Page 1 - 1963-08

| Bibi io‘se* Cmv-rsili
r r • 'l ' >',! l
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE TJNITf-VA î
Succesele trebuie dezvoltate
H\jnr-cl*>Asi‘o U r * a'
Sînt binecunoscute succesele felul acesta, demonstrau ci. fur­
din anul trecut ale furnaliştilor nalul va intra în „inerţia" sa cu
din Călan- îndeplinind în mod cîteva zile mai repede. iVIeloda
• $5 urgentăm pregătirea ritmic sarcinile de plan, ei au
spatiilor de însilozaie; reuşit să producă peste preve­ s-a aplicai. Care au fost rezulta­
tele ? In loc de 8—10 zile. cU
• In conducerea G A C — deri 8.900 tone de fontă, să ridice
cadre bme pregătite indicii de utilizare la peste 42 la erau înainte necesare ca furnalul
să lucreze intensiv,
la întreaga
(pag. 2-a) ?
sută faţă de 1959 şi să reducă sa capacitate, au fost necesare
• Exigentă sporită fată de consumul de cocs la 1.158 kg. pe numai 48 de orc. S-au cîştigal pe
cerinţele populaţiei; tona de fontă. această cale aproape 1.800 tone
• Roadele aplicării planului Păşind în noul an cu această fontă şi în plus, o valoroasă ex­
MT.O. (pag. 3-a); frumoasă „carte de vizită", fur- perienţă. Noua melodă de încăr­
• De peste hotare naliştii s-au angajat să obţină noi care a furnalului după reparaţii
(pag. 4-a).
succese pe măsura priceperii şi capitale a fost preluată şi de hu*
experienţei lor, pe măsura rezer­ nedoreni la furnalul nr. 3.
velor şi posibilităţilor existente Pentru folosirea mai deplină a
Ia fiecare loc de muncă. Dar, cu capacităţii furnalelor, colectivul
toată hotărârea fumaliştilor, re­ a aplicat încă numeroase alte
zultatele din primele luni ale măsuri. Funcţionarea corectă a
anului n-au fost cele aşteptate. suflantei AKA a permis lurnaliş-
Unele greutăţi şi deficienţe — iilor să mărească debitul şi pre­
condiţiile grele din timpul iernii, siunea aerului suflat. Echipele dc
uzura avansată a furnalului nr. 2, întreţinere s-au ocupat cu mai
nerespectarea disciplinei tehnolo­ multă grijă de etanşarca conduc­
gice şi altele, — au frînat reali­ telor de aer. Aceasta, ca şi ridi­
c4u term inat treieri şui zarea principalilor indicatori de carea temperaturii aerului suflat
plan. Indicii de utilizare au scă­ îndeosebi la furnalul nr. 2, au
zut sub nivelul anului trecut, iar adus după sine creşterea intensi­
Colectiviştii din Sîrbl au fost printre primii din raionul lila tăţii de ardere în furnal.
care au terminat recoltarea cerealelor. Această lucrare s-a exe­ consumul de cocs pe tona de
fontă a depăşit cu mult cifra pla­
cutat atît cu combinele cit şl manual. Imediat după terminarea Pentru buna întreţinere a agre­
secerişului s-a trecut cu toate forţele la strîngerea snopilor de nificată. gatelor şi instalaţiilor s-au întoc­
pe suprafeţele recoltate manual (83 ha) şl la transportarea lor Rămînerea în urmă crease în mit grafice de reparaţii şi revizii
pe arie. Acest lucru a permis colectiviştilor ca în urmă cu cî- rindul unor membri ai colectivu­ periodice, a căror respectare este
teva zile să înceapă treierişul. lui părerea greşită că sarcinile riguros urmărită. O pîrghie prin­
depăşesc puterile lor. Dar orga­
Cu ajutorul batozei care a funcţionat fără întrerupere, el cipală a fost şi asigurarea unui
nizaţia de partid a fost de altă
au reuşit ca în ziua de 29 iulie să termine primii pe raion şi părere. S-a demonstrat clar, pe mers uniform, fără deranjamente
treierişul. bază de calcule, că planul se a furnalelor. In vederea atingerii
poate realiza ritmic, lună de lună. acestui scop s-au luat măsuri
Punctul de pornire spre obţi­
Zile de treieriş - nerea unor rezultate mai bune în pentru dozarea corectă a şarjelor
şi menţinerea unui nivel cores­
Pentru a asigura înfăptuirea sarcinilor propuse în seotoru] zootehnic, muncă l-a constituit o largă cam­ punzător de încărcare, respecta­
Cînd abia se iviră fiecare trecu la locul s-a amenajat aria la 4 colectiviştii din Spini, raionul Orăştie, dau o mare atenţie recoltării Ie panie de aplicare în procesul dc rea întocmai a graficelor de des­
zorii unei noi zile de lui de muncă. G A,C. din satul Boz, 4 i timp şi depozitării furajelor în bune conditiuni. producţie a celor mai eficace cărcare a fontei şi zgurii.
muncă, brigadierul Batoza înghiţea cu raionul llia. s-au tre­ ţ Ln fotografie: aspect de la strîngerea finului. Ridicarea misiunilor măsuri tehnico-organizatorice,
Miron Tămaş şi şefa lăcomie snop după ierat 12 vagoane cu 4 campanie la care a fost atras Acest complex de măsuri şi-a
de echipă Letiţia Pa- snop, iar sacii se um­ griu. 4 Sub nivelul posibilităţilor diplomatice dovedit eficienţa în reducerea
vel intrară cu colec­ pleau cu boabe aurii. Munca de o zi la 4 4 să-şi spună cuvîntul în mod ho­ timpului de mers redus şi de
tiviza pe arie. Ca de Cînd pe arie intră arie se terminase, dar 4 Deşi au început recoltatul cereale­ bine, comitetul executiv al sfatului de la Helsinki tărit întregul colectiv. Desigur, opriri a furnalelor, în ridicarea
obicei. responsabilul echipa a doua con­ tractoristul Emilian 4 lor cu aproape două sâptămîni în popular nu s-a îngrijit să dirijeze si prima problemă arzătoare asupra indicilor de utilizare şi recupera­
4 de arie. Gheorghe Be­ dusă de Elena Susan, Capelini împreună cu 4 urmă, colectiviştii din Valea Sîngeor- la această gospodărie o combină de şi Bucureşti la rangul căreia s-a insistat în mod deose­ rea rămînerii în urmă. Faţă de
4 lea. tractoristul Emi- socotitorul Traian $tef ceilalţi doi tractorişti, 4 giului, de pe raza oraşului Călan, au la una din unităţile care stnt mai bit a fost repararea capitală a trimestrul I de pildă, în tri­
4 lian Cap elini care de­ preciza: „S-au treie­ G Simion si O. Ru- 4 strlns griul de pe numai 80 la sută avansate cu recoltatul. de ambasade furnalului nr. 2 într-un termen mestrul II furnalul nr, 2 a func­
4 serveşte batoza şi cei rat deja 5.S80 kg. dolf, au pornit tn 4 din suprafaţa planificată. Cărui fapt Cit priveşte treierişul, această lu­
4 dos cosari erau si ei grîu. Pină deseară noapte la efectuarea 4 se datoreşte această situaţie? crare nici n-a început, Grîul se află Guvernul Republicii Populare Ro- scurt şi de bună calitate. Acest ţionat optim, iar la furnalul nr. 1
$ prezenţi aici. Tocmai vom depăşi vagonul“. arăturilor adinei de 4 4 In primul rînd conducerea gospo­ încă tn clăi pe dmp, in timp ce inine $i guvernul Republicii Finlan­ lucru s-a şi realizat în primăva­ volumul timpului de mers redus
t terminaseră aşezatul Schimbul echipei s-a vară. Pină la data 4 dăriei (preşedinte Ioan Paştiu) şi or* mijloacele de transport ale gospodă­ ră. Perioada afectată opririi a a scăzut cu 324 ore, iar cel al
4 făcut fără oprirea bato­ amintită această lu­ 4 riei stau nefolosiie. Nici ariile n-au da, în dorinţa de a dezvolta în vii­
4 batozei între alte pa­ t ganîzatia de partid nu au luat măsuri­ tor bunele relaţii, existente între cele constituit prilejul unor importan­ opririlor cu 10 ore. Indicii de uti­
4 tru stoguri din rindul zei, iar către seară cele crare s-a efectuat pe le corespunzătoare pentru a asigura fost amenajate. două ţări, au hotărit de comun te modernizări în scopul sporirii lizare in aceeaşi perioadă s-au ri­
4 celor 50 înşirate tn patru stoguri erau ter­ o suprafaţă de 60 hec­ o bună participare a colectiviştilor Aşa stînd lucrurile este necesar ca
\ minate, rcalizindu-se tare. la luoru. Aproape în fiecare zi munca Ia gospodăria agricolă colectivă din acord să ridice la rang de ambasade indicilor de utilizare ai fur­ dicat cu 192 kg. faţă de tri­
4 ordine. După o scur­ 11040 kg. boabe. Pină M. Ţ1C Valea Sîngeorgiului să fie luate ne- Legaţia RP. Romlne din Helsinki şi nalului. mestrul I, depăşind realizările
4 tă şedinţă operativă, la 30 iulie de cînd corespondent la cîmp începe după ora 10. Apoi, intlrziat măsuri pentru mobilizarea Macaraua de şarjare provoca anului trecut cu 150 kg. de fontă
4 deşi pe raza oraşului Călan au fost Legaţia Republicii Finlanda din
k tuturor forţelor la urgentarea lucrări­ Bucureşti. de multe ori stagnări, nu putea la fiecare metru cub de volum
repartizate să lucreze mal multe com­ lor agricole din această perioadă.
ţine pasul cu mersul intensiv al util de furnal. Pe această bază
furnalului. Pentru a evita în vii­ colectivul de furnalişti a cîştigat
La Oarda şi Straja secerişul trebuie urgentat tor această situaţie, capacitatea întreaga cantitate de fontă pierdu­
tă în primele luni ale anului şi a
Bogat program macaralei a fost sporită cu 30 la realizat cu 3 zile înainte de ter­
sută, iar chiblele
pentru cocs
In majoritatea gospodăriilor Colectiviştii din Oarda de Jos, care provoacă mari neajunsuri. La G.A.C. din Oarda şi Straja şi-au sporit şi ele capacitatea men sarcinile de plan prevăzute
agricole colective din raionul Al­ au recoltat pină ieri griul de pe In multe zile, unii cosaşi şi se- griul este răscopt. Vor trebui artistic pentru prima jumătate a anului.
ba secerişul păioaselor s-a ter­ mai puţin de 300 ha din cele cerători au început sau încep deci luat măsuri pentru mobi­ prin înălţarea pereţilor. Intr-un
minat sau se apropie de sfîrşit. 453 ha cultivate cu această plan­ lucrul după ora 9, iar seara cu lizarea tuturor forţelor la lucru, mod similar s-a procedat şi cu Astăzi, furnaliştii se pot mîndri
De asemenea, multe unităţi sînt tă, iar cei din Straja mai au de mult înainte ca soarele să apună astfel îneît recoltarea lui să fie Recent, colectivul «le artişti maşina de turnat fontă pe bandă, că din angajamentul de a da
avansate şi cu treierişul, cu exe­ recoltat peste 150 ha. Cauza ră- încetează secerişul. Iată doar grabnic terminată. In această amatori ai căminului cultural care „gituia" uneori turnarea ra­ peste plan pînă la 23 August
cutarea arăturilor, însămînţarea minerii în urmă Ia aceste gos­ una din cauzele pentru care la privinţă este necesar ca tova­ din Sîntuhalm s-a deplasat în pidă a fontei, provocînd cînd la un 2.600 tone de fontă, au realizat
plantelor furajere etc. Pot fi podării constă în organizarea Oarda şi Straja această lucrare răşii Gheorghe Haţegan şi Ioan satul Almaşul Sec, comuna Cîr- aproape 2.000 tone de fontă peste
amintite în această privinţă mai defectuoasă a muncii şi mai ales este mult rămasă în urmă. La Suşinan, preşedinţi ai G.A.C. din jiti, unde a prezentat un bogat furnal, cînd la altul, perioade dc
ales gospodăriile agricole colec- în slaba mobilizare a colectiviş­ aceasta se mai adaugă şi repe­ Oarda şi respectiv Straja, să program artistic. mers redus. Se mai adaugă la şi­ prevederile planului.
tice din Galda de Jos, Ci stei. tilor Ia seceriş. Atît la G A C. din tatele stagnări din lucru ale manifeste mai multă răspunde­ Tema pe care s-a axat pro­ rul îmbunătăţirilor aduse şi insta­ Paşii hotărîţi făcuţi de colectiv
Teiuş şi multe altele. Oarda cît şi la G.A.C. din Straja combinelor care, datorită repa­ re faţă de sarcinile ce le revin, gramul a fost viaţa fericită a larea în zidăria furnalului a izo­ în ultima vreme, dovedesc că
La gospodăriile agricole colec­ există suficiente forţe. Dar ele raţiilor de slabă calitate, nu pot să nu lase ca lucrul să se desfă­ ţărănimii colectiviste, succesele furnaliştii din Călan merg pe un
tive din Oarda de Jos şi Straja nu sînt folosite aşa cum se cu­ funcţiona la întreaga lor capa­ obţinute de aceasta in sectorul topilor radioactivi pentru urmă­ drum bun. Aceasta însă nu tre­
situaţia este însă cu totul alta. vine. Aici se practică un obicei citate. şoare la voia întîmplării. agricol, zootehnic, avicol ş.a. rirea gradului de uzură, înlătura­ buie să-i mulţumească. Furnaliş­
Programul s-a bucurat de un rea penelor de răcire din cuvă,
tii trebuie să-şi pună mereu în­
îmbunătăţirea repartizării mate­
deosebit succes. Remarcăm ti­
IN IHTIHPIMftREH ZILEI MINERULUI La Lujerii nerele soliste Maria Morar şi rialelor la gitul furnalului. Sînt trebarea : ,,Cu cît cocs producem
Mioara Toma, care au cucerit
modernizări care n-au întîrziat fonta ?" şi să acţioneze concret
A 45.006-a tonă publicul cu frumoasele cîntece să dea roade chiar din primele pe această cale. Consumul de
populare interpretate Un aport
PAN O U DE O N O A R E de cărbune peste pian însemnat la reuşita programului zile ale pornirii furnalului. cocs n-a scăzut conform sarcini­
a adus şi tînărul Moldovan Cea mai importantă realizare lor şi se menţine încă ridicat.
La sectorul III al minei Lupe«ni Gheorghe. dobindită cu acest prilej a fost Este deci de datoria întregului
se munceşte şi în luna iulie cu în­ In pregătirea acestui program » fără îndoială aplicarea cu succes colectiv, a organizaţiei de partid
sufleţire. Brigăzile de Irontalişti con­ artistic, cît şi a brigăzii artis­ şi conducerii uzinei să valorifice
duse de minerii Sabin Ghioancâ, tice de agitaţie, şi-au adus con­ a unei noi metode de pornire a mai larg rezervele care există în
Petre Conslantin şi Ioan Ghioancâ tribuţia tinerele eleve Aurica furnalelor după reparaţii capita­
obţin randamente din ce în ce mal Morar, Felina Serban. Minori- le. Despre ce este vorba ? această direcţie. Felul cum harni­
mari, pe seama organizării mai bune ca Almăşan, Tgna Mina şi al­ Un colectiv format din tova­ cul colectiv de la furnalele din
a muncii, folosirii depline a înzes­ tele. Deşi în timpul zilei aceste răşii Ion Stoicoi, Nicolae Pilly, Călan a ştiut să rezolve problema
trării tehnice şi utilizării raţionale eleve lucrează la muncile cîm- Doinei Frenţoni, după serioase şi rămînerii în urmă la fontă stă
a timpului de lucru. Brigăzile celor pului alături de părinţii lor,
trei mineri au dat peste plan de la în­ seara vin la căminul cultural îndelungate studii, a ajuns la drept dovadă pentru succese vii­
ceputul anului 5,700; 6.250 şl res­ în mijlocul colectiviştilor pe ea- concluzia că furnalul poate fi în­ toare în reducera consumului de
pectiv 4.580 tone cărbune cocsifica- rc-i antrenează într-o bogalâ cărcat după reparaţie capitală cocs şi îmbunătăţirea calităţii
bil. nctivitalte cultuuală. Exemplul fără să se mai aştepte, ca pînă fontei.
tinerilor din Sîntuhalm este
Ca urmare a obţinerii unor ran­
damente sporite, colectivul sectoru­ demn de urmat şi de tineretul acum, răcirea după încălzire. In Al. VASIU
lui a extras peste plan, în perioada din alte localităţi.
In prezent, formaţia artistică
1—27 iulie 3.275 tone de cărbune
din Sîntuhalm, ajutată de elevii
cocsificabil. De la începutul anului aflaţi în vacanţă, a început pre­ De la Ministerul învăţământului
din abatajele sectorului III au fost gătirea unui nou program artis­
extrase peste sarcinile de plan 25.000 tic în cinstea zilei de QS Au­ Ministerul învăţământului aduce la cursurile de pregătire se pot înscria
GHEORGHE PASCAL PETRU STĂNCĂU gust. cunoştinţă candidaţilor Ia concursul pină Ia data de 4 august. După
IGNAT CIORAN
conduce o brigadă dc mineri de este şeful unei brigăzi de mineri Echipa de lăcătuşi pe care o con­ tone de cărbune cocsificabil. In de admitere în tnvătămîntul supe­ această dată nu se mai prlraeso în
la EM. Deva. care lucrează la care lucrează intr-un abataj ca­ duce lucrează în sectorul 1 al E.M. această perioadă, din toate abatajele VIOREL ARIMESCU scrieri.
înaintări in sectorul 111. Brigada meră din sectorul ll al E.M. Deva. Deva. Executînd reparaţii de cali­ de la E.M. Lupeni au fost extrase secretar al comitetului rior că seria a Il-a a cursurilor de Candidaţii drn provincie vor putea
sa isi îndeplineşte fi Ui depăşeşte In fiecare lună această brigadă tate si la timp, ea asigură echipe­ peste plan 45.00r> tone de cărbune. pentru cultură şl artă — pregătire începe la 5 august, în toa­ beneficia, contra cost, de cazare şi
întotdeauna sarcinile de plan )i obţine realizări frumoase în pro­ lor de mineri utilajul necesar în­ oraşul regional Deva te instituţiile. masă în căminele şi cantinele slu
A.
MICA
angajamentele. ducţie. deplinirii planului. corespondent Candidaţii care doresc «a urmeze denţeştî.

( J lâ a d e le . e jlâ z tid tiL e & le a t io
ii
& ■
înaintam pe o galerie la orizon fi procedat la fe l; căci la noi în 1
tul 180 metri. Lăsasem mult in ur- lupta pentru economii, pentru cit (inul aceste succese ? O explicaţie, încărcat pe drumurile din carieră
p mă putui principal Mergeam tăcuţi. mai multe beneficii, este antrenat în­ fi cea mai importantă, o cunoafteti: circulă mai multe autobasculante dc 4
■
preocuparea întregului colectiv pen­
* Domnea o linişte apăsătoare. Daco tregul colectiv. tru buna gospodărire a materialelor mare capacitate; transportul fero­
n-am fi ştiut că e zi de lucru, pu­ Trebuie să recunoaştem că nu-i fi energiei. Dovadă stau in acest viar pe linia Teliuc-Călan a fost în­
team crede că sinlem singuri acolo puţin lucru ca fiecare muncitor, mais­ sens cei aproape 700 000 lei econo­ locuit cu cel auto, acesta din urmă
în adîncuri, în împărăţia rocilor reci tru sau inginer să se ocupe îndea­ misiţi la acest capitol al prefului de fiind mult mai productiv fi mai eco­ v
ca insufi fierul care le alcătuieşte. proape de buruz gospodărire a între­ cost. Apoi, anul acesta, mai mult de- nomic. v*
Deodată, tovarăşul Ivan Gheorghe, prinderii ; nu-i pufin lucru ca un cit în ceilalţi ani, am acordat o deo­ — Veţi căuta, desigur, să dezvol­
minerul care ne insofea, se opri; as- muncitor — fi nu-i vorba de un sebită atenţie creşterii conţinut’dui taţi succesele ob(intde. In ce direc- 2
rullă atent. anume muncitor, ci de oricare mem­ de metal trt minereu Pe această ba­ fti ve(i acţiona mai mult ?
— O clipă — se scuză el, fi o por­ bru al colectivului — să se opreas­ — Ua trebui in primul rind să ur- 2
ni grăbit pe o galerie lăturalnică că din drumul său fi sa examineze ză am trimis furnalelor, in afară gen.tăm descoperta pentru a pune in Jit
de plan, 1 947 tone metal, care a cin-
Ascultam in linişte. Nu auzeam o conductă de aer comprimat pentru tărit greu vi balanţa veniturilor. valoare noi zone cu mineralizaţie l-
^ dccit paşii săi îndepărtîndu-se fi un a găsi defecţiunea fi a o sesiza lă­ bogată. Ne vom strădui, de aseme­
fişiit uşor de felul celui ce se au- cătuşilor pentru a fi neintirziat re­ O atenţie deosebită am acordat-o nea, să generalizăm armarea metali­
¥? de cînd se desurubează venlilul de mediată. Numai oameni cu un ridi­ îmbunătăţirii raportului dintre numă­ că. ştiind că pe această cale se re­
la camera unui autovehicul... După cat nivel de conftiinţă pot face ase­ rul muncitorilor direct productivi fi duce mult consumul de lemn Apoi,
cileva minute l-am văzut venind menea lucruri.,,. cel al celor auxiliari. Prinlr-o mai e necesar să folosim mai raţional
— Suflă conducta — nc-a spus eh L-am rugat pe iov. Humă să ne bună organizare a lucrărilor de în­ înzestrarea tehnică )i în primul rind
Mă duc să caut un lăcătuş; trebuie vorbească despre preocuparea colec­ treţinere, am reufit să trecem 40 de utilajul de încărcat fi parcul auto...
să schimbe garnitura, căci altfel se tivului E. M. Teliuc pentru reduce­ muncitori auxiliari (n posturi direct Ne-a mai vorbit tovarăşul Humă şi
pierde aer comprimai. rea preţului de cost fi obţinerea de productive, ceea ce a contribuit la despre alte probleme de viitor. In 8
cit mai multe beneficii. A făcut-o cu crefterea simţitoare a productivităţii încheierea discuţiei şi-a exprimat
Cileva ore mut lirziu am povestii plăcere. muncii $i deci la reducerea preţului convingerea că va creşte mult vo­
3! de cost. lumul de economii şi beneficii. Fără f
£ această mtimplare tovarăşului Ioan — In primul semestru al anului
2!» De asemenea s-au depus eforturi îndoială că aşa va f i ; acolo unde f.
Humă, ingine- ,,ef la E, M. Telxuc. in curs colectivul nostru de muncă a
i* — Nimic neobişnuit — ne spunea obţinut 200 000 lei economii supli­ susţinute pe lima ridicării nivelului fiecare om, întregul colectiv, este un Jt
el. Oricare miner ar fi sesizat risipa mentare la preţul de cost fi aproape tehnic al producţiei. In subteran lu­ gospodar priceput, nici nu poate fi
i.e aer comprimat sau materiale ar 8 milioane lei beneficii. Cum am ob altfel.
----------------
£ , crează acum iruri multe maşini de I\. AiNUKUlXALMt %
N. ANDRONACHE
LA ŞŢRAND. Foto; VIRGIL ONOIU