitorii, teh
nicienii şi inginerii sînt pătrunşi
de răspunderea pe care o au, a-
ceea de a sprijini prin realiză-
rile lor toate întreprinderile mi­
niere din Valea Jiului, de a le
asigura utilajele necesare pen­
tru ca minerii să poată da pa­
triei tot mai mult cărbune.
CONSTANTIN BĂDUŢA
corespondent cu S.U.A., „alianţă“ despre care
lili
Orijăfafă de înwăţămîntuî
99 PENTRUCEAMA
Sub îndrumarea organizaţiei de
partid, organizaţia U.T.M. din comuna PENTRUCEI M UN REPORTAJ /
Miercurea se ocupă cu multă grijă de Echipa de intervenţie
desfăşurarea învăţămîniului politic
U.T.M. Aici, în acest an, a fost orga­
Maistrul principal Adam tru prima dată la o aseme­
la activitatea ce o desfăşoară tinerii Behea de la Atelierele cen­
din organizaţia noastră. trale Gurabarza a primit co­
Printre cei mai activi la discuţiile cc manda pentru revizuirea ven­
au ioc pe marginea lecţiilor se pot a- tilatorului. principal dl minei
rninti tinerii Elena Baloş, Mihai Rozz, Musariu. împreună cu şeful
Costicu Cernez şi alţii. de echipă. Viorei Jorza, îşi
făcu socotelile: „Astăzi e
DRAGOMIR SOITIŞ sîmbătă. Lucrarea trebuie
terminată mîine, aşa ca luni
corespondent dimineaţă minerii să poată
lucra. Bute de tone de mine­
-O - reu depind de munca noas­
tră. Lucrarea insă este difi­
boga
!I joiS@r de ra©retfl4
îmbunătăţirea conţinutului instruc-
tiv-cducativ al joilor de tineret este o cilă. Trebuie să o pregătim pa de intervenţie îşi desfă­
preocupare permanentă a comitetului o-
răşenese U.T.M. Vulcan. Iii acest scop temeinic...“. După ce se sfă-
a fost alcătuit un program aî „Joii luiră ce scule şi piese de
tineretului“, după care se conduce co­ schimb sînt necesare, au sta­
bilit şi componenţa echipei.
lectivul de organizare. Recent, la Joia Au fost aleşi cei mai destoi­
nici muncitori.
tineretului a fost prezentată conferin­
'A doua zi, duminică dimi­
ţa „Morala comunistă — morala omu­ neaţa, un camion cu două
lui dc tip noii“ şi un joc distractiv „Jo­ diferenţiale se lupta cu dru­
cul cu telefonul“, care s-au bucurat da mul înzăpezit al munţilor,
multă apreciere în rîndul tinerilor. La încărcătura era mare. Maşina
o altă joie, tinerii din cadrul sectoru­ dădea semne de oboseală.
lui III şi IV al minei Vulcan au or­ Furtuna dezlănţuită opunea
ganizat un concurs pe tema „Să ne cu­ şi ea rezistenţă. Cu toate
lanţurile montate pe roţi,
noaştem mina". maşina aluneca. Cineva a
Organizarea timpului liber al tine­ venit cu o idee : să se des­
carce jumătate din materia­
relului într-un mod cît mai plăcut şi le şi să fie duse cu un alt
atractiv, a făcut ca numărul participan­ transport.
ţilor la aceste activităţi să crească.
Soluţia a fost bună. 'Aşa
NICOLAE ROVENŢA a ajuns echipa la ventila-
ţ tor. Pregătirile s-au făcut re-
corespondent ţj pede. Şeful de echipă, Viorei
Jorza. om priceput şi cu ex­
perienţă în munca de revizu­
ire a utilajelor miniere, îşi
scoase şubterul din toc şi
cercetă cu atenţie ventilato­
rul pentru a-i preciza diag­
nosticul. Ceilalţi făcură roa­
tă în jurul său.
— Lagărul trebuie schim­
bat, spuse şeful echipei. Ban­
ciu şi Voner demontaţi cu­
plajul din capătul axuVui...
— Bine, dar cum scoatem
axul afară? Nu avem maca­
ra ! Are peste 500 de kg. şi
pe panta asta... spuse tină- ţ
drul acestor adunări au fost şi Xrul Glava care participa pen-
acelea de a se înfiinţa noi cer­
14.000 cititoare
lui regional Deva este acum de La bibliotecile din comunele
118. Lancrăm, Ungurei, Apoldu de
° La Hunedoara, participantele Sus, Miercurea şi din alte lo­
calităţi de pe raza raionului
la adunările de dări de seamă şi
alegeri din cadrul circumscrip­ Sebeş o parte însemnată din ci­
ţiilor orăşeneşti au hotărît des­ titori o formează femeile. In
chiderea a încă 40 cercuri de prezent numărul cititoarelor din
citit în blocurile noi. Hotărîrea raionul Sebeş este de aproape
luată a fost tradusă în viaţă. 14.000.
G UA T E M A de război al Guatemalei, în pre­
un t»ulean în erupţie
Agenţiile de presă transm it nu­ ioacele de comunicaţie ale Gua-
meroase informaţii care atestă temalei cu restul lumii. în peri­
că situaţia din Guatemala con­ oada anilor 1943-1953 S.U.A. au
tinuă să fie încordată. Starea de învestit 106 milioane dolari în
asediu, anunţată de dictatorul Guatemala prin societăţile sus^
Ydigoras Fuenies la sfîrşitul lu­ numite, scoţînd proîiixiri în va­
nii ianuarie, se menţine atît în loare de 406 milioane dolari.
capitala ţării cît şi în oraşele
mai importante. Fără autoriza­ Din 1947 pînă în 1959 Guate­
ţie specială nu se poate circula mala a im portat din S.U.A. pe­
pe străzi în cursul nopţii. trol şi derivate în valoare de
86,3 milioane dolari, deşi ţara
Creaţie a intereselor monopo­ dispune de resurse petrolifere
lurilor americane, regimul dic­ proprii.
tatorial din Guatemala încearcă
să reprime prin cele mai reac­ „United Fruit“ prin filiala sa
ţionare metode opoziţia popu­ „Agrarian Company of Guate­
lară care se manifestă tot mai mala“ stăpîneşte şi suprafeţele
hotărît şi în forme tot mai efi­ întinse de pămînt fertil cultiva­
ciente. Principala ţintă a luptei te cu cacao, banane, cocoiieri.
forţelor patriotice din Guate­
mala este „alianţa“ acestei ţări Monopolurile americane storc
profituri uriaşe de pe urma ex­
Alfonso Bauer Paiz, fost minis­ ploatării nemiloase a munci­
tru al economiei sub guverne­ torilor şi ţăranilor guatemalezi.
le Arevalo şi Arbenz, spune că Pentru ca aceste profituri să
„este de-a dreptul dezastruoasă“. crească an de an, „monstrul ver­
de“ şi-a impus asupra Guaiema-
S.U.A. sînt adevăratul stăpîn lei şi dominaţia politică.
al Guatemalei, iar instrumentul
prin care îşi impun supremaţia In 1954, în urm a răsturnării
este compania „United Fruit“ de către Washington a preşedin­
supranumită în ţările America telui Iacobo Arbenz, al cărui
Latine, „monstrul verde“. guvern a înfăptuit o serie de re­
forme menite să ducă la bunăs­
„United Fruit“ controlează în tarea poporului, la conducerea
întregime producţia şi exportul ţării a fost adus călăul Castillo
de banane din Guatemala, deţi­ Armas. Urît de popor, acest că­
ne peste 40 la sută din acţiunile
întregii reţele de căi ferate care lău a fost ucis în 1957, dar prin
aparţin unui alt monopol — „In­ forţa baionetelor mercenarilor
ternational Raîlways of Central plătiţi de „United Fruit“, S.U.A.
America“. Ea este, de asemenea l-a numit pe Ydigoras Fuentes
proprietară a companiei de n a­ continuatorul dictaturii proa-
vigaţie „Great Wliite Flett“, cu mericane în Guatemala.
ajutorul căreia îşi desfăşoară co­ Dictatura lui Ydigoras înseam.
merţul exterior. Compania „Tro­ nă pentru poporul din Guatema.
Ia închisori pline de patrioţi,
pical Radio“ dependentă, de a-
numeroase execuţii, exploatare
semenea, de „United Fruit“, îm­ la maximum, lipsa celor mai e-
preună cu corni)ania „AH Ame­ lementare drepturi democratice.
rican Cables“ deţine toate mij-
Făcînd sluj în faţa stăpîniîor, zertărilor din arm ată şi perse­
Ydigoras a permis S.U.A. să con­
^^a^ssssssxvsmsmsxi.
nea treabă.
— Nu te teme, că nu-ţi
cere nimeni să-l ridici tu
singur — glumi Gheorghe
Duma — unul dintre munci­
tori. Hai vl ai bine să con­
struim repede schela pe care
să împingem axul.
T i i ! Dar cum nu m-am
ginăit la a sta ! se minună
Glava.
Vintui biciuia cu gheaţă fe­
ţele celot opt muncitori. Echi­
şura activitatea în ciuda fur­
tunii puternice. Voinţa ăirză
a colectivului învingea greu­
tăţile. Comuniştii Viorei Jor­
za. Romulus Banciu, Con­
stantin Voner şi Simion An- e
droş au însufleţit munca ce- ,)
lorlalţi din echipă prin pu
terea exemplului personal. ?t
rÂLUl principal a fost scos (
afară. Fiecare piesă a fost ţ
verificată. 1Lagărul era spart, v
Acum trebuie montat noul >¦
lagăr pe ax.
— Tovarăşe Pleşa, trebuie
să facem, un foc zdravăn ca
să încălzim lagărul la 80
grade Celsius.
— Dar nu avem termome­
tru — interveni îngrijorat
Glavă.
— Măi Prîsleo, la ce tem-
peratură fierbe uleiul ?
— La 80 de grade... Aha ! L
am înţeles. Lagărul il tncăl- r
zim în ulei.
După clteva ore de muncă,
sus în creierul munţilor, pe o
furtiină ce vroia parcă să ?
răstoarne coloşiit o mină de f
oameni ascultau viersul de ^
ceasornic al ventilatorului
principat. Satisfacţia reuşi- ?
tei ă învins oboseala. Feţele
aprinse din cauza efortului /
şi a vintuiui erau acum ilu- \
minată de strălucirea ferici- /
tu a ochilor. ^
u.Miine minerii vor avea t
aer curat, vor putea munci s
în cele mai bune condiţii. ?
P. TOD l
' ' ' 11 maistru (
Fruntaşă. pe re g io n a lă
Colectivul staţiei C. F. R. Si- rînd „Diploma ’de stajie frun­
rueria-călători, îndeplinindu-şi taşă pe Direcţia regională
planul pe anul trecut ia toţi in­ C.F.R. Timişoara“. Cu prilejul
dicii încă la data de 30 noiem­
brie şi obţinînd pe trimestrul
IV — 1961 cele mai frumoase
realizări, a cîştigat întrecerea
cu celelalte staţii de categoria
I-a. Pentru succesul obţinut în
întrecere, i s-a decernat de cu-
struiască pe teritoriul Guate­
malei baze militare americane,
baze menite să contribuie la pre­
gătirea unei noi agresiuni îm­
potriva Cubei.
Clica Iui Ydigoras dă dovadă
de un cinism nemaiîntslnit. Un
corespondent al săptămînalului
parizian „UExpress“ a întrebat
recent pe un demnitar guatema­
lez, mare bogătaş şi prieten in­
tim al dictatorului, cum pot trăi
oamenii in asemenea condiţii de
mizerie şi scumpete. Acesta i-a
răspuns cu cinism : „Să nu exa­
gerăm. Trei pătrimi din popu­
laţie este formată din indieni, iar
aceştia nu au nevoie de bani. Ei
îşi caută hrana prin copaci şi nu
doresc decît să nu le tulbure ni­
meni... fericirea“.
Acestei „fericiri“ despre care
vorbeşte cu atîta nevinovăţie
sluga lui Fuentes, poporul gua­
temalez i-a răspuns prin luptă.
Agenţia „Prensa Latina“ rela­
ta recent că sute de ţărani din
provincia guatemaleză Escuint-
la au organizat un marş spre ca­
pitală pentru a cere să li se re­
trocedeze pământurile luate de
„United Fruit“.
La oraşe, forţele patriotice a.
tacă sediile societăţilor ameri­
cane şi cazărmi militare guver­
namentale.
Politica vădit proamericană
şi trădătoare a lui Ydigoras a
provocat nemulţumire şi în ar­
mată, care este, de fapt, prin­
cipalul sprijin al clicii conducă­
toare din Guatemala. In prezent
se adînceşte tot mai mult sta­
rea de instabilitate şi moralul
scăzut al armatei. Datorită de­
cutării multor militari, după
cum a dezvăluit însuşi ministrul
SMUtă reparaţii bune
Lă realizarea sâtcittiior cfe plan ale
secţiilor uzinei „Victoria“ Călău, o con­
tribuţie de seamă şi-o aduc şi echipele
de reparaţii de la secţia mecanică. De
rapiditatea executării lucrărilor de re-i
paraţii şi de caiitatea acestora depinde
îri hlare măsură soarta producţiei în
celeialte secţii. Conştienţi de acest lu­
cru. CtUhuniştli loan lonaşcu, Romulus
Pădureănu, Laczko losif şi Eronim Pes-t
caru, muncind cu multă pasiune au
terminat lucrările de reparaţii din lu­
na trecută cu 2 zile mai devreme. Prin­
tre aceste lucrări sînt două vagoane
de zgură lichidă, pentru secţia furnale,
o maşină pentru frezat şi filetat radia­
toare, de la secţia montaj şi altele.
La obţinerea acestor succese, o con­
tribuţie de seamă şi-a adus şi echipa
de sudori condusă de comunistul Danii
Florea.
T. HORVATH
tehnolog
Pentru muncă
ireproşabilă
Luna febfliarie se apropia de. sfîrşit.
Ii! staţia G.F.R. SimeHa-cătâtori era o
animaţie deosebită. Falita ? începuse
plata preniiilor anuale pentru muncă
ireproşabilă. In această zi de februarie
toţi cei care şi-au îndeplinit sarcinile
de serviciu în cele mai bune condiţiuni
de siguranţă a circulaţiei au primit
răsplata muncii lor.
Diii Staţia noastră un număr de 120
ceferişti, de la siguranţa circulaţiei, im­
piegaţi, şefi de manevră, rhanevranţi,
au primit drept recoitipensă pentru
munca depusă sume cuprinse între 650-
1.500 lei. Suma totală plătită persona­
lului staţiei noastre s-a ridicat la
108.401 lei.
Printre cei care aii primit această
primă se numără frînarul Gheorghe
Cristea — 650 lei, manfevrantul Dumi­
tri! Gozma — 750 lei, impiegatul de
mişcărc Octavian Raica — 1,500 lei, şi
alţii.
EMIL CREŢtf
impiegat de mişcare
In ajutorul brigăzilor
artistice de agitaţie
Conducerea cercului literar
„Flacăra“, îndrumată de Comi­
tetul sindicatului din C.S.H., a
repartizat membrii cercului pe
lingă brigăzile artistice de agi­
taţie din combinat pentru a le
ajuta în pregătirea textelor de
brigadă şi pentru a se putea
documenta in activitatea lor de
creaţie.
VASILE POP.
contabil
primirii acestei dinstineţii co­
lectivul staţiei noastre s-a an­
gajat să muncească şi mai bine
pentru a obţifie noi şi impor­
tante succese în muncă.
E. EMILIAN
ceferist
zent posturile a 74 de conducă­
tori militari şi a 263 de ofiţeri
sînt vacante.
Lupta forţelor patriotice este
călăuzită de Partidul Muncii din
Guatemala, care activează în
condiţiile ilegalităţii. în etapa
actuală, Partidul Muncii din
Guatemala şi-a propus ca prin­
cipal obiectiv crearea unui gu­
vern democratic, revoluţionar şi
patriotic, larg reprezentativ,, A-
cestui guvern îi revine sarcina să
realizeze reforma agrară, să li­
chideze controlul exercitat de
S.U.A. asupra economiei Guate­
malei, treeîndu-se deîndată la
exproprierea de către stal a tu tu ­
ror bogăţiilor aflate în proprie­
tatea companiilor imperialiste,
iar toate acestea cu scopul de a
îmbunătăţi substanţial condiţiile
de viaţă ale poporului guatema­
lez.
Pe plan extern, guvernul de­
mocratic trebuie să contribuie la
apărarea păcii şi la colaborare
internaţională cu toate statele,
respectîndu-se principiul nea­
mestecului în treburile interne.
Programul Partidului Muncii
din Guatemala însufleţeşte p ă ­
turi tot mai largi Ia lupta îm­
potriva dictaturii lui Fuentes.
După cum transmite corespon­
dentul din Ciudad dc Mexico al
agenţiei „Prensa Latina“, per­
soanele care sosesc în capitala
Mexicului din Guatemala, decla­
ră că în această ţară „se inten­
sifică lupta de partizani împo­
triva dictatorului Ydigoras Fu­
entes“.
Succesele obţinute de forţele
patriotice în lupta lor împotriva
dictatorului guatemalez şubre­
zesc tot mai mult situaţia aces­
tuia.
Avînd de partea sa ţările Ame­
rica Latine, nu-i departe ziua
cînd Guatemala va deveni o ţară
independentă, iar poporul gua­
temalez se va bucura de toate
drepturile şi libertăţile.
AL. GÎN3U,