Page 5 - 1964-08
P. 5

< ^ o t e c a C e -    ^
                                                                                                       PRO LETARI  D/A'  TOATE  ŢĂRILE,  UNIŢ1-VÂ.
                                                            |     n « cp o n » ,a                                                                                                            Noi  asistenţi  medicali
                                                                                                                                                   în im marul              azi
                                                                                                                                                                                         Vineri  a  avut  loc  la  Sfatul  popular  re­  sif  si  alţii,  care  au  obţinut  cele   mal
                                                                                                                                                      4   Dc  „Ziua  Marinei"  ;       gional  repartizarea  noilor  asistenţi  me­  mari  medii  la  examenul  de  absoivire.
                                                                                                                                                                                       dicali  care  au  absolvit  cursurile  dife­  O  dată  cu  repartizarea  noilor  absol­
                                                                                                                                                      6   Magazin                      ritelor  şcoli  din  ţara.  Cei  aproape  100   venţi  numărul  cadrelor  medii  sanitare
                                                                                                                                                                         (pag.  2-a)  ;  noi  asistenţi  medicali  vor  funcţiona  (a   din  regiunea  noastră  a  crescut  la  peste
                                                                                                                                                                                       Spitalele,  policlinicile,   circumscripţiile   2.0C0.  Dc  remarcat  că  în  anul  1944  pe
                                                                                                                                                      4   Anul  şcolar  —  cit  mai  bine   sanitare  din  regiunea  noastră.   Dintre   teritoriul   regiunii   Hunedoara  lucrau
                                                                                                                                                                                       aceştia  22  absolvenţi  au  fost  repartizaţi   360  cadre  medii  sanitare.
                                                                                                                                                    pregătit / ;
                                                                                                                                                                                       în  unităţile  sanitare  din  Valea  Jiului,   Pentru  ca  numărul  cadrelor   medii
                                                                                                                                                      4   Concursul  corespondenţilor  vo­  18  în  oraşul  regional  Hunedoara,  pre­  sanitare  să  crească  si  mai  mult,  în  toam­
                                                                                                                                                    luntari ;                          cum  şi  în  alte  localităţi.  Printre  noii   na  aceasta  se  va  deschide  la   Hune­
                                                                                                                                                                                                                         doara  o  şcoală  cu  8  pro filo  unde  vor
                                                                                                                                                      4   In  aceste  zile,  Ia  Costincşii  ;  absolvenţi  repartizaţi  se  număra  Euge­  absolvi  în  fiecare  an  aproximativ  200
                                                                                                                                                                                       nia  Mihaiu,  Maria  Nccşa,  Elisabcta  lo-  tineri.
                                                                                                                                                      ♦   Noul  străbate  satele
                                                                                                                                                                         (pag.  3-a) ;
                                                                                                                                                                                       Din  activitatea
                                                                                                                                                      4   De  peste  hotare
                   ANUL  XVI.  NR.  2984                           DUMINICA  2  AUGUST  1964                             4  pagini,  20  bani                             (pag.  4-a).
                                                                                                                                                                                       unei  comisii  permanente

                                                                                                                                                                                         Pe  lingă  Sfatul  popular  al  comunei   dc  comisia  permanentă  a  fost  acceptată.
                                                                                                                                                                                       Galda  de  Jos,  raionul  Alba  îşi  desfăşoa­  De  asemenea,  comisia  permanentă  de
                                                                                                                                                                                       ră  activitatea  şi  cele  patru  comisii  per­  gospodărie  comunală  a  luat  în  studiu
                                                                                                                                                                                       manente   formate  din  cei  28  deputaţi   problema  lărgirii  spaţiului  din  curtea
                                                                                                                                                                                       comunali.  Ele  desfăşoară  o  rodnică  ac­  şcolii  care,  datorită  creşterii  numărului
                                                                                                                                                                                       tivitate.   Numai  în  acest  an,  pe  baza   de  elevi,  era  pica  mică.  S-a  propus  în
                                                                                                                                                                                       planurilor  de  muncă  întocmite,  comi­  acest  scop  atribuirea  unui  teren  din  ve­
                                                                                                                                                                                       siile  permanente  au  făcut  un  număr  de   cinătatea  şcolii  prin  schimb.
                                                                                                                                                                                       12  studii  asupra  diferitelor  probleme
                                                                                                                                                                                       de  interes  local,  cît  şi  o  scrie  de  con­  Studii  şi  propuneri  a  făcut  comisia
                                                                                                                                                                                        troale  la  unităţile  în  subordinea  sfatului   permanentă  şi  în  ceea  ce  priveşte  orga­
                                                                                                                                                                                       popular   comunal.  In  urma   studiilor   nizarea  unor  acţiuni  gospodăreşti  şi  de
                                                                                                                                                                                       s-au  făcut  propuneri  comitetului  exe­  înfrumuseţare  a  comunei.  S-au  organi­
                                                                                                                                                                                       cutiv  din  care  7  au  fost  acceptate  şi   zat  astfel  acţiuni  de  muncă  patriotică
                                                                                                                                                                                       aplicate.                          la  curăţări  dc  şanţuri,  reparări  şi  con­
                                                                                                                                                                                                                          struiri  de  poduri  ctc.
                                                                                                                                                                                         Printre  cele  mai  active  comisii  per­
                                                                                                                                                                                       manente  de  pe  lingă  Sfatul  popular  co­  Pe  baza  planurilor  de  muncă  ale  Co­
                                                                                                                                                                                       munal  Galda  de  Jos  se  numără  cca  dc   mitetului  executiv  al  Sfatului   popular
                                                                                                                                                                                                                          comunal  Galda  de  Jos,  comisiile  perma­
                                                                                                                                                                                       gospodărie  comunală.  Ea  a  luat  în  stu­
                                                                                                                                                                                       diu,  în  acest  an,  problema   amplasării   nente  au  luat  în  studiu  noi  obiective.
                                                                                                                                                                                       noului  local  pentru  magazinul  coopera­  Entuziasmul  şi  hotărîrea  care  caracteri­
                                                                                                                                                                                       tivei  de  consum.  In  urma  studiului  fă­  zează  munca  deputaţilor  sînt  chezăşie
                                                                                                                                                                                       cut  s-a  propus  U.R.C.C.  Alba  ca  maga­  sigură  iii  obţinerea  dc  noi  succese   în
                                                                                                                                                                                       zinul  să  fie  amplasat  lingă  actualul  lo­  viitor.
                                                                                                                                                                                       cal,  care  este  nccorespunzâtor.   Noul   Ing.  AUGUSTIN  M O CANU
                                                                                                                                                                                       magazin  va  fi  situat  în  centrul  comu­  deputat  în  Sfatul  popular
                        Cn  rit iv i  m i  în  urmă  pe  aceste  locuri  nu  era  nimic.  Azi,  la  poarta  Petrosaniului  se  înalţă  semeţe  construcţiile  elegante  ale  noului  cartier  „Aeroport"  (in  lotogra(ie).  nei  şi  va  asigura  o  deservire  corespun­  comunal  Galda  de  Jos,
                             *  '                                                                                                                 Foto  :  N.  MOLDOVEANU              zătoare  cetăţenilor.   Propunerea  făcută      raionul  Alba


                                      Q -titre eern                                                                         Intîlniri

                « \ /   \  h                                                                                                                         i o i  m  u  in io T iiu iM u n o o iio iE


                                IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI                                                              cu  activişti                Arătfuri  de  vară  —  pe  toate                                    Grijă  faţă  de  strîngerea

                                                                                                                          de  partid                 suprafeţele  planificate                                                    nutreţurilor

                                                                                                                      Una  din  metodele  folosite  de                                 din  Golmar  unde  s-au  arat  peste  100  ha.   I ii  vederea  asigurării  unei  baze  fura­
                                                                                                                                                                                                                                            pentru  animale,
                                                                                                                                                                                                                         jere  corespunzătoare
                                                                                                                                                      In  gospodăriile  agricole  dc  stat  din
           Minerii  înscriu                                     Şi-au  depăşit                                      către  Comitetul  orăşenesc  U.T.M.   regiunea  noastră  strînsul  orzului  şi   al   din  cele  4 26  stabilite,  iar  la  G.  A.  S.   colectiviştii  din  Buccrdca  acordă  multă
                                                                                                                    Deva  în  munca  de  educare  co­
                                                                                                                    munistă  a  tineretului  este  şi  or­  griului,  precum  şi  treieratul  recoltei  au   dîn  Galda  s-au  arat  70  ha.,  la  Sîntăniă-   atenţie  strîngcriî   nutreţurilor  naturale
                                                                                                                                                                                       ria  60,  Ia  Călan  52  ctc.
                                                                                                                                                                                                                         şi  cultivate.  Astfel,  prima  recoltă  dc  tri-
                                                                                                                                                    fost  terminate  cu  cîtcva  zile  în  urmă.
                                                                                                                    ganizarea  unor  întîlniri  ale  tine­
                                noi  succese                          a n g a ja m e n te le                        rilor  cu  activişti  de  partid  şi  de   S-a  trecut  apoi  cu  forţe  sporite  la  eli­  pc  măsura  posibilităţilor  mai  ales  la   la  grajduri,  in  prezent  executîndu-se  cea
                                                                                                                                                                                        Realizările  dc  pînă  acum  nu  sînt  însă
                                                                                                                                                                                                                                      depozitată  in  întregime
                                                                                                                                                                                                                         foilene  a  fost
                                                                                                                    stat.
                                                                                                                                                    berarea  terenului.  In  acest  sens  trebuie
                                                                 La  sfîrşitul  lunii  iulie  lucrătorii  depoului  dc  locomotive   Recent,  peste  250 dc  tineri  con­  să  amintim  că  pc  ntai  bînc  dc  800  ha.   G.A.S.  Alba  şi  Miercurea.  Ritmul   dc   dc-a  doua  coasă.  Dc  asemenea,  s-au  re­
             C m  fiecare  zî  cc  trece,  din  exploatările  marelui  bazin  car­                                  structori  din  oraşul  Deva  s-au  în-   s-a  făcut  baloiatul  paielor.  In  total,  din   executare  a  araturilor  trebuie  urgentai   coltat,  uscat,  transportat  şi  depozitat  în
           bonifer  dc  pe  Jiu  pornesc  pe  arterele  de  oţel  ale  patriei  can­  C.K.Il.  Tciuş  au  înregistrat  cea  dc-a  ICI  tonă  combustibil   tîlnit  cu  iov.  Ladîslau  Fedoranici,   cele  2.356  ha.  recoltate  s-au  eliberat  dc   avînd  în  vedere  că  aproximativ  3.000   şire  fîncţelc  naturale  dc  pe  aproape  ICO
                                                                convenţional  economisit  peste  angajamentul  luat  în  cinstea
           tităţi  sporite  dc  cărbune  dat  peste  plan.  Acesta  este  rodul                                     prim-sccrciar  al  Comitetului  oră­  paie  peste  1.000  ha.  Paralel  cu  aceasta   dc  ha.  care  au  fost  ocupate  cu  cereale   ha.  In  întrecerea  cc  se  desfăşoară  pen­
                                                                celei  dc-a  XX-a  aniversări  a  eliberării  patriei.                                                                 păioase  sc  vor  semăna  în  această  toam­
           bogat  al  „competiţiei*4  în  caic  sc  întrec  minerii  pentru  a                                      şenesc  Deva  al  P.M.R.,  care  le-a   s-au  executat  arături   adinei  de  vară.                  tru  strîngerea  la  tini|>  şi  în  hune  condi­
           realiza  viteze  cît  mai  mari  dc  înaintare.       Prcocupîndu-sc  cu  grijă  de  întreţinerea  locomotivelor  în   vorbit  acestora  despre:  „Insurec­  Pînă  la  data  dc  1  august  au  fost  arate   nă  cu  orz.  ţii  a  furajelor  s-au  evidenţiat  colectiviş­
                                                                bună  stare  tcrmotchnică  şi  folosind  din  plin  forţa  lor  vie,   ţia  armată  de   la   23   August   446  ha.  din  cele  2 333  ha.  prevăzute.  Re­  GH.  CRĂCIUN  tii  din  brigada  condusă  dc  ioan  Miclea.
             Aplicind  valoroasele  iniţiative  „Două  cîmpuri  dc  cărbune,                                        1944".                          zultate  mai  bune  s-au  obţinut  la  G.A.S.  •V   tehnician  Trustul  regional  G.A.S.  Si  la  G.A.C.  din  Alba  Iulia  s-a  termi-
           în  fiecare  schimb,  din  fiecare  aripă  dc  abataj  cameră*4  şi   mecanicii  şi  fochiştii  depoului  dc  locomotive  C.F.ll.  Tciuş   După  expunere,  tinerii  au  învă­                                nz:  cca  dea doua  coasă la  lucernă.  Pînă
                                                                au  reuşit  să  economisească  dc  la  începutul  anului  1.700  tone
           „Două  fîşîi  pe  zi“  realizate  în  abatajele  frontale,  ci  au  sporit                               ţat  cîntcce  revoluţionare  şi   au   Penfru  bunul  mers  al  freierişului                         acum  au  fost  strînsc  şi  depozitate  fura­
           productivitatea  muncii  dînd  peste  prevederile  planului  lunii   combustibil  convenţional,  faţă  dc  nornu  tehnică  stabilită.   participat  la  o  scară  literară  or­                               jele  de  pc  107  ha.  ocupate  cu  trifoi,  lu­
           iulie  9.512  tone  de  cărbune  cocsificabil  şi  energetic.  Acest   Cu  această  cantitate  de  combustibil  se  pot  remorca  apro­  ganizată  pc  tema:  „Pc  drumul  lu­                                cerna,  sparcctă  şi  mazăre.  Totodată  s-au
           succes  sc  adaugă  la  rezultatele  frumoase  obţinute  de  mi­  ximativ  300  trenuri  pc  distanţa  Tciuş—Tg.  Mureş  şi  retur.  minos  din  August*.  Dc  la  corespondenţii  noştri NICOLAE   pierde  nici  un  bob  diu  noua  recoltă,  co­  recoltat  şi  depozitat  fîneţele  naturale  de
                                                                                                                                                                                       lectiviştii  au  amenajat  două  arii,  unde
           nerii  Văii  Jiului  în  prima  jumătate  a  anului,  totalizmd  astfel                                          M IH Â I  D IN U        DRAGUMIR  şî  EMIL  ŞTEF  am  prim it
                                                                 Concomitent  cu  reducerea  consumului  specific  dc  com­                         vestea  că  recoltatul  cerealelor  păioase   se  transporta  zilnic  griul  cu  60  alclajc.   pc  circa  100  ha.
           un  plus  dc  73.232  tone  dc  cărbune  extras  peste  plan  în  cele                                     prim-sccrciar  al  Comitetului
                                                                bustibil,  în  perioada  respectivă  s-au  transportat  în  plus  faţă   orăşenesc  U.T.M.  Deva  s-a  terminat  şi  la  gospodăria  colectivă   In  felul  acesta  se  asigură  funcţionarea   A.  BALGRADEANU
           7  Urni  care  s-au  scurs  din  acest  an.                                                                                              din  Ohaba,  raionul  Sebeş.  Pentru  a  nu  neîntreruptă  a  batozelor.
                                                                dc  plan  98.724  tone  mărfuri,  aceasta  ca  urmare  a  remor-                                                                                                          corespondent
             Demne  de  remarcat  sînt  rezultatele  obţinute  dc  exploa­
           tările  miniere  Vulcan,  Lonea,  Uricani  şi  Aninoasa.  Numai  în   carîi  unui  însemnat  număr  d?  trenuri  cu  tonaj  sporit.  Săptămîna  poeziei
           luna  iulie  minerii  din  Vulcan  au  extras  peste  plan  5.182   La  dobîndirea  succeselor  amintite  o  contribuţie  însem­  Intre  1  şi. 7  august  are  loc  în                                                                   m
           torc,  cei  dc  la  Lonca  4.268  tone,  cei  de  la  Uricani  2.142   nată  au  adus-o  mecanicii  Auicl  lloncca,  Gheorghe  Cristca,   întreaga  ţara  „Săptăniîna  poezi­
           tone,  iar  cei  dc  la  Aninoasa  1.237  tone       luliu  Crişan,  împreună  cu  fochiştii  lor  şi  mulţi  alţii.  ei*.  Cu  acest  prilej  au  sosit  în
                                                                                                                    regiunea  noastră  poeţii  Gh.  To-
                                           EUGENIA  POP                                       ADRIAN  OTOIIJ        mozei,  Constanţa  Buzca,  Adrian
                                            corespondentă                                        corespondent       Păuncscu,  Florin  Mugur.  Aurora
                                                                                                                                                      Pentru  ca  din  noua
                                                                                                                    Cornu  şi  Valcria  Boiculcsi.   recoltă  să   nu   sc
                                                                                                                      Grupul  dc  poeţi  va  avea   în   piardă  nici  un  bob,
                                                                                                                    acest  răstimp  întîlniri  cu  munci­
                 in  sprijinul  secţiilor  productive                                                               torii  şi  colectiviştii  din   Hune­  ganizate  la  gospodă­
                                                                                                                                                     la  cele  trei  arii  or­
                                                                                                                    doara,  Călan,  Cugir,  Totcşti,  Sar-
                                                                                                                                                                  din
                                                                                                                                                     ria
                                                                                                                                                         colectivă
                                                                                                                    mîscgciuza,  Tciuş  şi  Pianul   dc   Totcşti,  raionul  Ha­
             Aprovizionarea  ritmică  a  agregatelor   Lt  timp  cantităţile  sporite  de  minereuri   îmbunătăţit   simţitor,  (n  primele  două   Sus.  ţeg,  sc  desfăşoară  o
           cu  maicii!  prime  şi  materiale,  buna  or­  lixratc  de  către  minerii  din  Ghclar  şi   decade ale  lunii  iulie  att  fost  transportate   intensă  activitate.
           ganizare  a  transporturilor,  sînt  condiţii   feline  s-au  străduit  să-şi  organizeze  tot   in  timp  util  peste  plan  mai  mult   de   Concurs  P.C.I.
           i'r  bază ale bunei  desfăşurări a  procesului   niai  bine  munca,  să-şi  însuşească  temei­  3.300  tone  minereu   dc  la  Gheţar   ş«   La  Lonca  s-a  desfăşurat,  de  cu-   In  fotografia   dc
           dc  producţie  în  marele  combinat  side­  nic  instrucţiunile  dc  lucru  şi  să  acor­  1.600  tone  dc  la  Tcliuc.  In  următoarele   rînd,  un  concurs  al  form aţiilor   faţă  vă   prezentam
           rurgic  din  Hunedoara.  Satisfacerea  nccs-   de  maximum  de  atenţie  deplinei  sigu­  zile  cantităţile  au  sporit.  Secţiile  furna­  P.C.I.  dc  pc  lingă  sfaturile  popu­  un  aspect  din  tim ­
            • i  cerinţe  depinde  în  marc  măsură  de   ranţe  a  circulaţiei.  In  mod  deosebit  s-au   le  au  fost  deservite  prompt  şi  în  bune   lare  ale  oraşului  regional  Petro­  pul  lucrului  la  una
           '  iul  in  care  muncesc  feroviarii  uzinali   orientat  spre  ridicarea  turei  dc  noapte   condiţiuni.  şani.  Concursul  a  avut  drept  scop   din  arii.
           O  stagnare  în  munca  lor,  fie  din  nea-   la  nivelul  celei  dc  zi.  Pentru  aceasta,   In  fruntea  întrecerii  socialiste  la  acea­  verificarea  gradului  dc  pregătire
           r-nţic,  lic  diiur-un  accident,  conduce  la   au  fost  omogenizate  turele  dc  serviciu             al  form aţiilor  din  Lupcni,  Pctri-
           m .angulari  în  producţie  şi  deci  la  dimi-   din  punct  de  vedere  al  nivelului  de  pre­  stă  staţie  sc  află  lucrătorii  Aurel  lo-   la,  Vulcan.  Iscroni,  Aninoasa,  Ba­
           n  tarea  ..cccselor  ce  Ic  înscriu  siderur-                     itescu,  Vasilc  Cazan,  Dumitru  Racoviţă,   niţa  şi  Uricani.
                 .*  graficele  întrecerii.  Dc  aceea,   gătire  al  forţei  de  muncă  şi  au  luat  mă­  )oan  Popa  şi  mulţi  alţii.  Primele  trei  locuri  în  clasamen­
           la  îndemnul  organizaţiei  de  partid,  fero-   suri  dc  scurtare  a  tim piior   dc  încăr-   V.  HAUA   tul  general  au  revenit  formaţiilor
                                                                                                                    din  Pctrila,  Lupcni  şi  Aninoasa. * I
           v  arii  siaţiei  a  lV-a  C.F.U.  şi-au  mobi-   carc-descărcarc  şi  staţionare  a  locomoti­  corespondent
           Ivat  anul  acesta  efortul  m .i  mult   c..   velor  la  alimentare.  Aşa  sc  face  că  în  ul­
           micind.  Pentru  a  transporta  ritmic  şi  timul  timp,  activitatea  în  ansamblu  s-a
                                                                                  Brigada noosfrâ
                                                                                 m              m m m v m m m m m
                                                                                          L O N E A                                                 matizarc  sc  urmăreşte  să  crească  pro   mari  decît  cele  înregistrate  înainte.  Şi
                                                                                                                                                                                     sare  realizate  sînt  dc  cca.  5  orî  mai
                                                                                                                                                    multe  guri  de  transport.  Prin  siste
                                                                                                                                                                                 să
                                                                                                                                                    dticţia  şi  productivitatea  muncii,
                                                                                                                                                                                     tot  despre  cl  vă  mai  spun  că  încc-
                                                                                                                                                    scadă  preţul  de  cost  şî,  evident,  să  se   pînd  dc  la  1  iulie  a  preluat  conduce­
                                                                                                                                                    îmbunătăţească  mcicu  condiţiile   ilc
                                                                                                                                                    muncă.                           rea  unei  alte  brigăzi  care  nu-şi  rea­
                                                                                                                                                                                     liza  planul.
                                                                                   La  Livczcni  nc  despărţim  definitiv   vr'cinc,  prin  1927— 1929  minele  Lonca
                                                                                 de  Jiul  dc  vest.  Obosit  dc  atîta  tru ­  I  şi  II  au  fost  închise.  Eu  sînt  unul   Inginerul  şef   Lucruri  asemănătoare  vă  pot  spune
                                                                                 dă,  Jiul  îşi  linişteşte  aici  cursul,  în   dintre  cei  care  au  ieşit  ultim ii  din  mi­    şi  despre  Bîrluţ  Clement,  Miclea  Ion
                                                                                 semn  dc  odihnă,  înainte  dc  a  porni   na  Lonca  II.  Şi  nu  s-au  închis  pen­               III,  Danciu  Moisc,  Burdca   Nicolac,
                                                                                 să  străbată  Cai păţii  meridionali,  spic   tru  a  se  redeschide,  ci  au  fost  lăsate   despre  oamenii săi                    şcoli.  Sc  povesteşte  că  la  Lonea.  cînd
                                                                                 cîmpia  olteană.  Şoseaua  asfaltată   nc   pur  şi  simplu  în  paragină;  apa  a  inun­           Baciu  Ioan,  Policiuc  Dionisic  şi  despre   s-a  demolat  prima  cocioabă,  o  fentcic
                                                                                 conduce  însă  mai  departe,  pc  malul   dat  totul,  lucrările  miniere  s-au  sur­  Tovarăşul  Vasile  Cirîpclu,  inginerul   toţi  ceilalţi  mineri,  care  sc  întrec  cu   în  vîrslă,  văduva  unui  miner  mort  in-
                                                                                 Jiului  de  est.  spre  cealaltă  extremi­  pat.  Cc  le  păsa  capitaliştilor  că  sute   şef  al  exploatării,  a  insistat  să  scriem   multă  însufleţire  pentru  a  obţine  rea­  tr-uii  accident,  a  aprins  o  luminare  şi
                                                                                 tate  a  văii  cărbunelui:  Lonca.  Trecem   Uc  familii  de  mineri  rămîncau  pc  dru­  ceva  în  reportajul  nostru  şi  despre  oa­  lizări  cîţ  mai  frumoase  în  cinstea  zi­  a  spus:  „Pentru  ploşniţele  carc-şi  dau
                                                                                 prin  noul  cartier  dc  la  Aeroport,  unde   muri,  fără  adăpost  şi  fără  o  bucată   menii  dc  azi  ai  minei  Lonea.  lei  de  23  August.  sfîrşilul".  Şi  pe  obrazul  cutat  dc  vre­
                                                                                 admirăm  blocurile  cu  miros  proaspăt   de  pline?...  Mai  departe  ştiţi  şi  dum­                                               me  au  început  să-i  curgă  lacrimi;  dar
                                                                                 dc  var,  străbatem  în  lung  oraşul  Pe­  neavoastră  cc  a  fost:  în  anii  noştri   —  Avem  mineri   harnici  —  nc-a          nu  dc  durere,  ci  dc  bucurie...
                                                                                 troşani,  apoi  Pctrila,  şi  ne  oprim  la   minele  s-au  redeschis,  s-au  dezvoltat   spus  ci.  Gîndiţi-vă  că  deşi  am  avut   Oraşul  cu  opt   Acum  în  oraşul  Petrila  sînt  opt  car­
                                                                                 mina  Lonca.                     mereu  şi  sc  dezvoltă  în  continuare...  unele  greutăţi  la  începutul  anului,  am             tiere  noi,  cu  1.599   apartamente,   o
                                                                                                                                                    reuşit  ca  pînă  la  această  dată  să  dăm                      şcoală  medie  cu  16  săli  dc  clasă,  două
                                                                                                                    —  Da,  mai  departe  ştim  şi  noi.  In   peste  plan  mai  mult  de  17.000   tone   cartiere   cluburi  muncitoreşti,  un  spital  cu  100
                                                                                  fată  în  fată                  1951  s-au  dat  primele  tone  de  cărbu­  cărbune,  să  obţinem  la  preţul  de  cost             de  paturi,  o  policlinică,  patru  cămine
                                                                                      »             *             ne  din  minele  redeschise.  Apoi,   pc   economii  dc  632.000  lei  şi  să  înregi­
                                                                                                                  baza  dezvoltării  continue,  pe   baza   străm  şi  alte  succese.  V-aş  putea  spun;’   Localităţile  Pctrila  şi  Lonea  alcătu­  muncitoreşti,  două   complexe  comer­
                                                                                   Prima   cunoştinţă  la  mina  Lonca:   mecanizării  numai,  producţia  şi  pro­                   iesc  un  oraş,  caic  pe  hărţile  admini­  ciale.  Lucrează  azi  în  oraşul  Pe­
                                                                                 Rovsnizk  losif,  pensionar,  li  luăm  un   ductivitatea   au   crescut  mereu:   în   lucruri  frumoase  despre  fiecare  om  de   strative  poartă  numele  Pctrila.   De   trila  11  medici,  faţă  dc  numai  doi  cîţi
                                                                                 scurt  interviu:                 1953  sc  extrăgeau  450  tone  pe  zi,  în   la  Lonea.  Vă  voi  vorbi  însă  despre   fapt  c  o  singură  aşezare  muncitorea­  erau  în  trecut.   Se  cheltuiesc  anual
                                                                                   —  Cîţi  ani  aţi  lucrat  în  mină?  1960:  1.924  tone  pc  zi,  in  1965  sc  vor   unul  singur,  pc  care-l  preţuiesc  ccl  mai   scă,  situată  dc-o  parte  şi  dc  alta  a   sume  de  bani  uriaşe  pentru  continua
                                                                                   —  44                          extrage  2.623  tone  pc  zi;  în  1953  s-a   mult.  E  vorbă  de   comunistul   Ioan   Jiului  răsăritean.’ Mergem  In  întînipla-   înfrumuseţare  a  oraşului.  Anul  acesia
                                                                                   —  Cc  pensie  aveţi?          realizat  o  productivitate  de  0,400  tone   Compodi.  La  noi  sc  zice  că  pc  unde   rc  pc  străzi,  intrăm  în  cîtcva  maga­  s-a  cheltuit  aproape  un  milion  de  Ici
                                                                                   —  1.200  lei  pe  lună.       pc  post,  în  1960,  1,014  tone  pc  post,   trece  el  sc  cunoaşte;  şi  mai  c  o  zicală   zine,  răspundem  invitaţiei  gazdelor  şi   numai  pentru  repararea  străzilor,  ame­
                                                                                  —  Cunoaşteţi  trecutul  minei  Lonca?  în  1964  sc  va  realiza  1,254  tone  pe   tot  în  legătură  cu  ci:  „Unde-i  greu,   vizităm  cîtcva  locuinţe  dc  mineri.  In-
                                                                                   —  Ca  şi  propria-mi  casă.  Poate  ceva   post.  In  perioada  1960—1965  s-au  in­             tîlnim  confort,  bunăstare,   curăţenie.   najarea  zonelor  verzi  şi  nivelări   de
                                                                                 mai  bine...                     vestit  fonduri  pentru  dezvoltarea   şi   hop  şi  cu".  Dc  cc  are  reputaţia  acea­  Căsuţele  igrasioase,  pc  jumătate  îngro­  teren.
                                                                                  Dacâ-î  aşa,  să  renunţăm  la  interviu   mecanizarea  minelor  din  grupul  Lo-   sta?  Pentru  că  el  e  omul  caic  ia  greu­  pate  în  pămînt,   în  care  sc  adăpos­
                                                                                 şi  să-l  rugăm  pc  interlocutor  să   nc   nea  în  valoare  de  468  milioane  Ici.  tăţile  în  piept  şi  învinge  chiar  şi  acolo   teau  2—3  familii  de  mineri,  nu  ni  le   Lăsăm  in  urmă  frumoasa  Vale   a
                                                                                 vorbească  despre  istoricul  minei.   O   Ştiţi  dc  la  cine  am   prim it   aceste   unde  alţii  sc  împotmolesc.  Vă  dau  nu­  putem  nici  măcar  imagina.  Găsim  o   Jiului  şi  ne  continuam  drumul  pc  iti-
                                                                                 face  cu  plăcere.               dale?  De  la  tovarăşa  Nicoară  Jozcfina,   mai  un  exemplu.  Brigada  care  lucra   fotografic  la  sfatul  popular  al  oraşu­
                                                                                                                  ingineră  la  serviciul  tehnic  al  exploa­                       lui,  insă  nu  poate  da  o  imagine:  nu   ncrariul  nostru.  Nu  plecăm  însă  îna­
                                                                                  —  Din  cîte  ştiu,  lucrările  dc  des­                         în  abatajul  din  blocul  VI,  si râtul  V,
                                                                                                                  tării,  care  nu-i  altcineva  decît  fiica
                                                                                chidere  a  cîmpului  minier  Lonca  au   minerului  pensionar  Rovsnizk.  Şi  toi                  nc  putem  da  seama  unde  e  maidanul,   inte  de  a  vă  mai  comunica  t>  veste
                                                                                început  înainte  de  1900;  primele  tone   dinsa  ne-a  vorbit  despre  importante   sectorul  III,  nu-şi  realiza  in  nici  o   unde  coteţul  păsărilor,  unde  casele...   despre  munca  eroică  a  minerilor:  re­
                                                                                 de  cărbune  s-au  dat  însă  abia   prin                         lună  planul.  L-am  trimis  acolo   pe   In  Pctrila  nu  s-a  păstrat  nici  măcar  o
                                                                                                                  lucrări  de  sistematizare  care  se  exe­                        singură  cocioabă  de  acest  fel,  ccl  pu­  cent  ei  au  extras din abataje a 73.232
                                                                                 1921.  Mina  s-a  născut  atunci  ca   şi   cută  în  prezent  la  Lonea.  Compodi.  După  cîtcva  luni  el  a  reu­  ţin  ca  piesă  de  muzeu.  Au  fost  de­  tonă  cărbune  peste  plan,  de  Ia  înce­
                                                                                moartă;  cerinţele  de  cărbune  energe­  —  Aşa  cum  a  fost  concepută   la   şit  să  ridice  brigada  la  nivelul   celor   molate  şi  în  locul  lor  s-au  construit   putul  anului.
               In  fiecare  zi,  de  la  ,nâ/JftîTea  podului  sondei  5458-jiet,  Radu  Stoica   tic  erau  mici.  Aşa  că  după   puţină  deschidere,  mina  este  răspîndită,  are  mai  bune  de  la  mină;  vitezele  de  avan­  blocuri  moderne,   cluburi,  magazine,  N.  ANDRONACHE
           trimite  sute  de  metri  de  prăjini  de  fora}  spre  inima  pamînlufui.









                                                                                                                                                                                                                                                        .  >
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10