Page 6 - 1962-03

nnUMUC <O C lA l.isM t’t.(Ji
Difî emparienta n&asfra în dezvoltarea avuţiei obşfaşn
Gospodăria colectivă tot
•mai puternică
Urmind indicaţiile date de male proprietate obştească, am pundă în faţa organizaţiei ele
partid, 57 de familii de ţărani căutat să ridicăm totodată şi partid, comunistul Petru Dicu.
muncitori din oraşul Sebeş am
hotărît în toamna anului 1952
să punem bazele unei gospodării
agricole colective.
La Început treburile n-au mers magazie cu capacitatea de 80 grijitorilor de animale Petru şi
prea bine. Lipsa de experienţă vagoane, un siloz din beton de Solomon Todea, Ilie Cosma, Sa-
iii organizarea şi conducerea ac­ 60 vagoane etc.
tivităţii colectiviştilor, îaptul că
nu ştiam spre care anume ra­
muri de producţie să ne îndrep­
tăm atenţia, simplul fapt că nu
eram obişnuiţi să lucrăm mai anului trecut la 1.030.000 lei.
mulţi laolaltă, erau probleme
care cereau să fie rezolvate şi
care de altfel un timp au frînat
bunul mers al activităţii în
G.A.C.
Ne descurcam greu şi in ceea
ce priveşte lucrarea pământu­
lui deoarece puţinele animale şi
numărul restrîns de atelaje nu
erau suficiente pentru a smul­
ge pământului tot ceea ce pu­
tea da. După primul an de mun­
că in comun, fondul de bază al
gospodăriei noastre colective a-
junsese abia la 14.404 lei.
Un an plin de învăţăminte
Anul 1961 il putem numi pe
bună dreptate un an plin de în­
văţăminte. Sprijiniţi în perma­
nenţă de organele de partid şi
ale Sfatului popular raional, am
reuşit să obţinem rezultate bu­
ne, care au avut o influenţă po­
zitivă în atragerea spre G.A,C. a
tuturor celorlalte familii de ţă ­
rani întovărăşiţi.
Datorită faptului că în anul
trecut cea mai mare parte din
lucrările agricole le-am execu­
tat mecanizat, cu ajutorul trac­
toarelor de' ia S.M.T. Miercurea,
am obţinut producţii cu 500-
600 kg. la lia. mai mari decît'ţă-
ranii întovărăşiţi.
Realizări de seamă am obţinut
şi în dezvoltarea sectorului zoo­
tehnic. Numărul bovinelor, bu­
năoară, ajunsese la sfîrşitul a-
nnlui trecut la 165 capete din
care 66 vaci, al porcinelor la a-
proape 100 capete, iar al ovine­
lor la 693 capete.
Din venitul total de 706.577 lei»
cit am realizat în anul trecut,
289.873 Ic: au provenit din cul­
tura plantelor, iar 359.603 lei
din creşterea animalelor. Am
reuşit astfel să repartizăm co­
lectiviştilor la ziUa-muncă cite
8 lei numai în bani, în afara ce­
lor 3,600 kg. griu, 2,700 kg. po­
rumb, 3 kg. sfeclă furajeră, 1 kg.
cartofi, 0,400 1. vin şi alte pro­
duse. Membrii gospodăriei noas­
tre colective sînt mulţumiţi de
felul cum au fost retribuiţi, ion
Voinea, spre exemplu, a primit
numai bani 3.360 lei, zaharia
Radu 2.800 lei, Petru Todea 3.332
lei, Ilie Cosma 4.328 lei ele.
Dar, atenţia noastră a fost
Îndreptată în special spre dez­
voltarea avuţiei obşteşti. Pe lin­ ' De mare importanţă pentru
gă faptul că am reuşit să de­ noi este sectorul zootehnic. De
ţinem un număr mare de ani­ acest sector a fost numit să răs­
Lecfii legate de specificul
La 1 'decemUrie 1961 şi-a în­
ceput activitatea şi cercul zo­
otehnic de la gospodăria agri­
colă colectivă „Unirea“ din sa­
tul Veţel. Lectorul, inginerul
zootehnist Viorica Bătălan a
vorbit celor peste 40 cursanţi
despre perspectivele gospodă­
riei lor colective. Lecţia a fost
urmărită cu mult interes, pe
marginea ei purtindu-se discu­
ţii fructuoase.
Cunoscut fiind faptul că pen­
tru buna activitate a cercului
zootehnic o mare însemnătate
o are stabilirea unei tematici
cit mai strîns legată de speci­
ficul gospodăriei, precum şi
atragerea celor mai înaintaţi
colectivişti, care manifestă in­
teres faţă de însuşirea şi apli­
carea în producţie a metodelor
noi, ştiinţifice, acestor proble­
me li s-au acordat deosebită
atenţie. Cu sprijinul organiza­
ţiei de partid şi a consiliului
de conducere al G.A.C., au fost
încadraţi în cercul de învăţă-
mint cei mai buni, aceia care
şi-au manifestat dorinţa de a
învăţa. Printre cursanţi se nu­
mără colectivişti fruntaşi care
deservesc sectorul zootehnic
cum sint : Aron Boancă, Virgil
Popa, Aurel Puiţ, Mira Puiţ,
Maria Gaşpar, Olivia Popa, Do­
rina Zasloţi, Gheorghe Solnoc,
Augustin Pădureanu şi alţii.
Dintre cursanţi aproape 20 au
urmat învăţămîntul zootehnic
şi în anul 1960-1961.
Este un merit al lectorului
că, pe baza consultării cu con­
siliul de conducere al G.A.C.
şi cu unii cursanţi, a alcătuit
numeroase construcţii, printre
care un grajd pentru 100 capete
vite mari, două coteţe de păsări,
o maternitate pentru scroafe, o
Bineînţeles că toate acestea au
făcut ca valoarea fondului de
bază indivizibil să crească foar­
te mult, ajungînd la sfîrşitul
Toiul porneşte
de la organizarea muncii
Buna organizare a muncii în
G.A.C. este una din cheile care
asigură succesul. Noi sîntem
convinşi de acest lucru.
Pină în anul trecut, datorită
faptului că brigadierii şi şefii
de echipe erau lăsaţi de capul colectiviştilor în cadrul zilelor-
lor, nu erau traşi la răspundere muncă.
de nimeni, iar ei la rîndul lor
nu se simţeau răspunzători de
ceea ce făceau, treburile mer­
geau anapoda, culturile nu erau
întreţinute la timp, iar în sec­
torul zootehnic oamenii erau
schimbaţi aproape lunar.
Anul trecut însă, munca s-a
organizat pe două brigăzi, for­
mate fiecare din cite 3 echipe.
La indicaţia organizaţiei de ba­
ză P.M.R., periodic s-a analizat
activitatea brigăzilor şi cînd a
fost cazul, chiar a echipelor.
Oamenii, simţindu.se traşi la
răspundere, au început să fie
mai mobilizaţi pentru îndepli­
nirea sarcinilor de producţie. > iriga cu apa din pirîul Secaş.
S-au organizat şi întreceri so-
cialiste. La un mortleht dat, echi­
pa il-a din brigada i-a rămăse­
se în urmă cu prăşi tu! porum­
bului. Şeful echipei a Vl-a, co­
munistul Nicoiae Muntiii, a stat
atunci de vorbă cu colectiviştii
din echipa sa şi au hotărit îm­
preună să-i' ajute pe membrii
echipei a Il-a.
Primii colectivişti care au în­
ţeles să-şi ajute tovarăşii de din ramurile de producţie de la
muncă au fost Ion Besoiu, Ma-
ria Săliştean, Maria Miclea şi
Ana CiobOtă. După ei, au fost
antrenaţi şi ceilalţi membri oi
echipei. Rezultatul colaborării :
suprafaţa de teren cultivată cu
porumb (ce revenea echipei a
II-a) a fost prăşită în întregime.
Pentru ahul 1962, ţinînd cont
că oraşul nostru este in între­
gime colectivizat (deţinem acum
aproape 2.000 ha.) a trebuit să
facem o organizare a muncii şi
mai judicioasă. Astfel, s-au for­
mat 3 brigăzi la cultura mare. o
brigadă legumicolă, o brigadă
pomiviticolă şi una zootehnică.
Organizaţia de bază a hotărit
totodată ca in flecare brigadă
să lucreze un număr corespun­
zător de comunişti, care să răs­
pundă în faţa organizaţiei de
bază de buna desfăşurare a
muncii.
colectivei
o tematică care răspunde pe
deplin cerinţelor locale, avind
în aceiaşi timp in vedere şi
râspindirea celor mai înaintate
metode de Îngrijire şi hrănite
a animalelor, Lăudabil este apoi
şi faptul că în stabilirea ordi­
nii de predare a lecţiilor, lec­
torul a ţinut seama de urgenţa
fiecărei teme. Bunăoară, lecţia
privind îndeplinirea planului de
producţie al gospodăriei pe
La şcoala
producţiilor mari
1961 şi proiectul planului de
producţie pentru acest an, a
fost ţinută la sfîrşitul lunii de­
cembrie. Lectorul a insistat în
cadrul lecţiei asupra măsurilor
care au asigurat realizarea pla­
nului privind încărcătura de
animale la suta de hectare,
amintind şi căile sporirii pro­
ducţiei de lapte. Insistînd asu­
pra multiplelor resurse exis­
tente în gospodărie, lectorul a
demonstrat că în anul 1962 pro­
ducţia de lapte pe cap de vacă
furajată va putea ajunge la cel
puţin 2.200-2.300 litri, că gos­
podăria are reale posibilităţi
de a creşte cel puţin 150-160
capete bovine din care 100 vaci,
juninei şi viţele.
Ţinută în perioada pregătirii
adunării generale de dare de
seamă şi a întocmirii planului
de producţie pe acest an, lec­
ţia a avut multă eficacitate.
Colectiviştii, pe baza celpr stu­
El va informa periodic adunarea
generală asupra felului cum
merg treburile în acest sector.
De altfel, permanentizarea în­
lorriia Cosma, etc. precum şi nu­
mirea ca brigadier zootehnic a
utemistei Elisabeta Benţa, (per­
manentizare făcută în urma unei
adunări generale ţinută în luna
martie anul trecut) a dat şi con­
tinuă să dea rezultate bune.
Perspective
In faţa noastră stau în pre­
zent sarcini măreţe. îndeplinirea
lor cu succes va duce cu sigu­
ranţă la creşterea avuţiei ob­
şteşti, la sporirea fondului de
bază. la mărirea substanţială a
veniturilor băneşti repartizate
Nc-ani propus bunăoară ca în
acest an să obţinem cu 500 kg.
griu şi cu aproape 1.000 kg. po­
rumb la hectar mai mult decit
în anul trecut.
Pentru acestea, vom primi în
continuare sprijinul mecaniza-
torilor Ion Florea, Nicoiae Vin-
tilă, Ion Chirilă, Avram Chirca
Şi alţii, şi vom cere permanenti­
zarea unei brigăzi de tractoare.
Suprafaţa grădinii — pe care
o va lucra brigada permanentă
formată din 90 de colectivişti —
a fost extinsă de la 10 ha. cit am
avut anul trecut, la 30 de hecta­
re. Din acestea 17 ha. le vom
O dezvoltare considerabilă va
cunoaşte sectorul zootehnic. Nu­
mai bovine vom avea 500 capete,
din care 150 vaci şi juninei : nu­
mărul porcinelor (efectiv m at­
că) va ajunge la 200 capete : în
acest an vom creşte 8.000 păsări;
turma colectivei va număra a-
proape 1.000 de oi ; apicultura,
care la înfiinţarea gospodăriei
era inexistentă, va deveni una
care vom vinde circa 1.500 kg.
miere de albine.
Veniturile băneşti pe care le
vom realiza în acest an vor de­
păşi sUhia de 1.100.000 lei, din
care 540.000 lei vor fi repartiza­
ţi colectiviştilor la ziua-muncă.
Fondul de bază va creste si el,
la peste 1.500.000 lei.
Iată aşadar un plan măreţ
pentru un singur an. Uniţi cu
toţii în marea familie, colecti-
viştii din oraşul nostru sint ho-
tăriţi să lunte pentru traducerea
lui în viaţă, deoarece ei ştiu .că
acest lucru va însemna mai
multe produse agro-alimentare
pentru muncitori, mai multe
case noi, aparate de radio, mai
multe garnituri de mobilă pen­
tru familiile lor.
t r a i an Sâ n t e i
secretarul organizaţiei de baza P.M.R.
danil haneş
preşedintele G.A.C. „Drumul lui
benin“ din oraşul Sebeş
diate şi dezbătute la cercul de
învăţămînt, au propus condu­
cerii gospodăriei să sporească
mai mult efectivul de animale.
Studiind propunerea făcută,
consiliul de conducere a] G.A.C.
a hotărît ca la sfîrşitul acestui
an gospodăria să deţină 164 ca­
pete bovine din care 110 vaci,
juninei şi viţele (revenind în
medie circa 45 capete bovine
la suta de hectare), un număr
însemnat de porci şi să trea­
că treptat ia merinozarea între­
gii turme de ci.
O altă lecţie a fost consa­
crată pregătirii furajelor care
se administrează în hrana ani­
malelor. Intrucit gospodăria nu
dispune de o bază furajeră în­
deajuns de îndestulătoare, lec­
torul a insistat îndeosebi asu­
pra folosirii în raţia animale­
lor a cocenilor de porumb to­
caţi şi saramuraţi (înainte aceş­
tia se dădeau întregi). Lecţia,
urmată şi de o aplicaţie prac­
tică, a contribuit la pregătirea
cu mai multă grijă a furajelor
şi la administrarea lor la ore
fixe. Lecţiile predate în cursul
lunilor ianuarie şi februarie
ca : „Alimentarea raţională —
mijloc rapid şi economic pen­
tru ridicarea productivăţii ani­
malelor“, „Organizarea raţio­
nală a montei şi a fătărilor“,
„Importanţa masajului ugerului
şi gimnasticii funcţionale“ etc.
au avut drept rezultate dezvol­
tarea sectorului zootehnic şi
sporirea producţiei cu 2-3 litri
lapte zilnic pe cap de vacă
furajată. Deşi neprevăzute in
Nr. 2'34,
— ..!B2333G3T353E—¦»— a ' '¦^-xmm^t^ws^^r^^Mxumvaassiaa.îwh’\ ;.j-.»CTi3ML5Hre?aMa^^
P rim ele distincţii j
p io n ie re ş ti
AAAAyWWV /VWWWA \
Pionierii şcolii din satul Tîr-
nava, raionul llia, au muncit cu
t sîrgâinţă pentru îndeplinirea
condiţiilor necesare primirii dis­
tincţiilor pioniereşti. Astfel, ei au
obţinut rezultate frumoase la în­
văţătură, au participat la num­
ea depusă pentru înfrumuseţarea
şcolii şi a căminului cultural,
au plantat puieţi etc. Zilele tre­
cute, zece dintre cei mai bum
pionieri ai şcolii au primit, în
cadrul festiv, steluţele roşii.
Printre cei cărora le-au fost a-
cordate aceste distincţii se nu­
mără pionierii Ungur Miruţ,
Ungur Rezalia, Maria Tonuiţă,
Elorica Dobrei şi alţii.
MARIA CRIŞAN
preşedinta unităţii de pionieri
nr. 32 din satul Tîrnava
Bogată
Colectivişti la filmul
„Puterea piinii<(
Filmul „Puterea plinii“, care
aduce pe ecran imagini ale vie­
ţii colectiviştilor din citeva gos­
podării. colective ale regiunii
Hunedoara, se bucură de un
mare număr de spectatori. Nu­
mai în ultimele 15 sile, de pil­
dă, rulînă la cinematografele
săteşti din Sarmisegetuza. Clo-
potiva. Rîu de Mori, Pui, Sil-
vaş, a fost vizionat de peste
(>.100 ţărani colectivişti.
Numai în satele deservite de
operatorul cinematografului să­
tesc din Pui filmul a fost vi­
zionat de 2.514 spectatori, in
comuna Sarmisegetuza de 1.500
spectatori etc.
Fază de concurs
Recent, in localităţile Bretea
Romină, Siibcetăte şi Plopi s-a
desfăşurat prima fază din ca­
drul celui de-al IIT-lea Festival
bienal de teatru „I. L. Caragia-
le“. S-au prezentat la aceste
centre echipele de teatru ale
căminelor culturale din satele
Bretea Romină, Vâlcelele Bune,
Vâlcelele Rele, Plopi (cu două-
Ai treilea Festiva! de teatru
„ I. L Oaragiaie “ în regiunea Hunedoara
Viaţa teatrală cu amatorii din
regiunea Hunedoara capătă un
caracter tot mai larg. Festiva­
lul de teatru „i. L. Caragiale“
din acest an a cuprins un nu­
măr de formaţii neatins pină
acum. In concurs au fost an­
trenate aproape 600 de forma­
ţii de teatru din sistemul aşeză­
mintelor culturale şi din sindi­
cale. Această cifră reprezintă o
program, şi udele probleme ţulescu „Risul p ă m în tu lu ip e s ­ Concert de dimineaţă; 9,00 Roza 20,40 Cintă orchestra de muzi­
agrozootehnice au stat in aten­ te 70 interpretează comedia viaturilor; 9,30 Muzică popu­ că populară „Lazăr Cernescp?
ţia lectorului. In acest scop. „Las* că vine Nuţă“ dc Al. lară rominească interpretată de din Caransebeş ; 21,10 Mumia
cu sprijinul consiliului de con­ Adrian şi Dan Costescu, multe Dan Moisescu, Ion Oprea — nai de dans; 21,45 Muzică de es­
ducere ai G.A.C., după predarea alte colective interpretează crea­ şi Constantin Mirea — vioară; tradă; 22,30 Muzică de dans.
unor lecţii zootehnice, in faţa
cursanţilor au fost rulate fil­
me cu aspecte care popularizau
experienţa dobind'ită de unele
G.A.C. în dezvoltarea legumi­
cultura, fertilizarea păşunilor,
organizarea asolamentelo.r, cul­
tura porumbului destinat însi-
lozârii etc.
Lecţia ce urmează, va cuprin­
de unele probleme privind or­
ganizarea muncii în sectorul
zootehnic al G.A.C. şi aplicarea
sistemului de retribuţie in ra­
port cu producţia obţinută. Dez­
baterea acestei probleme este rile schimbate“ de C. Bratu,
importantă pentru că in anul
trecut aici s-au ivit unele ca­
zuri de slabă organizare a
muncii. Intenţia consiliului de
conducere al G. A. C. este ca
după expunerea acestei lecţii,
după dezbaterile ce se vor pur­
ta pe marginea ei să se treacă
la aplicarea acestui sistem de
retribuire pentru toţi colectiviş­
tii care deservesc sectorul zo­
otehnic.
'Avind la dispoziţie diferite
planşe, mulaje etc., lectorul
cercului, tov. ing. Viorica Bătă­
lan a făcut ca lecţiile să fie
interesante, atractive şi în spe­
cial pline de învăţăminte pe
care acum colectiviştii se stră­
duiesc să le aplice întocmai în
practică fiind convinşi că dez-
voltînd sectorul zootehnic şi
sporind continuu productivita­
tea animalelor vor întări gos­
podăria, realizează venituri bă­
neşti din ce în ce mai însem­
nate care vor contribui şi la ri­
dicarea' nivelului lor de trai.
*V•-. PI.Ti.AN J*
activitate
echipe), Gintaga, Covragi, Sub-
cetate şi Balomir.
După ce au vizionat piesele
pregătite, comisiile de selecţio­
nare au promovat pentru faza
raională echipele de teatru ale
căminelor culturale din Bretea
Romină şi Subcetate — ambe­
le cu piesa „Risul pămîntului“,
şi cea a căminului cultural din
Plopi cu piesa „Cuiul lui Pe­
pelea“.
Brigăzi ştiinţifice
pe teren
De curind. in satele Boita şi
Ciula Mare s-au. deplasat două
brigăzi ştiinţifice. Din brigada
care a dat consultaţii. în sala
căminului cultural din Boita, au
făcut parte tov. Liviu Moraru
—- responsabilul brigăzii, prof.
Leonlin Barbu. medicul Tiberiu
Dirlea, ing. agronom Liviu Gîr-
bea şi avocatul Cornel Ivaşcu.
Membrii brigăzii s-au întreţi­
nut îndelung cu participanţii
lămurind toate cele 95 de între­
bări din diferite domenii de ac­
tivitate.
Seară de calcul
In urmă cu cîleva zile, ma­
fiei “sală'''a '?'ăminului cufitiral
creştere de mai mult de 100 de
formaţii de teatru faţă de festi­
valul anterior. Numărul acto­
rilor amatori antrenaţi in for­
maţiile de teatru de păpuşi, re­
citatori şi cititori artistici, se
ridică la aproape 5.760.
Marea majoritate a pieselor
înscrise la festival aduc in sce­
nă aspecte din viaţa contem­
porană a satului colectivizat.
Mai mult de 100 formaţii au in medicului; Sughiţul; 7,45 Mu­ ţară; 19,15 Muzică populară ro-
repertoriu piesa lui Gh. Ţen- zică uşoară; 8,00 Muzică; 8,30 mînească; 19,45 Muzică de dans;
ţii dramatice actuale. ca „Soţul
Leontei“ de V. Arghirescu, ,.Nea-
murile“ de T. Buşecan. „Coadă
de rindunică“ de Şiild Andraş.
Pe Ungă piesele a căror con­
ţinut reflectă viaţa nouă a sa­
tului, unele formaţii au pus in
scenă şi piese ale scriitorilor
clasici. De asemenea, in reper­
toriul unor formaţii din sindi­
cate sint prezente piese de tea­
tru inspirate din viaţa munci­
torilor ca „Ferestre deschise“ de
P. Everac, „Povestea cu şorţu­
„Trandafirul negru“ de M. Da-
vidoglu ş.a. Un loc de seamă îl
ocupă şi piesele inspirate din
lupta eroică a comuniştilor in
ilegalitate. *
E. USKAR
_©_
M EDITURA TEHNICA
a apărut:
Reglarea maşinilor-unelte
V. I. IŞUTKIN
120 pagini, 3,55 lei
ţ Lucrarea, tradusă din lim, f
î+ ba rusă, tratează despre î
metodele raţionale de re- I
t glare a maşinilor-unelte. •
*! Se prezintă sistematizat, ţ
experienţa cu privire la re- •
A
i glarea maşinilor-unelte de
f producţie sovietică precum
i şi experienţa întreprinde­
i
| rilor străine şi se propu­
< ne aplicarea în producţie
t a celor mai bune metode
de reglare. ^,
?
?í
amxaa^asvKma
Construcţiile social-cul­
turale ridicate in ultimii
ani, introducerea curentu­
lui electric, au schimbat
mult înfăţişarea comunei
Daia, raionul Sebeş.
In fotografie: Căminul
cultural şi transformatev i
din Sarmisegetuza devenise ne-
încăpătoarc pentru cei 350 de de curent electric.
colectivişti veniţi să ia parte la
o seară de calcul. Era prima Grupa 1105,
acţiune de acest fel organizată
în satul lor şi de aceea aii ur­ grupă inîegralisfă
mărit cu deosebită atenţie şi in­
teres expunerea şi calculele tov. I
Maria Cîmpeanu — inginer 1
agronom la G.A.C. din Haţeg.
Rezultatele bune şi foarte bune 4
Discutînd cu cîteva zile mai 5
înainte cu colectiviştii clin Sar­ obţinute de grupa 1105 a stu­
misegetuza, tov. Maria Cîmpea­ denţilor anului IV mine de la 4
nu s-a documentat asupra telu­ I. M.v Petroşani, grupă integra- 4
lui cum s-a dezvoltat gospo­
dăria colectivă din localitate în listă la recenta sesiune de exa­ 4
cei doi ani de existenţă., care mene, reflectă muncă fructuoasă 4
este ramura sa principală adu­ depusă de aceştia în timpul se­ 5
cătoare de venituri şi ce pers­ 4
pective are pentru viitor gospo­ mestrului 1.
dăria. Pe baza acestei docu­
mentări, folosindu-se dc două Majoritatea studenţilor au pro­ 4•i>
table pentru scris, de diferite movat examenele cu note între
panouri şi gratice, inginera 8 şi 10. Dintre studenţii frun­ 4
agronom a demonsirat convin­ taşi s-au remarcat tovarăşii Ca- 4
gător perspectivele ce le oferă I
colectiviştilor dezvoltarea sec- targiu Irimia, Oiutacu Romeo,
torillui zootehnic al gospodăriei Huang Minh, Suciu Nitolae, San­ 4á
şi posibilităţile de creştere sim­
ţitoare-a producţiei animaliere. j
PETR E FÂRCASiU du Horia, Stăicuş Iulian şi alţii. 4
ŢRAIAN MtFLLER 4
•4x
student
Bu'etin meteoro'ogic
PENTRU 24 ORE
Vreme umedă şi închisă. Cerul
mai mult acoperit. Vor cădea preci­
pitaţii sub formă de ploaie care local
se vor transforma în lapoviţă şi nin­
soare. Temperatura în uşoară scă­
dere ; ziua între I şi 5 grade, iar
noapiea între 3 şi minus 3 grade.
Vîntul. moderat cu ;|nţeri&iţieări din
sectorul vestic.
3 Ma r t i e 1962
PROGRAMUL I : 5,25 Melo­ 16,00 Cintece patriotice; 16,15
dii populare rom ineşti; 6,10 Vorbeşte Moscova ; 17,15 Din
Melodii de estradă ; 6,30 Emisi­ creaţia de muzică uşoară a
unea pentru sa te: Măsuri pen­ compozitorilor sovietici; 17,50
tru sporirea producţiei de iar­ ştiinţa in slujba păcii; 18,00
bă pe păşune; 6,45 Salut vo­ Program muzical pentru frun­
ios de pionier; 7,15 Jocuri taşi în producţie din industrie
populare romineşti; 7,30 sfatul şi agricultură; 19,05 Scrisori din­
10,08 Cintece pentru cei m ici; PROGRAMUL II: 13,00 Melo­
11,03 Estrada primăverii; 12,00 dii populare romineşti şi ale mi­
Muzică din operete; 12,20 Al­ norităţilor naţionale; 13,30 Mu­
zică uşoară rominească; 14,03
bum sportiv; 12,30 Melodii Concert de prinz; 14,30 Muzica
populare romineşti; 14,40 Muzi­ populară sovietică; 15,00 Muzi­
că uşoară; 20,00 Pe teme in­
că de estradă; 15,10 Din cinte- ternaţionale: 20,10 Melodii popu­
lare romineşti; 21,45 Muzică
cele şi dansurile popoarelor; de dăns.
15,45 Actualitatea literară în
ziarele şi revistele noastre7;
* ANUNŢ
S P IT A L U L U M IFIC .4T
iiM S E iB m ir :
— două surori medicale cu diplomă
eliberată de Ministerul Sănătăţii şi PiY
vederilor Sociale.
— un maistru caloriferist.
Informaţii la Serv. Administrativ al Spitalului,
zilnic între orele 11— 13,
^Vus>w>>
ANUNŢ
0. 0. L. ALIMENTARA HUNEDOARA
ANG AJEAZĂ;
— Contabili
— Merceologi principali
— Şef serviciu administrativ
— Remizieri
— Gestionari
*
A
*
f
*
Í