Page 9 - 1964-08

Biblioteca
H c g 'o n a iâ

înapoierea în Capitala a delegaţiei guvernamentale romine
PROLETARI DI.7 70.475: UXIŢI-VA

care a făcut o vizită în Franţa

Luni la amiază s-a înapoiat în Capi­ gaţia a fost însoţită dc un grup dc con­ liului dc Stat şi ai guvernului, conducă­
tală delegaţia guvernamentală romînă, silieri şi experţi. tori ai unor instituţii centrale, repre­
condusă de Ion Ghcorghe Maurcr. pre­ La sosire, pc aeroportul Bâneosa, de­ zentanţi ai conducerii Ministerului Afa­
şedintele Consiliului dc Miniştri, însoţit legaţia a fost întîmpinată de tovarăşii cerilor Externe şî alte persoane oficiale.
de vicepreşedintele Consiliului dc M i­ Ghcorghe Apostol, Emil Bodnărnş, Chi- Au fost dc faţă Jena Francois Noî-
niştri, Alexandru Bîrlâdcanu, şi dc mi- vu Stoica. Alexandru Drăghici, Alexan­ villc, însărcinat cu afaceri ad-intcrini a!
dru Mogliioroş, Lcontin Sălăjan, Ştefan
nisirul afacerilor externe, Corncliu Mă- Franţei in R.P. Romînă, şi membri ai
Voitec, dc Ghcorghe Gaston Marin şi
ncscu, care, la invitaţia guvernului fran­ Gogu Radul eseu, vicepreşedinţi ai Consi­ ambasadei.
cez a făcut o vizită în Franţa. Dele­ liului dc Miniştri, tic membri ai Consi­ (Agerprcs)

Sărbătorirea Zilei marinei

M A N G A LIA 3 (Corcsp. Agerprcs).— preună cu invitaţii, a asistat la desfăşu­ de miile tic oameni ai muncii aflaţi ta
Duminică s-a sărbătorit Ziua marinei rarea manifestărilor consacrate zilei ma­ odihnă pe litoral.
R.P. Romine. rinei. La Mangalia, sărbătorirea Zilei mari­
un
nei R.P. Romînc s-a încheiat cu
Navele de lupiă au ridicat pavilionul
Ca şi în alţi ani, la Mangalia a avut şi marele pavoaz. frumos carnaval al bărcilor şi cu jocuri
loc un bogat
program dc manifestări
Jn eiMAţcamani lărbătâri consacrate acestui eveniment. Ministrul forţelor armate, însoţit dc dc artificii.
iP fK to La ora 9 au sosit în avanport tovară­ comandantul marinei militare, a trecut ★
* V \ A şii Ghcorghe Ghcorghiu-Dcj, general de în revistă navele unităţilor marinei mi­ Ziua marinei a fost sărbătorită prin
armată Lcontin Sălăjan, ministrul forţe­ litare şi a felicitat echipajele. variate manifestări şi în celelalte porturi
lor armate ale R.P. Romine, Vnsile Vîl- S-a dat apoi citire ordinului minis­ romîneşti, precum şi de naviganţii aflaţi
m NOI SUCCESE PE GRAFICELE ÎNTRECERII cu, prim-secrctar al Comitetului regio­ trului lorţclor armate cu prilejul Zi­ în cursă. In semn de cinstire a tradiţio­
nal Dobrogca al P.M-R., gcncral-loco-
nalei sărbători, navele ancorate în por­
lei marinei R P. Romine, după care a
tenent Ion Ionîţă, adjunct al ministru­
maritime şî dunărene,
turile noastre
lui lorţclor armate, gcncral-maior Ion fost intonat Imnul de Stat al Republi­ precum şi cele aflate pc mări şi ocea­
Dincă, secretar al Consiliului politic su­ cii Populare Romînc, ne ori în porturile străine, au arborat
perior al forţelor armate, reprezentanţi Au fost trase 21 dc snl\;c dc artile­ marele pavoaz.
ai organelor regionale şi locale de partid rie. Escadrile dc avioane supersonice, In portul Constanta, ca şi în portu­
REALIZAREA Şl DEPĂŞIREA şi de slat, contraamirali şi generali, ofi­ brăzdîiul văzduhul, au adus salutul avia­ rile Galaţi, Brăila, Giurgiu, Tr. Scvcrin,
ţeri şi alţi invitaţi. torilor cu ocazia tradiţionalei sărbători s-au desfăşurat demonstraţii de înot,
Au participat, dc asemenea, ataşaţi a marinarilor. concursuri dc bărci cu rame şi dc am­
militari acreditaţi în ţara noastră. A urmat apoi un bogat program de barcaţiuni cu vele, demonstraţii ale sca­
ANGA|AMENTULUI LA FONTĂ, După cc a primit raportul prezentat manifestări, în caic marinarii au de­ fandrilor, sărituri dc pe trambulină,
de contraamiralul Grigoro Marteş, co­ monstrat măiestrie şi curaj. Demonstra­ focuri marinăreşti pc apă, programe ar­
mandantul marinei militare, tovarăşul ţiile şi jocurile marinai eşti, deschise dc tistice şi excursii pc marc şi pe Dunăre,
la care au luat parte un marc număr
CU COCS E C O N O M IS IT ! Ghcorghe Ghcoi ghiu-Dcj a urcat la apariţia lui Ncptun, zeul mărilor, au de oameni ai muncii.
fost urmările cu viu interes de oaspeţi,
bordul navei comandant, dc unde, îm­
C o n d u c ă to ri d e pariâd şi d e sfat în v iz ită
De la bine spre mai bine
la E xp o zifia in d u s tria lă iu g o s la v ă
reţeta prescrisă. Controlăm apoi dacă
Tovarăşii Ghcorghe
Aposiol, Cliivii
Obiectivul principal ol inlrccerii in silozuri există materiale suficiente şi Stoica, Alexandru Moghioroş, Ghcorghe R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, dc mem­ vizitarea cî dc către mii dc celăţenî, in­
bri ai ambasadei şi dc conducerea ex­
socialiste ce o desfăşoară l'virnalişlii dc calitate hună şi luăm măsuri ca a- Gaston Marin şi Gogu Rădulcscu au poziţiei. In timpul vizitării expoziţiei, gineri, tehnicieni şi specialişti din între­
de la Uzina „V ictoria" Călan in ccstea să fie încărcate ritmic. Verificam prinderi şi instituţii. Conducătorii de
cinstea celei de a X X -a aniversari Marca dc funcţionare a uniatelor, luînd vizitat luni dimineaţa Expoziţia indu­ directorul acesteia, lovan Rujici, şi re­ partid şi dc stat au exprimat cu acest
a eliberării patriei noastre este rea­ măsuri de remediere a deficienţelor. strială iugoslavă. Conducătorii dc partid prezentanţii întreprinderilor expozante, prilej cuvinte dc înaltă apreciere la
au dat ample explicaţii asupra produse­
şi de stat au fost însoţiţi de membri ai
lizarea şi depăşirea angajamentului In timpul operaţiei de încărcare res­ lor prezentate. adresa produselor expuse, care oglindesc
la fontă, cu cocs economisit. Pen ­ pectăm numărul de sar ie prescrise a se C C. al P.M.R. şi ai guvernului, ai con­ nivelul dc dezvoltare a economici na­
tru înfăptuirea lui. condu'erea sec­ introduce în FuriuJc şi nivelul lor tic ducerii Ministerului Afacerilor Externe In încheierea vizitei, conducătorii dc ţionale iugoslave şi posibilităţile de
ţiei furnale. îndrumată de organi­ încărcare. Aceasta, deoarece în cazul şi ai unor ministere economice, de re­ partid şi de stat au avut o discuţie prie­ schimburi comerciale pc baza acestora.
zaţia (le partid. a luat o serie cînd se încarcă peste nivelul prescris prezentanţi ai organelor locale de par­ tenească cu ambasadorul R.S.F. Iugosla­ A fost subliniat faptul că această ex­
de măsuri tehnico-ur.eanizatorice se produc agăţări. coloana de materia­ tid şi de stat şi ai Camerei dc comerţ via şi cu directorul expoziţiei caic au poziţie reprezintă o nouă contribuţie
eficiente. A tît m uncitorii de la le se opreşte, pazele pătrund foarte pi cu a R.P. Koinîne. mulţumit pentru sprijinul primit în or­ la dezvoltarea relaţiilor între R.S.F. Iu­
încărcarea furnalelor, cit şi cei dn pi in materiale. Dacă sc încarcă sub ni­ La sosirea la expoziţie au fost salu­ ganizarea expoziţiei, pentru atenţia caic goslavia şi R.P. Romînă.
la descărcare. întreţinere şi repa­ velul indicat, materialele ajung la gu­ taţi de Arso Milaiovici, ambasadorul i-a fost acordată, fapt manifestat şî prin (Agerprcs)
rare şi-au organizat mai bine mun­ rile dc vînt neprepătite, fonta sc de­
ca. nu folosit din plin tim pul de clasează, iar consumul specific dc cocs
lucru. Ca urmare, de la începutul creste. Acestea sînt deranjamente caic
anului şi pînă la 24 iulie a. c., influenţează negativ procesul de ela­ PE OGOARE ACTIVITATE RODNICA
colectivul de muncă dc la secţia borare a foniei. Proccdîud cum am
furnale şi-a depăşit planul cu pes­ arătat mat sus, în curşi:! semestrului 1
te 2.f»00 tone fontă. De menţionat deficienţele dc acest Ren au fost evi­
că toată lonta dată peste plan s-a tate. Mai trebuie să arăt însă că noi în­
produs cu cocs economisit cărcătorii, am menţinut o permanentă le­
gătură cu fumaliştii, intercsîndu-ne cum
Pentru a ne da seama cum au se comportă materialele în furnale. Am
muncit furnalistii în vederea ob­ Muncă intensă Să urgentăm ritmul
ţinerii succeselor am intite, zilele urmărit cum coboară coloana dc ma­
teriale în agregate şi am luat toate mă­
trecute am discutat pe ac eastă temă
cu o parte dintre ei. lată cîteva din surile ca granulaţi.! matei iadelor să fie la arie
E. M. -LUPENI. 'Aspect de /a ieşirea din minâ. relatările» lor. corespunzătoare cerinţelor.
-------------------------- Ridicarea tem- Cu cîteva zile în urmă. colec­ de executare a arăturilor!
In centrul preo- CRAIU ARON peraturii aerului tiviştii din Jclodinţi. raionul
IERI ÎN ORAŞUL DEVA NEDLLEA rOAN cupării noastre a caupensf insuflat în furna- Orăştie, au terminat recoltatul In numeroase unităţi agricole socia­ care unitate vor trebui mobilizate la
le, contribuie — griului dc pc cele 280 ha ocupate liste din regiunea noastră, secerişul ce­ eliberarea grabnică a terenului, astfel
maistru furnalist st'n incrtfU im^u* cu această plantă. Pentru ca din realelor pâioase s-a terminat sau este ineît să se creeze condiţii bune dc lucru
nătăţîrca organi­ după părerea nu*a — cel mai mult la noua recoltă să nu sc piardă nici pc sfîrşitc, iar acum sc lucrează dîn tractoarelor.
obţinerea unui însemnat spor de fontă
S-AU DESCHIS CURSURILE DE VARA zaţii muncii. In acest scop, au fost luate cu cocs economisit. Dacă temperatura un bob, consiliul dc conducere al plin la trcicriş. Paralel cu aceasta, su­ Este necesar apoi ca ritm ul de exe­
o serie de măsuri eficace. Dc pildă, e- acrului este mare şi constantă, procesul G.A.C., avtiul sprijinul şi îndni- prafeţe însemnate de teren au fost eli­ cutare a arăturilor să fie Intensificat
PENTRU PREGĂTIREA PROPAGANDIŞTILOR ihipelc tic jurnalişti au fost întărite dc elaborare a fontei sc desfăşoară bine. nînrca organizaţiei dc partid, ur­ berate de snopi sau paie şi s-a trecut ţinîml scama de faptul că din cele
cu muncitori calificaţi. Ca şefi tic echi­ Dc aceea noi, cnuperiştii, nc-am preo­ măreşte îndeaproape înfăptuirea la efectuarea arăturilor adinei dc vară. 30.000 hectare stabilite a sc ara în gos­
Acolo muie numea a fost bine or­
In perioada 3-16 august a.c. au Ioc tre propagandist în faţa cursanţilor", pă au fost numiţi prim-furnalişti care cupat în acest an mr:i mult dc ridicarea obiectivelor stabilite în planul de ganizată arăturile s-au făcut o dată cu podăriile colective din regiune s-au rea­
măsuri relinîco-organizatoricc cu
cursurile dc vară organizate de către Co­ „Pregătirea şi desfăşurarea unei convor­ au experienţă în muncă şi sînt buni temperaturii acrului insuflat. Mai înlîi orivirc la desfăşurarea treierişu- lizat abia 7.162 ha.
mitetul regional de partiil pentru pre­ biri în cercul de învăţămînt" cît şi vi­ organizatori. Echipele dc la descărcare am întreţinut în hună stare caupcrclc, eliberarea terenului. Bine s-a muncit în Organizaţiilor dc partid din gospodă­
şi-au eşalonat operaţiile în timp, aşa ventilatoarele şi toate instalaţiile ele aer. lui. In vederea asigurării func- această direcţie în gospodăriile colective riile agricole colective Ic revine sarcina
gătirea propagandiştilor din regiune. La zitarea Combinatului siderurgic Hune­ tionăriî la întreaga capacitate a din raionul Alba, unde din ccic 6.000
cursuri participă aproape 400 dc pro­ doara, a Muzeului regional ele., vizite îneît graficul să poată fi respectat în­ Fiecare dintre noi a căutat să încăl­ batozei s-a făcut o planificare de hectare prevăzute au fost arate 2.193 ca în această perioadă să antreneze j>e
zească cit mai mult cauperclc cu gaz.
toţi colectiviştii la munca de eliberare a
pagandişti care vor conduce în acest an care să contribuie la îmbogăţirea cu­ tocmai. şi să sc poată lucra cu maxi­ Am respectat timpul planificat de judicioasa a folosirii mijloacelor ha. In aceste unităţi tractoarele an fost terenului, să îndrume consiliile dc con­
cercuri şt cursuri ale învăţămîntului de noştinţelor propagandiştilor. mum de atenţie. Prim-furnaliştii au re­ de transport, rcuşindii-sc ca zil­ judicios folosifc. Astfel, dc îndată cc au ducere pentru a lua măsuri pentru efec­
partid. ir partizat judicios muncitorii pc operaţii schimbare a caupcrelor de pe gaz pe nic să <c transporte la arie griul fost eliberate de la combine, ele au în­ tuarea arăturilor pc toate suprafeţe pla­
dc lucru, ţinîiul scama de calificarea
aer şi invers, micşorînd în momentul
in faţa propagandiştilor sc va ţine Tot ieri, în oraşul Deva s-au deschis fiecăruia. Toate acestea au contribuit schimbării temperatura acrului cu 20 de pe cîtc 10—15 ha. Pentru ca ceput sâ lucreze la arături. Munca a nificate. Este necesar să se are cu prio­
un ciclu de lecţii şi sc vor dezbate în cursurile dc vară cu scoatere din pro­ la asigurarea unui mers uniform al grade Celsius, faţă dc cea iniţială. batoza să funcţioneze fără între­ fost organizată în multe unităţi pc 2 ritate terenurile destinate a fi însămîn-
seminarii teme cu privire Ia organizarea ducţie pentru propagandiştii dc la în- furnalelor. . Dcosclut de important în realizarea rupere, lucrul la arie a fost or­ schimburi, sau acolo unde nu a fost ţatc în toamnă cu cereale păioasc. Spe­
şi înfăptuirea, sub conducerea P.C.R., a văţămîninl politic U.T.M. Cei 300 de Aici mai trebuie adăugat ceva. Ex­ obiectivului propus a fost asigurarea ganizat ne 2 schimburi. posibil acest lucru s-au organizat schim­ cialiştii din gospodăriile colective au
insurecţiei armate din august 1944, prin­ propagandişti care participă la acest ploatarea raţională a agregatelor sc da- unei temperaturi cît mai mari la cu fn felul acesta, în cîteva zile buri prelungire. In această perioadă r it ­ datoria să urmărească îndeaproape ca
cipalele probleme ale politicii partidului 'curs vor audia un ciclu dc lecţii şi vor toreşte şî sprijinului pe care maiştrii, cît poia caupcrelor. Noi am reuşit să ridi­ s-a reuşit să se treiere griul dc pe mul dc executare a arăturilor se inten­ paralel cu arăturile să se aplice şi în­
nostru dc dcsăvîrşire a construcţiei so­ dezbate în seminarii unele tente privind şi inginerii şi tehnicienii: Ioan Stoicoi, căm temperatura la cupole la 1.200 maî nudt de 50 ha. In vederea sifică de la o zi la alta. grăşăminte organice şi minerale, iar lu­
cialismului, experienţa organizaţiilor dc organizarea şi înfăptuirea insurecţiei ar­ Nicolac Pîlly, losif Iacob, Viorcl Manta grade Celsius. Pentru aceasta am mărit Impulsionării ritm ului la trcicriş. Nu pc măsura posibilităţilor sînt insă crările sâ se execute la uit înalt nivel
partid din industrie şi agricultură, dez­ mate din august 1944, principalele pro­ şi alţii, l-au dat furnaliştilor, precum debitul dc aer şi am reglat astfel pre­ de ieri s-a început şi treieratul realizările obţinute în gospodăriile co­ agrotehnic punîndu-sc în acest fel baze
bleme ale politicii partidului, despre staţionar cu ajutorul unei com­ lective din raionul Orăştie. Aici deşi trainice recoltei viitoare.
voltarea sistemului mondial socialist, a şi faptului că ci s-au străduit să-şi ri­ siunea gazului introdus în cnupcrc, în­ bine.
mişcării comuniste şî muncitoreşti in­ munca dc educaţie comunistă a tinere­ dice continuu nivelul profesional. eît ca să fie cît maî constantă. Tot aici sînt eliberate suprafeţe însemnate de te­ .La data dc 2 august situaţia arăturilor
ternaţionale ctc. tului ctc. ar mai fi dc adăugat preocuparea noas­ Paralel cu treîciişul, pc cele ren. s-au arat abia 950 ha din ccic 5.100 dc vară, în gospodăriile colective din
Lecţiile sînt expuse de către lectori La succesele sec­ tră ca gazele din cauperc să ardă com­ 160 ha eliberate dc snopi şi paie stabilite. Există apoi multe cazuri cînd regiunea noastră, sc prezenta astfel î
Lecţiile vor fî expuse dc către lectori ai C C. al l’.M.R , membri ai Comitetu­ LAS2LO plet. In acest scop am ridicat tempera­ se lucrează din plin cu 2 trac­ tractoarele stau ncfolosite la sediile bri­
ai C C. al P.M.R., membri a» biroului ţiei am contribuit
lui regional U.T.M. şi tic alţi activişti cu FRANCISC tura tle la grilaje. toare !a executarea arăturilor de găzilor, deoarece uncie consilii de con­
şi Comitetului regional de partid şi de munci de răspundere din aparatul dc dozator şef din plin şi noi, vară. O contribuţie însemnată la ducere ale G.A.C. nu manifestă preo­ Al ha 36,1.%
alţi activişti cu munci dc răspundere din partid şi tic stat. cei dc pc platfor- ic lnina desfăşurare a lucrărilor dc cupare pentru executarea arăturilor.
aparatul de partid şi dc stat. In cadrul cursului sc vor organiza vi­ Aceste cîteva relatări ale furnaliştilor trcicriş şi arături şi-o aduc cci 4 Dc asemenea, trebuie sâ arătăm că Haţeg 28,4% 1
Pentru a se asigura acestor cursuri o zite cu propagandiştii la Muzeul regio­ m.a de încărcare. Dacă materialele caro oglindesc doar o parte din contribuţia tractorişti permanentizaţi la a- deşi Ia recoltări gospodăriile colective
lor la obţinerea unor succese dc scamă.
sc introduc în furnale nu sînt dozate
(W
cit mai marc eficienţă, propagandiştii nal şi la G.A.C. „Drum ul socialismului" aşa cum se cere, sînt dc calitate neco- Zi de zi însă cî descoperă şi valorifică ceastă gospodărie colectivă, din de pc raza oraşului regional Deva au ttla 26,4 .0
dc Ia oraşe şi sale vor fi pregătiţi în din Deva, un concurs pc tenta: „20 sie rcs.pvinzătoarc, în agregate sc produc de­ noi rezerve interne care duc la sporirea rînilul cărora sc evidenţiază me­ fost fruntaşe, în ccca cc priveşte efec­
mod diferenţiat. Se vor organiza, dc ani tic măreţe realizări", un simpozion ranjamente, consumul dc cocs creşte. producţiei de fontă, la reducerea con­ canizatorii Ioan Niculescii şi lo­ tuarea arăturilor rezultatele sînt ncco- Sebeş 20,6%
asemenea, dezbateri metodice şi schim­ pe tema „Iţi mulţumim partid iubit Dc aceea, cu toţii nc-ani străduit să sumului dc cocs. Despre eficacitatea loi sif Vinîc. rcspunzătoarc. O dovedesc rezultatele
buri dc experienţă pe probleme ca : pentru tinereţea noastră fericită", con­ respectăm reţeta dc dozare. înainte de vorbesc faptele. P. FECHETE obţinute: din cele 1550 ha, doar 10,5 Brad 19,3%
,,Întocmirea şi expunerea temei de că­ cursuri sportive ctc. începerea luciului ne interesăm care este L. DEMETER corespondent !.t sută sînt arate.
O situaţie similară sc întîlncştc şi în
unităţile dc pe raza oraşului regional Orâştie 18,6%
Hunedoara.
Ir/gada aoasfrâ toate gospodăriile' colective să sc acorde Deva 10,5%
Aşa siînd lucrurile, sc impune ca în
mai multă atenţie arăturilor dc vara. Huned. 10,4 %|
Mijloacele dc transport existente în fie­
r r m rnwiLM ® m m w m m Cu contribuţia mecanizatorilor
Tn G.A.C. de pc raza oraşului Călan s-a trecut la trcicriş şi la predarea obli­
S E 3 E S singur corp dc clădire, lipsind cu dc- nice pentru retezarea buştenilor, două a fost mai bine organizată dccît în anii Strcisîngcorgiu a predat la baza de re­
înir-un
concentrate
Cîteva ateliere
contractuale.
din
gaţiunilor
munca de recoltare a cerealelor păioasc
G.A.C.
transportoare, două elevatoare, gate­
săvîrşirc instalaţiile sanitare şi celclal
precedenţi. Ca urmare a acestui fapt,
tc anexe. In c!e lucrau 187 tic sala­ re, circulare, pendule. In fiecare sec­ secerişul orzului, griului şi al secarei de cepţie, pînă la 26 iulie, peste 25 tone
de grîu
ţie lucrările sînt mecanizate în pro­
riaţi. Producţia anului era tic 64,2 pc cele SS7 ha s-a terminat în a treia In ritm intens se desfăşoară şi lucră­
mii bucăţi ciorapi şi tricotaje. Acum, porţie dc 40 şi 70 la sută. Fabrica de decadă a lunii iulie. rile dc executare a arăturilor de vară
UrnurRI itinerarul] nostru în partea semnări. „Transporturile sînt slab or­ în clădirea marc cu cinci etaje, sec­ piele la fel, şi-a mărit capacitatea şi a Un sprijin preţios au primit colecti­ care s-au realizat pc 130 Ita. Acum co­
de răsărit a regiunii, ajungem în ora­ ganizate, aproape inexistente. Mijloa­ ţiile sînt utilate cu cele mai noi crea­ Iost rcntilată. Producţia este în conti­ viştii dc aici <1 in partea mecanizatorilor lectiviştii din unităţile dc pc raza ora­
şul reşedinţă dc raion — Sebeş. No­ cele dc comunicaţie cu localităţile ve­ ţii ale Ştiinţei şi tehnicii. Numai în dc la S.M.T. Haţeg. Dc exemplu, la şului Călan muncesc intens pentru ca
tăm prima impresie: multe flori, mul­ cine sînt puţine, drumurile pc timp 1963 s-an montat 59 tic maşini circu­ nuă creştere. Luînd ca bază anul 1948, toate lucrările agricole de sezon să se
tă verdeaţă, străzi asfaltate, pavate şi ploios sînt ncpracticabilc. Industria, lare cu do! cilindri, maşini dc înaltă numai pînă în 1960, fabrica a ajuns Sebeş, a reuşit să îndrepte râul moşte­ G.A.C. din Strei au fost rccottatc cu desfăşoare în bune condiţtunî.
curate. Parcurile, cinci la număr, şi slab dezvoltată, se găseşte îiur-o fază tehnicitate şi productivitate. Centrala să producă mai mult cu peste 700 la nit. Gospodărind chibzuit patrimoniul combinele peste 100 ha. I. CRAŞCA
zonele verzi ocupă mai bine dc 72.000 incipientă, produce scump...". Am mai termică, staţia trafo, grupuri sociale sută. forestier, în perioada 194S-1964 a îm­ Paralel cu strînsul cerealelor păioasc corespondent
m.p., străzile şi trotuarele pavate şi notat despre starea grea a ţăranilor, şi garderobe pentru muncitori în toa­ pădurit 13.229 dc hectare. S-au folosit
as! al ta fe. puse cap la cap, ar forma lipsa de cultură şi asistenţă medicală. te secţiile, parchctarea sălilor produc­ amcnajamcntclr întocmite după cele
un drum dc peste 10 kilometri şi lat Sînt însemnări lapidare, semnificative tive sînt doar cîteva din obiectivele Un capitol nou mai noi metode Ştiinţifice.
dc 6 metri. însă pentru situaţia din acele vremuri. realizate în cursul celor 20 de ani la întreprinderea de m ecanizare a
Cifrele ni Ic spune unu! dîn cci 50 fabrica „Sebeş". Inccpîml dîn 1956 transportului forestier, menită să
dr deputaţi aleşi dc locuitorii oraşu­ pentru creşterea capacităţii şi moder­ monografia oraşului sprijine pc forestieri în munca lor.
lui. muncitorul Dumitru Nistor, acum Fabricile Sebeşului nizarea ci s-au făcut investiţii dc pes­ Pînă la sfîrşitu! anului curent trans­
vicepreşedinte al sfatului popular oră­ / te 16 milioane Ici. Numărul munci­ portul materialului lemnos din cele
şenesc. Cînd l-am rugat să nc vorbeas­ In el sc relatează despic întreprin­ mai îndepărtate parchete va fi meca­
că dc realizările înlăptuîtc după eli­ astăzi torilor în prezent este mult maî mare, derile şi instituţiile caic n-au un tre­ nizat sulă la sută.
berarea patriei în oraşul Sebeş, nc-a iar producţia lui 1964 va fi dc cut pica îndepărtat. Au 1 ost create în Pentru satisfacerea cerinţelor locui­
răspuns prînir-o întrebare: 12.154.000 bucăţi tricotaje şi ciorapi. ultim ii 20 dc ani: unele pentru întă­ torilor a luat fiinţă întreprinderea
— Vreţi să Ic scrieţi pc toate ? Vizităm fabricile dîn oraş situate pc Dezvoltarea continuă. In final va rirea economiei noastre socialiste, al­ raională de industrie locală, care
— Da 1 aceleaşi locuri unde cu ani în urmă ajunge să producă anual 17.000.000 pe­ tele pentru înfrumuseţarea vieţii locu­
— Noi vi Ic spunem cu plăcere ; oamenii ■ munceau în condiţii grele. după 14 ani dc activitate arc o pro­
doar sînt ale noastre >i nc mîmlrim cu Acum. fiecare In parte poate consti­ rechi ciorapi. Maî reţinem: în 1938, itorilor. Le prezentăm pc scurt. ducţie globală de peste 20.000.000 lei,
ele. Dar nu cred că Ic puteţi trece tui subiectul unui reportaj bogat în anul tic vîrf al producţiei burgheze, întreprinderea forestieră. Parti­ întreprinderea de gospodărire o-
chiar toate... cifre şî fapte. valoarea producţiei globale era dc cipă la gospodărirea uneia din marile răşenească, cooperativa de con­
Dc la statistică şi dc la conduceri­ Cîteva din notările lăcutc. Produc- 76.0C0 Ici In anul acesta, la acelaşi in­ bogăţii naturale ale patriei — pădu­ sum şi cooperativa meşteşugă­
le întreprinderilor pe care Ic-am vizi­ ţia marfă a fabricii de ciorapi şi tri­ dicator valoarea producţiei întrece ci­ rile, care în raionul Sebeş sc întind rească.
tat am prim it acelaşi răspuns. Am cotaje „Sebeş" îu 1963 este dc 78 sie In acest capirol non al monografici
notat cifre, fapte, comparaţii, aşa cum fra dc 61.700.000 Ici, adică o creştere pc o suprafaţă de 65.185 ha. Societăţile oraşului, mai sînt trecute: gospodăria
au fost relatate lată cîteva. ori, iar în 1964 dc 81,87 on mai marc tic 80,4 ori. capitaliste, autohtone sau străine, în
decit în 1938, cînd proprietarul de Realizări importante s-au obţinut şi goană după cîştiguri au distrus fără agricolă colectivă cu o avuţie obşteas­
Privire în trecut (Gnstnv Uahncr dîn la fabrica dc cherestea, şi la fabrica milă această bogăţie. Dovadă, cele că de peste 2 milioane Ici, centrul dc
origină străină
Lichtensiein) îi dă denumirea de „U zi­ de piele „Căprioara". De la prima re­ peste 10.000 hectare rămase ani dc zile R. BUDIN
Pentru asigurarea hranei necesară animalelor în perioada tic stabulaţic,
Dînlr-un documentar privind tre­ nele textile roiumeşii". îştiţi ce erau ţinem utilajele noi care înlocuiesc num­ neplantitc după exploatare. întreprin­ pînă acum la gospodăria colectivă din Orăştie s-au însilozat 400 tone de furaje.
cutul oraşului am reţinut cîteva în­ aceste uzine şi cit produceau în 1938? ea grea a omului: tlouâ cobze meca­ derea forestieră, carc-şi arc sediul in (Continuare In pogina 2-aJ IN FOTOGRAFIE: tractoristul Ioan Popa lucrind la recoltarea porumbu­
lui cu combina dc siloz.