Page 1 - 1964-08
P. 1

U 'M o le ca   C«n(.
                                                            R x*3'cne  a
                                                                                                     M O iE M ftl  O/.V  TOATE  TAHILB.  UNIŢI-VA
                                                        H u
                                                           '''• d Ja « ..D e v «
                                                                                                                                                                           ^ D     î m                          e v o j d e a
                                    miasma                                                                                                           23          £    INCINSTEA^ARirSÂRBÂTORI
                                                                                                                                                     SX
                                                                                                                                                                %









                                                                                                                                                                                                                      funcţionării  turbinelor
                                                                                                                                                         p m m   w&  o m o a u                                        Pentru  îmbunătăţirea
                                                                                  l l l »                                                              Va  prezentăm  d|/Va  din  evidenţiaţii  in  întrecerea  socialistă   Pînă  nu  dc  mult  la  Termocentrala  de
                                                                                                                                                                   de  la  fabrica  „Vtdra“  din  Orăşlie             la  Uzina  „V ictoria"  din  Călan  trebuiau
                                                                                                                                                                                                                      să  se  execute  o  seric  de  operaţii  manuale
                                                                                                                                                                                                                      pentru  descărcarea  uleiului  necesar  tur­
                /4 jU I  XVI.  NU,  2983                        SIM BÂTA  1  A U G U S T   1964                 UV?   4  pagjnî,  20  bani                                                                            binelor.  Descărcarea  uleiului  din  butoaie
                                                                                                                                                                                                                      se  făcea  greoi,  în  condiţitinî  necores­
                                                                                                                                                                                                                      punzătoare.  Dc  cele  mai  multe  ori   in
                                                                                                                                                                                                                      ulei  se  depuneau  impurităţi.
        L u crările  a g rico le   de  va ră                                                                                                                                                                          vatorul  Nicolac  Matcşoi  a  realizat  o  in­
                                                                                                                                                                                                                        Pentru  a  elimina  aceste  deficienţe,  ino­

                                                                                                                                                                                                                      mat  uleiul  din  butoaie  şi  îl  pompează
        ia — —  t  —  bhiiiii 11111111111   a n m g » B « 5—  f a M s a s a g a g m a —                                                                                                                               stalaţie  care  descarcă  şl  filtrează  auto­
                                                                                                                                                                                                                      în  rezervoarele  turbinci.
                                                                                                                                                                                                                        Instalaţia  realizată  a  micşorai  timpul
           Cu  sprijinul  mecanizatorilor  Fînurile  naturale  -                                                                                                                                                      dc  descărcare  a  butoaielor,  a  dus  la  îm­
                                                                                                                                                                                                                      bunătăţirea  ungerii  turbinelor,  la  asigu­
                                                                                                                                                                                                                      rarea  unei  bune  funcţionări  a  acestora,
          Folosind  din  plin  timpul  prielnic  pen­  fosfat  Ia  ha.  Pentru  a  se  asigura  obţine­                                                                                                                                     A.  TUZA
        tru  lucru  şi  utilizînd  Judicios  mijloace­  rea  unor  producţii  sporite  de  furaje,  pc   recoltate  la  timp!                                                                                                             corespondent  /
        le  de  recoltat,  colectiviştii  din  M.îrti-   9  ha  s-a  însămînţat  porumb  furajer  în
        neşti,  raionul  Orăştic,  au  reuşit  să  sirin­  cultură  dublă.    Gospodăriile  agricole  colective  dc  pc   nea,  la  G.A.C.  din  Pcştişul  Mic  ?.u  mai
        gă  in  10  zile  recolta  de  cereale  paioasc   De  menţionat  că  datorită  bunei  orga­  raza  oraşului  regional  Hunedoara  dis­  rămas  de  recoltat  fînurile  doar  dc  pe                           Succesele
        de  pe  întreaga  suprafaţa  de  320  lu   des­  nizări  a  muncii  la  arie,  pînă  acum  s-a   pun  de  peste  5.830  hectare  de   fîneţe   11  hectare,  iar  la  G.A.C.  din  Hâşdat  de   N 1STOR  TOMESCU   ANA  VINŢELER
        tinată  acestor  culturi.  Concomitent  cu   treierat  grîul de pe 70 ha.  O  atenţie spo­  naturale.  Dacă  la  acestea  se  mai adaugă şi   pe  25  hectare.  mecanic  la  secţia  întreţinere  muncitoare  la  secţia  înnobilat
        recoltatul  au  fost  luate  măsuri  pentru   rită  s-a  acordat  şi  achitării  obligaţiilor   trifoliencle  cultivate  vom  constata  că   In  majoritatea  gospodăriilor  agricole                         forestierilor
        eliberarea  terenului  de  paie  si  executa­  contractuale,  predării  produselor  pentru   în  mare  parte  hrana  animalelor   din   colective  dc  pc  raza  oraşului  regional
        rea  arăturilor  de  vară.  Pînă  acum  au  fost   muncile  efectuate  de  S.M.T.  şi  a  uiu­  gospodăriile  amintite  poate  fi  asigura­  Hunedoara  recoltarea  fîncţclor  naturale                         Colectivul  dc  munci  al  sectorului  de
                                                                                                               a  început  încă  dc  (a
                                                                                                                                  jumătatea
                                                                                                                                           lunii
                                                                                                       să
                                                                                                          fie
                                                                             tă  cu  condiţia  ca  nutreţurile
        strînse  si  depozitate  paiele  de  pe  140   mului.                slrînse  la  timp  şi  fără  pierderi.   Pînă   «unic.  Cu  toate  acestea  în  unele  unităţi                                           exploatare  Oaşa  din  cadrul   întreprin­
        ha.  Acest  lucru  a  permis  mecanizatori­  La  executarea  lucrărilor  amintite  s-au   acum  majoritatea  consiliilor  dc  condu­  strînsul  fîncţclor  a  rămas  mult  in  urmă.                          derii  forestiere  Sebeş  a  înscris  şi  în  luna
        lor  si  treacă  cu  cele  3  tractoare  aflate   evidenţiat  mecanizatorii  Nicolae  Popa,   cere  ale  G.A.C.,  sub  îndrumarea  orga­  Aşa  stau  lucrurile  la  Bunila,  Ghclar  şi                       iulie  noi  succese  pc  graficul  întrecerii.
                                          Nicolac  Roşu  şi  Viorel  Samoilcscu,  pre­                         Nădâştia  Inferioara.  Astfel,  la   Bunila                                                            Dotarea  sectorului  cu  mijloace  mecani­
        \g  gospodărie  la  executarea  arăturilor,                          nizaţiilor  dc  partid,  nu  reuşit  să  antre­
                                          cum  şi  colectiviştii  din  brigada  I.                             mai  sînt  dc  recoltat  fîneţele  dc  pc  încă                                                        zate  dc  marc  productivitate,  exploatarea
        lucrare  care  pînă  acum  s-a  efectuat  pc        N.  N1STORESCU   neze  la  recoltarea  fîncţclor  naturale  un   361  hectare,  la  Ghclar  dc  pc  249  hec­                                             lor  raţională,  au  făcut  ca  lucrătorii  din
                                                                             număr  marc  dc  colectivişti.  Ca  urmare,
        35  ha.  Pc  suprafaţa  amintită  s-au  încor­      A.  CIGMÂ1AN     pînă  în  ziua  de  31  iulie  au  fost  recol­  tare,  iar  la  Nădâştia  Inferioară  dc   pc                                           arest  sector  să-şi  întreacă  sarcinile   de
        porat  sub  brazdă  cîtc  250  kg.  super-          corespondenţi    tate   fîncţclc   dc   pc   4.152   hecta­  aproape  50  Ia  sută  din  suprafaţa  ocu­                                                  plan,  depăşindu-şi  totodată  şi   angaja­
                                                                                                               pată  cu  fîneţe  naturale.  Consiliile  de
                                                                             re   din   cele   5.834   hectare   plani­  conducere  ale  acestor  unităţi  continuă                                                   mentul  luat  la  începutul  anului.  La  do-
                                                                             ficate.   Dc   menţionat   că   datorită   sa  pună  o  asemenea  rămîncre  în  urmă                                                     borît-sccţîonat  mecanic,  sarcinile  au  fost
         In două gospodării  colective                                       bunei  organizări  a  muncii,  într-o  sin­  pc  seama  faptului  că  aici  ar  exista  şi                                               realizate  în  proporţie  de  123  la  sută,
                                                                                                           pc
                                                                             gură  zi  s-au  recoltat  fîneţclc  de
                                                                                                                                                                                                                      iar  la  scos-apropiat  cu  miiloace  mecani­
                                                                                                               mari  suprafeţe  de  fîneţe  alpine
                                                                                                                                           care
                                                                             167  hectare.  Acest  lucru  a  dovedit  că   pot  fi  recoltate  şi  mai  tîrziu.  Acest  lu­                                           zate  planul  a  fost  îndeplinit  în   pro­
          Corespondentul  nostru  tov.  Alexan­  Paralel  cu  treicrişul,  mecanizatorii  au   atunci  cînd  există  preocupare  se  pot   cru  corespunde  adevărului.  Dar  şi  fî­                                 porţie  de  122  la  sută,   Prin   sporirea
                                                                             realiza  lucruri  bune.  Am  mai  adăuga
        dru  Bălgrădcan,  ne  informează  că  ac­  trecut  la  efectuarea  arăturilor  pc  tere­  şi  faptul  că  dacă  dc  la  început  se  lu­  nurile  alpine  au  ajuns  dc  mult  în  faza                       producţiei  cît  şi  prin  valorificarea  su­
                                                                                                               optimă  de  recoltare.  Totuşi  pînă  acum
         ţiunea  de  recoltare  a  cerealelor  pâioasc   nurile  eliberate.  Lucrînd  cu  tractoarele   cra  în  ritm ul  în  care  s-a  recoltat   în   s-a  făcut  prea  puţin  în  această  direcţie.              perioara  a  masei  lemnoase,   colectivul
        a  fost  terminală  şi  în  gospodăriile  colec­  în  două- schimburi,   mecanizatorii  dîn   zîtia  de  30  iulie,  strînsul  fîncţclor  pu­  Slaba  preocupare  faţă  de  strînsul   nu­                    sectorului  a  realizat  peste  plan  beneficii
         tive  din  Bnccrdea  şi  Şard,  raionul  Alba.   gospodăriile  colective  amintite  au  arat   tea  fi  terminat  în  cel  mult  35  dc  zile.   treţurilor  este  dovedită  şi  dc  faptul  că   L1DIA  TOMESCU^   AUGUSTIN  ACHIM    dc  aproape  un  milion  lei,  întreeîndu-şi
        Colectiviştii  din  Buccrdca  au  strîns  ce­  peste  120  ha,  din  care  o  mare  parte   Intr-adevăr,  în  multe  gospodării  colec­  la  ora  actuală,  în  afară  dc  fînurile  al­  muncitoare  la  secţia  vînnt  muncitor  în  secţia  tas  cu  mult  angajamentul  luat  în  întrece­
         realele  de  pc  218  ha,  iar  cei  din  Şard   s-au   semănat  cu  porumb  şi  iarbă  de   tive  printre  care  cele  din  Pcştişul  Mare.   pine  au  mai  rămas  de  recoltat  10-15  la                 rea  socialistă.
                                                                                                        altele
                                                                             lfăsdat,  Pestişul  Mic,  Sîncrai  şi
         de  pe  225  ha.  Pentru  înmaga/.inarea  fără   Sudan.             recoltarea  fîncţclor  naturale  s-a  termi­  sută  din  fîneţele  de  şes  sau  de  deal.  Dc                                             Aceste  rezultate  sînt  urmarea  aplică­
         pierderi  a  întregii   recolte,  la  ambele   Fruntaşi  la  recoltatul  şi  treieratul  ce­  nat  sau  se  apropie  de  sfîrşit.  Astfel,  la   asemenea  se  impune  luarea  unor  măsuri   rîndul  celor  m ai   rii  consecvente  în  producţie  a  măsuri­
         gospodării  colective  grîul  secerat  manual   realelor  sînt  colectiviştii  din  brigăzile   G.A.C.  slin  Pcştişul  Mare  s-au  strîns  fî­  urgente  care  să  permită  strîngcrca  cît                 lor  luate  de  conducerea  tehnică,  Ia  in­
                                                                                                               mai  grabnică  şi  fără  pierderi  a  fin uri­
                                                                                                                                                                                                                      dicaţia  organizaţiei  de  partid.  Organi­
         a  fost  transportat  la  arii,  unde  se  des­  conduse  de  Traian  Dumitrcan  şi  Octa-   nurile  de  pe  toate  cele  82  hectare,  iar   lor  dc  pc  toate  suprafeţele.  harnici  oţelari             zarea  muncii pe brigăzi complexe cu plata
         făşoară  dîn  plin  întrecerea  pentru  ter­  vian  Brişcaş  dc  la  G.A.C.  Şard  şi  cei   transportul  s-a  executat  dc  pc  mai  bine   IO N  MARCU                                                     in  acord  global,  îmbunătăţirea  asisten­
         minarea  într-un  timp  cît  mai  scurt  a   din  brigăzile  conduse  de  Emilinn  Pop   de  70  la  sută  din  suprafaţă.  De  aseme­  corespondent  De  o  vreme  încoace  printre  oţelarii   evidenţiaţii  secţiei  trebuie  si  munceşti   ţei  tehnice,  folosirea  raţională  a  timpu­
         trcicrişului.                     şi  Jurcă  Epifan  dc  la  G.A.C.  Bucerdca.                                                           secţiei  oţelăria  Martin  nr.  2  a  C.S.H.   cu  hărnicie  şi  pricepere,  să  exploatezi  în   lui  de  lucru,  a  maşinilor  şi   utilajelor,
                                                                                                                                                  s-a  statornicit,  ca  dc  la  sine,  un  criteriu   aşa  fel  cuptorul  ca  productivitatea  lui   ridicarea  calificării   profesionale   sînt
                                                                                                                                                  dc  a  trece  în  rîmlurilc  evidenţiaţilor  în   să  crească  necontenit,  altfel,  Hangan,   numai  cîteva  dintre  măsurile  care  au
                                                                             Culturi duble pe suprafeţe                                           întrecerea  socialistă.  Acest  criteriu   ne­  ortacul  direct  de  întrecere,  o  ia  înainte.   condus  la  aceste  rezultate.  Dintre  toate
                                                                                                                                                  scris,  sună  cam  aşa:  „A   fi  evidenţiat  în­
                                                                                                                                                                                    Hotărîrea
                                                                                                                                                                                                          a
                                                                                                                                                                                              ncniărturisitn
                                                                                                                                                                                                             tînărului
                                                                                                                                                                                                                       acestea  cca  mai  importantă  măsură  a
                                                                                                                                                  seamnă  a  elabora   în  plus,  în  fiecare   prim -topitor,  a  prins  a  se  înfăptui  de  la   lost  extinderea  organizării   muncii   în
                                                                                             cît  mai  mari                                       lună,  mai  mult  dc  1000  tone  oţel   de   o  zî  la  alta.  Numele  său  n-a  lipsit  nici   brigăzi  complexe  cu  plata  în  acord  glo­
                                                                                                                                                  buni  calitate'*.  Deşi  n-a  fost  rostit  in
                                                                                                                                                                                    o  lună  de  pe  lista  evidenţiaţilor  în  în­
                                                                                                                                                                                                                      bal.  In  acest  scop,  conducerea  între­
                                                                                                                                                  vreo  consfătuire  de  producţie,  sau  şe­
                                                                                                                                                                                                                       prinderii  a  ţinut  instructaje  cu  şefii  de
                                                                                                                                                  dinţă  dc  grupă  sindicală,  acest  criteriu   trecerea  socialistă,  iar  numărul  tonelor   parchete,  cărora  li  s-au  arătat  concret
                                                                                                                                                                                    dc  oţel  depăşire,  înscrise  de  el  pc  grafic,
                                                                               Experienţa  gospodăriilor  agricole  co­  doara  planul  s-a  realizat  în   proporţie   a  prins  viaţă  în  rîndurilc   vrednicilor   a  fost  în  unele  luni  dc  ordinul  a  o  mic   cum  trebuie  să-şî  organizeze  munca  în
                                                                             lective  şi  de  sfat  fruntaşe  a   dovedit   dc  numai  62,5  la  sută.  Nu  pot  fi  con­  Slăpînilori  ai  marilor  cuptoare.  Primul   cinci  sute.  cadrul  brigăzii.
                                                                             că  o  sursă  deosebit  dc  importantă  pen­  siderate  ca  mulţumitoare  nici  rezultatele   care  l-a  înfăptuit,  încă  dc  la  începutul   Acum.  în  apropierea  sărbătorii  lui  Au­  Succesele  obţinute   pînă   acum   de
                                                                             tru  sporirea  producţiei  dc  furaje  o  con­  înregistrate  de  către   gospodăriile   de   acestui  an,  a  fost  cunoscutul  prim-to-   gust,  tînărul  prim-topitor,  împreună  cu   muncitorii  forestieri  aflaţi  în  întrecere
                                                                             stituie  îmăininţarea  porumbului  în  cul­  stat,  care  au  însămînţtii  cc’turi  duble   pitor  dc  la  cuptorul  nr.  7,  Orclt  Paul.   echipa  sa,  obţine  noi  succese  în  munca.
                                                                             tură  dublă.  Condiţiile  climaterice  din   pc  abia  189  ha  din  cele  395  ha  stabilite.  După  el  au  urmat  alţii:  Boiler  Gheor-   In  numai   optsprezece   zile  din  luna   socialista,  printre  care  amintim  pe  La-
                                                                             acest  an  sînt  favorabile  pentru  însămi:»-                       ghe,  Maior  Augustin,  Chihaia  Ghcorghc,   iulie,  în dreptul  numelui rău a stat  scri­  zăr  Gheorghe,  Traian  Muntean  —  şefi
                                                                                                                 Din  datele  comunicate  consiliului  a-
                                                                             tnrea  unor  suprafeţe  cît  mai  mari  cu                           de  la  cuptorul  nr.  3.  apoi  Prodan  Ioan,   să  cifra  1000  tone  depăşire.  Pînă   la   de  parchete,  Ştefan  Simion,  Ioan  Su­
                                                                                                                gricol  regional  reiese  că  pînă  la  31  iulie
                                                                             plante  furajere  în   mirişte,   permiţînd   în  gospodăriile  colective  au  mai  rămas   Ciocan  Alexandru  de  la  cuptorul   1,   sfîrşitul  (unii   numărul  (or  a  sporit  şi   ciţi,  Ioan  Petra  şi  Petru  Crăciun  —  mo-
                                                                             realizarea  unor  producţii  sporite  dc  nu­  de  însămînţat  cu  plante  furajere  în  cul­  llangan  l’avcl  de  la  2  şi  mulţi  alţii.  mai  mult.  Numele  lui  Corlaciu  Constan­  torişti,  Cornel  Mig  —  mecanic  şi  alţii,
                                                                             treţuri.                           tură  dublă  peste  350  ha.  Realizarea  a-   Alături  dc  aceste  nume   consacrate,   tin  c  rostit  astfel  cu  respect  în  secţie,
                                                                               Ţinînd  scama  de  acest  lucru,  Consiliul   ccstei  sarcini  este  pc  deplin  posihilă  dacă   cum  s-ar  spune,  în  faima  dc  buni  oţe­  alături  dc  toţi  ceilalţi  oţelari  care,  spo­  ci esc  cu  fiecare  zi  ce  trece  prin  stră­
                                                                             agricol  raional  Haţeg  a  îndrumat  con­  avem  în  vedere  că  ploile  căzute  în  ul­  lari  a  apărut  însă,  dintr-o  dată,  un  nu­  rind  neîncetat   numărul  de  tone   dc   daniile  depuse  de  întregul  colectiv  pen­
                                                                             siliile  de  conducere  ale  G.A..C.  să  cul­  timele  zile  au  creat  condiţii  favorabile   me  nou,  mai  puţin  cunoscut.  Este  vor­  oţel  elaborate  peste  prevederile  planului,   tru  a  întîm pîiu  marca  sărbătoare  din
                                                                             tive  porumb  furajer  pe  toate  suprafe­  pentru  răsărirea  şi  dezvoltarea  plantelor,   ba  de  tînărul  prim -topitor  dc  la  cupto­  întîmpină  marea  sărbătoare  a  poporu­
                                                                             ţele  planificate.  Datorită  acestui   fapt.   fnsămînţînd  culturi  furajere  pe   toate   rul  nr.  2.  Corlaciu  Constantin.  Nuntit   lui  nostru  cu  succcsc  din  ccic  mai  dc   August  cu  noi  realizări  în  muncă.
                                                                              pînă  acum  sarcina  dc   însămînţare   a   suprafeţele  planificate  se  pot   asigura   dc  turnul  prim-topitor,  el  şi-a  dat  sca­  scamă.     BODEA  CLEMENTE
                                                                             culturilor  duble  a  fost  realizată  în  pro­  cantităţi  sporite  dc  furaje  pentru  masă   ma,  că  pentru  a  putea  ţine  pasul   cu  GH.  I.  NEGREA  corespondent
                                                                              porţie  dc  135  la  sută.  Rezultatele  înre­  verde  sau  siloz,  necesare  animalelor  în
                                                                             gistrate  sînt  mulţumitoare  şi  în  raionul   perioada  de  stabulaţic.  Iată  dc  ce  orga­
                                                                              llia,  unde  planul  a  fost  depăşit  cu  1   nele  şi  organizaţiile  de  partid  sînt  che­
                                                                              la  sută.                         mate  să  urmărească  îndeaproape  termi­ IN  ÎMPREJURĂRI  grele
                                                                               Nesatisfăcător  se  prezintă  însă  situa­  narea  acestei  acţiuni  în  cel  mai  scurt
                                                                              ţia  în  gospodăriile  colective  din  raioa­  timp.  In  vederea  realizării  acestui  ohicc-
                                                                                                                şi  de  stat  au  datoria  să  elibereze  cît  ALÂTURI  DE  TOVARĂŞII  LOR
                                                                              nele  Sebeş,  Alba,  Brad,  Orăştic  şi   în   tiv,  conducerile  gospodăriilor  colective
                                                                              cele  de  pe  raza.  oraşelor  regionale  Deva
                ■:  '- if &  P  y T 'A                                        şi  H unedoara.  Ncglijînd   însemnătatea   mai  grabnic  suprafeţele  destinate  însă-
                                                                              culturilor  duble,  pînă  la  31  iulie  co­  -mînţării  culturilor  f ’rajere  şi  să  mobi­
                                                                              lectiviştii  din  raionul  Sebeş,  au   înr.a-   lizeze  roate  mijloacr'e  necesare  realizării   Cu  puţine  zile  în  urmă,  peste  co­  nea  în  pericol  viaţa  mai  multor  cetă­  liu  Crăciun,  Gheorghe   lancu,   Ioan
                                                                              mînţat  porumb  pc  abia  57  ha  din  cele   acestei  acţiuni,  cunoscut  fiind  faptul  că   muna  Zlatna,  s-a  abătut  o  ploaie  apri­  ţeni.  In  faţa  unei  astfel  dc  primejdii   Muţ  şi  alţii  s-au  repezii  în  graba   la
              ia  Gospodăria  colectivă  din  Calini,  raionul  Alba,  se  acordă  o  aten­  300  planificate,  ceea  ce  reprezintă  doar          gă.  Furia  apelor  a  distrus  tot  ce  r*   nu  sc  p»itea  sta.  Lucrătorul  de  m ili­  locul  ameninţat.  Cu  mari  eforturi  ei
                                                                                                                de  reuşita  ci  va  depinde  în  buna  măsuri   întâlnit  în  cale,  poduri,  podeţe,  punţi,   ţie  Vasile  Negrea,  maistrul   mecanic   au  răzbit  prin  apă  salvînd  femeia  şi
          ţie  sporită  executării  arăturilor  de  vară.  Pină  acum,  această  lucrare  a   19  la  sută  din  sarcina  stabilită.  Rămase
                                                                              în  urmă  cu  însrmînţarca  cu ltu rilor  du­  realizarea  unor  producţii   sporite   dc   ziduri  de  sprijin,  care,   împreună  cu   Rabncan  Stroienciu  şi  fraţii  Gheorghe,   o  parte  din  bunurile  materiale.
          Ios«.  executată  pe  mai  mult  de  50  ba.                                                          lapte  şi  carne.                   grohotişul,  au  blocat   cursul   rîului   Paul  şi  Mihai  Schmidt  au  fost  cei  din­
                                                                              ble  sînt  $i  gospodăriile  colective   din                                                                                                Minat  de  acelaşi  simţămînt   uman,
              IN  fOTOGRAPIE ;  Tractoristul  Nicolae  0(a  lucrind  la  efectuarea   raionul  Alba,  unde  mai  sînt  de  semă­  NICOLAE  TRANDAFIR   ohligîndu-l  să-şi  iese  din  albie.  ţii  în  mintea  cărora  s-a  născut  îngri­  un  alt  grup  dc  cetăţeni  lupta  din  răs­
          i>!ăturilor.                                                        nat  65  ha,  iar  în  oraşul  regional  Hune­    corespondent          Scurgerea  apei  pc  un  nou  Lgaş  pu-  jorarea  faţă  de  primejdia  în  care  sc   puteri  pentru  înlăturarea  stăvilarului
                                                                                                                                                                                      afla  văduva  Vinţan  Elena.  Dînd  do­  format  la  pod.  Treptat,treptat,  oame­
                                                                                                                                                                                      vadă  de  mult  curaj,  formaţia   celor   nii  au  obligat  apa  să-şi  urmeze  cursul
                                                                                                                                                                                      cinci  s-a  luptat  cu  apa  învolburată,
           Sr/gada noastră                                                                                                                                                            reuşind  după  multe  eforturi  să  salveze   pe  albia  ei.  Deşi  se  înnoptase, oamenii
                                                                                                                                                                                                                        nu  s-au  retras  la  casele  lor.  In  acele
                                                                                                                                                                                      pe  ceeăţcanca  Vinţan  Elena  şi  pc  alte
                                                                                                                                                                                                                        clipe  dc  grele  încercări,  familiile  ame­
                                                                                                                                                                                      patru  persoane  ce  trăiau  sub  acelaşi   ninţate  au  simţit  din  plin  ajutorul  cald
           m                            mmwmu                                                                                                                                         încă.  Lupta  a  continuat  şi  mai  aprigă   rial  al  tuturor  cetăţenilor.
                                                                                                                                                                                      acoperiş.  Intervenţia  nu  s-a  terminat
                                                                                                                                                                                                                        şi  tovărăşesc,  sprijinul  moral  şi  mate­
                                                                                                                                                                                      pentru  salvarea  bunurilor
                                                                                                                                                                                                             materiale.
                                                                                                                                                                                                                          Fapta  plină  de  demnitate  umană  a
                                                                                                                                                                                      Apa  creştea  vâzînd  cu  ochii  punînd  în
                                                                                                                                                                                      pericol  viaţa  salvatorilor.  Deşi  acci­  celor  care  au  muncit  pentru  salvarea
                                                                                                                                                                                                                        tovarăşilor  lor  este
                                                                                                                                                                                                                                          demnă  de  toată
                                                                                                                                                                                      dentat,  maistrul  mecanic  a  continuat   aprecierea.
                                                                                                                                                                                      să  fie  alături  de  tovarăşii  săi.
             MIERCUREA                                                       cunoască  bunăstarea.  Pc  lîngă  abun­  lectiviştilor.  Gospodăria  colectivă  este                     Allînd  că  viaţa  şi  casa  cclăţcnccî  Ra-   NICULAE  BĂIŞAN
                                                                                                               mari,  belşug  dc  produse  în  casele  co­
                                                                                                                                                                                                   valurile  a  continuat.
                                                                                                                                                                                       Lupta
                                                                                                                                                                                               cu
                                                                             denţa  de  produse,  a  strîns  şi  ceva  bani.
                                                                                                                                                                                                                                       strungar
                                                                             Dc  mult  (lotca  el  să  aibă  o  casă  ca
                                                                             lumea.  Şi  s-a  apucat  s-o  facă.  L-a  aju­  izvorul  bunăstării  lor,  care  e  oglindit             vcca  Popa  sînt  ameninţate,  comuni­  (Material   primit   in   cadrul
                                                                                                                                                                                                                          concursului  corespondenţilor  vo­
                                                                             tat  gospodăria.  Ca  pe  toţi,  de  altfel.  în  casele  noi  pe  care  şi  le-au  constru­             ştii  Isailă  Lcon,  Dumitru  Barbu,  lu-  luntari).
                                                                                                               it,  m  îmbrăcămintea  pe  care  o  poar­
             In  drum  doar  cîteva  popasuri:  Urj-   O  adevărată  uzină.  La  intrare  din  nou   —  Acum.  nu  că  mă  laud,  dar  ve­
           cani,  Lupcni,  Paroseiii  —  într-o  par­  inscripţia:   „S.M.T.  Micrcmca".   In  deţi.  Stan»  bine,  avem  tot  cc  iac  trc-   tă,  în  avuţia  din  locuinţa  fiecăruia  :
            te;  Şugag,  ApoMul  (Ic  Jos  în  cealaltă   clădirea  de  pe  marginea  şoselei  au  ră­  Iniic.  Mare  lucru-î  gospodăria  pentru   mobilă  nouă,  3C9  aparate  dc  radio,  11
           parte  a  regiunii.  La  fiecare  popas  în-   mas  numai  birourile.  Din  ta  se  diri­  noi.  Să  mergeţi  să  o  vedeţi  neapărat...  televizoare,  54  frigidere,  maşini  de  cu­
            tilnin»  privelişti  noi.  Una   mai   fru­  jează  coloana  celor  peste  11.700  dc              sut  şi  cîtc  alte  bunuri  dc  uz  casnic.  deveni  o  unitate  marc,  cu  profil  zoo­
            moasă  ca  alta.  O  mină  nouă,  un  oraş   cai  putere  care  din  primăvară  pînă  la   La  izvorul  bunei stări                  tehnic.  Acum  are  940  bovine,  37.COO
            nou,  o  comună  înfloritoare  sau   o   căderea   zăpezii   cutreieră   ogoarele                       Transmitem                   păsări,  din  caic  7000  găini  ouătoarc.
                                                                               Gospodăria
                                                                                          colectivă  îşi  are  sediul
            gospodărit  colectivă   milionară.   Oa­  Sebeşului.  Struniţi  cu  pricepere  dc  me­  la  cîteva  sute  de  metri  dc  şoseaua  na­  Din  statistici  am  aflat  amănunte  şi
            meni  mîndri  dc  menirea  Joi  de  con­  canizatori.  ajută  colectiviştii  din   37   ţională  care  străbate  comuna.  Istori­  omisiunea  locală"  despre  celelalte  înnoiri  din  comună.
            structori  ai  vieţii  noi.  Fiecare  faptă,   dc  gospodării  să-şi  lucreze  ogoarele  cc   cul  ei  c  asemănător  cu  al  tuturor, gos­  Şcoala  medic  a  fost  înfiinţată  în  1961.
            o  filă.   Toate  la  »in  loc  —  istoria   sc  întind  pc  33.104  hectare.                        De  la  gospodărie,  traversăm  piaţa   Clădirea  unde  acum  sc  face  finisajul
                                                                              podăriilor  colective  din  raion  şi  carac­
            nouă  a  comunei,  a  raionului,  a  pa­                          terizat  prin  dinamica  creşterii  avuţiei   marc,  pavată  şi  parcul  amenajat   în   interior  va  fi  nonl   local  al  acestei
            triei.                           Cartierul  colectiviştilor       obşteşti.  In  1950,  la  înfiinţare,  au  fost   centrul  comunei.   Intrăm  pc  străzi.   şcoli.  Cooperativa  de  consum  din  lo­
                                                                              72  familii  cu  142  hectare,  totalizîml  o   Patru  sînt  pavate  mai  recent.  Casele   calitate  arc  12  unităţi.  In  Dobîrca,  sat
            Forţa  miilor  de cai putere      In  apropiere  dc  atelierele  staţiunii   avuţie  obştească  de  numai  1C0.000  lei.   au  început  să-şi  schimbe   „toaleta",   din  raza  comunei,  la  fel  realizări  noi:
                                            dc  maşini  şi  tractoare  întilnin»  o  stra­  Din  primul  an  oamenii  au  dus  aca­  senin  ci  gospodarii  satului  sc  pregă­  gospodărie  colectivă,  şcoală  dc  8  ani,
              Intrăm  in  comună  pe  drumul   ce   dă  nouă,  străjuită  dc  case  noi.  Batem   să  produse  cum  nu  duseseră  niciodată   tesc  tic  sărbătoare.  radioficare,  casc  noi...
            duce  la  Sibiu.  Pc  frontispiciul   unei   la  o  poartă.       înainte.  A  crescut   gospodina,   au   Pc  strada  principală,  din  loc  in  loc,   Stăm  aplecaţi  asupra  filelor  caic  cu­
            clădiri  mar»  citim :  „S.M.T.   Miercu­  —  Nu  vă  supăraţi,   cum  îi  spune   crescut  şi  veniturile.  Bunăstarea   pă­  pc  frontispiciile  clădirilor   proaspăt   prind  în  ele  faptele  din  cei  20   dc
            rea".  Sînt  11  ani  de  cînd  a  fost  sem-   străzii  dumneavoastră?  trundea  dc  la  un  an  la  altul  în  tot   zugrăvite,  citim  inscripţii  noi:  G.A.S.   ani.  Liniştea  care  s-a  aşternut  c  în­
            nar  „certificatul  dc  naştere"  al  acestei   —  N-arc  nume.  Dar  poftiţi,  intraţi   mai  multe  case.  In  1960  tot  satul   a   Miercurea,  Şcoala  medie,..  Cooperati­  treruptă  de  o  voce  cristalină:   „Aici
            staţiuni.  La  început  13  tractoare,  cam   —  ne  invita  primitor  sfăpînul  casei.   intrat  în  colectivă.  Maşinile  au  înlo­  va  dc  consum...,  Staţia  de  ratlioficare...,   staţia  dc  radioficare  Miercurea.  Trans­
            tot  atitea  phţşuri  şi  cîteva  batoze,  par­  Văd  că  nu  sînteţi  din  partea  locului.   cuit  lucrările  mai  grele.  1C64  de  hec­  Căminul  cuittiral...,  Spitalul.  Intre  ele   mitem  emisiunea  locală".
            cate  în  curtea  aceleiaşi  clădiri  unde   Altfel  aţi  şti.    tare  sînt  arate  şi  însămînţate  de  una   se  ridică  o  clădire  semeaţă  cu  feres­  —  Ne-am  obişnuit  s-o  ascultăm  —
            erau  şi  birourile.  Apoi  din  ce  în  cc   Uniul  ne-a  invitat  în  casă  la  <1  şi  a   dîn  brigăzile  S.M.T.-ului  din  localitate.   tre  largi.  Mortarul  nici  nu  s-a  uscat   sc  scuză  preşedintele.
            mai  rnuhc.  ‘fînăra  industrie  construc­                                                         bine.  In  interior  sc  lucrează  încă.  Nu
                                            lămurit  răspunsul.  An»  aflat  că  partea   Mecanizarea  ia  proporţii  şi  la  recol­              O  ascultăm   imnretniă.   Cu   noi.
            toare  dc  maşini  a  patriei  sc  dezvoltă.   aceea  a  Miercurci  este  numită  cartie­  tat.   Muncind  împreună   cu  ajutorul   arc  nici  o  firmă.  întrebările  se  nasc   încă  577  de  familii  în  casele  cărora
            Trimite  pe  ogoarele  unite  mii  dc  cai   rul  colectiviştilor.  tractoriştilor,  oamenii  au  făcut  gos­  pc  loc:  Pentru  cine  sc  construieşte?   sînt  instalate  difuzoare.  Reportajul  zi­
            putere  să  înlocuiască  munca  manuală                                                            Dar  celelalte  instituţii  dc  citul  au  luat
                                              —  Sînt  mai  multe  străzi.  Toate  c»i   podăria  milionară;  acum  arc  o  avuţie               lei  relatează  despre  întrecerea  socialistă
            a  colectiviştiIrr.  să-i  ajute  în  cucerirea   casc  noi.  Şi  numai  ilc-alc  colectivişti­  obştească  dc  peste  4  milioane  Ici.  fiinţă?  care  sc  desfăşoară  în  cinstea  zilei  de  23
            rodului  cîm pilor  mănoase.     lor.  Aici  să  tot  fie  vreo  50.  Dar  în                        La  sfatul  popular,  creaţie  a  regimu­  August.  Reţinem   cîteva   din  faptele
              Maşinile   nu  n»ni  puteau  fi  ţinute                          Producţia  dc  cereale  pc  unitatea  dc   lui  (lemocrat-popular,  găsim  răspuns   evidenţiate.  „Harnicii  colectivişti  din
            in  remize  provizorii.  S-a  construit  o   toată  Miercurea  s-au  făcut  cam  200...  suprafaţă  a  crescut.  Sectorul  zooteh­  la  tot  ce  am  văzut.  Nicolae  Bunca,   Miercurea  ajutaţi  dc  mecanizatori,  au
            „casă"  a  lor  n  marginea   comunei,   Ascultam  şi  priveam  camera.  Mobi­  nic,  inexistent  la  înfiinţare,  numără   preşedintele  comitetului  executiv,  spu­  recoltat  în  ultimele  două  zile  încă  80
            aproape  dc  caca  ferată.  Ateliere   de   lă  frumoasă,  aparat  dc  radio.  Umul   500  dc  bovine.  1.120  oi,   220  porci.   ne  mîndru:  dc   hectare  de  grîu.  Toate  brigăzile
            reparat,  remiza,   depozite  de  carbu­  mulţumit.               3530  păsări.   Gospodăria  mai  arc  18   —  Ceea  ce  aţi  văzut  sînt  realizări   de  cîmp  au  muncit  cu  spor...  Ziua  dc
            ranţi.  De  la  11  tractoare  staţiunea  a   Am  vorbit  despre  multe  lucruri  cu   stupi.  A  construit  6  grajduri,  materni­  noi.  Gospodăria  agricolă  de  Stat  este   23  August  va  fi  întîmpinată  (Ic  colcc-
            ajuns  la  235  tr.ctoare,  90  de  combine,   Ion  Ludoşan,  proprietarul  casei  cu  nr.   tate  pentru  scroafe,  hale  pentru  pă­  unitatea  cea  mai  nonă  în  comuna  noa­
            23  de  batoze,  270  semănători,  69  gra­  436.  Ne-a  povestit  şî  cnn»  şi-a  făcut   sări,  magazie,  silozuri,  ateliere,  remi­  stră.  Din  anul  acesta.  Pînă  acum,  din   R.  BUD1N
            pe  cu  disc,  9  pese  dc  balotat,  maşini   el  casa.  După  cc  a  intrat  în  gospodă­         1945.  aici  a  fost  doar  un   trup   cc
            de  stropit  şi  atc  mecanisme  agricole.  ria  colectivă,  familia  lui  a  început  să  ze.  Fiecare   ramură  aduce  venituri  aparţinea de G.A.S.  Apoldul  de.Su$.  Va  (Continuate  in  pag.  2-a)  ia  punctul  de  achiziţionare  a  (rudelor  de pădure 'din  comuna  Cu-
                                                                                                                                                                                      rasada,  raionul  llia,  se  lucrează  la  uscarea  ciupercilor,
   1   2   3   4   5   6