Page 6 - 1964-08
P. 6

N ri  2934
           Pag.  2                                                                                                 Drumul  soctalismuiut




          D e  „ Z iu a  M a r in e i                                    i i                                                                                                   SE  N  Sffi  Ax                          podinei;  11,00  Emisiunea  pentru  sate;
                                                                                                                                                                                                                        19.00  Jurnalul  televiziunii:  19,10  De
                                                                                                                                                                                                                        ziua  marinei;  19,30  Vioara  fermecată:
                                                                                v s                                                                                                                                     19,45  Cetatea  luminii  de  pe   Argeş;
            Sărbătorirea  ,,Zilei  Mălinei'*  în  prima   mului,  flota  de  călători  a  fost  doiată  in                                                                                                              20.00  Cîntâ  Angcla  Moldovan,  artis­
          duminică   lunii  august  prilejuieşte  pen­  ultim ii  ani  cu  noi  tipuri  de  nave.  Ast-                                                                                                                 tă  emerită  şi  Ionel  Uudiştcanu,  artist
          tru  flota  noastră  comercială  o  trecere   Iel,  pentru  cursele  de  agrement  pe  lito ­  r               « 3                                       DUMINICA  2  AUGUST                                  al  poporului;  20,30  Actualitatea   ci­
          în  revistă  a  succeselor  dobîntlilc  în  dez­  ralul  mării  şi  pe  Iacul  Bîeaz  s-au  cons­                                                                                                             nematografică;  21,30  Intr-o  seară  la
          voltarea  transportului  naval.  Şi  în  anul   truit  nave  de  lip  hldrobtrz.  Pentru  tu­                                                                                                                 şosea;  In  încheiere :  Buletin  de  ştiri.
          acesta  la  a  20-a  aniversare  a  eliberării   rismul  internaţional  s-au  executat  doua                                                                                                                  Sport.  Buletin  meteorologie.
          patriei  noastre,  bilanţul  este  rodnic.  La   nave  speciale  cu  o  capacitate  de  cite                                                         CINEMA                  ga a re;  16,00  Muzică  uşoara;  17,20  „Pe
          sfirşitul  lunii  iulie  planul  în  transportu­  200  locuri  de  dormit,  prevăzute  cu  cele                                                                              Argeş  in  sus"  —  emisiune  de  cîntcce
          rile  fluviale  a  fost  depăşit  cu  7  la  sută.  mai  moderne  aparate  de  navigaţie.  Gra­  f % M |                                     DEVA:  Madame  Snns-Ger.c  —  cine­  dedicată  constructorilor  Hidrocentra­  Buletin  meteorologic
            In  anii  regimului  de  democraţie  popu­  dul  de  confort  pe  care  îl  oferă  cabinele,                                              matograful  „Patria";  Tînărul  de  pe  va­  lei  de  pe  Argeş;  17,58  Pagini  alese  din
          lară  transportul  naval,  maritim  şi  fluvial   sălile  de  mese  şi  spaţiile  de  divertisment                                          sul  Columb  —  cinematograful   „A r­  opere;  18,30  Cărţi  care  vă  aşteaptă;   PENTRU  24  ORE
          a  cunoscut  o  continuă  dezvoltare.  Acest   de  la  bordul  navei  fac  ca  acestea  să  fîe                                             ta";  PETROŞANI;  Muguri  în  soare   18,45  Jocuri  populare;  19,00  Muzică   Vreme  relativ  frumoasă  cu  cerul
          lucru  a  fost  posibil  datorită  creării  unei   solicitate  atît  de  turiştii  romîni  cit  şi  de                                      —  cinematograful   „Republica";  Se*   de  balet;  19,28  Ain  îndrăgit  o   me­  temporar  noros  ziua,  Vîtuul  va  sufla
          puternice  industrii  constructoare  de  na­  cei  străini.                                                                                 herezada  —  cinematograful  „7  Noiem­  lodie  —  emisiune  de  muzică   uşoară   moderat  dîn  sectorul  sudic.  Tempera­
                                                                                                                                                                                       roinîuească;  20,05  Teatru  la  microfon
          ve.  Astfel,  şantierele  navale  de  la  Ga­  Datorită  dezvoltării  capacităţii  portu­                                                   brie;  ALBA  IU LIA :   Zile   de   fior                          tura,  în  creştere,  va  fi  cuprinsă  ziua
          laţi,  Olteniţa,  Urăiln, Tr. Severin  constru­  rilor,  a  rost  posibil  să  se  facă  faţă  ne­                                          şi   rts   —   cinematograful   „V icto­  premieră  „Portretul";  21,30   Muzică   între  27  şi  33  grade,  iar  noaptea  între
                                                                                                                                                                                       de  dans;  22,20  Muzică  uşoară
                                                                                                                                                                                                                 inter­
          iesc  vase  de  mare  capacitate  Ia  nivelul   cesităţilor  mereu  crescînde  ale  importu­                                                ria";  Cu  toţii  acasă  —  cinematogra­  pretată  de  surorile  Clark   şi  Tonny   12  şi  18  grade.
          tehnicii  navale  moderne,  vase  de  4.500   lui  şi  exportului  de  mărfuri  şi  traficu­                                                ful  „23  August";  SEBEŞ:  Cauze  drep­
          t.,  de  1  600  t.,  de  1.100  t,,  remorchere   lui  de  tranzit.  Azi  pe  marc  şi  Dunăre                                             te  —  cinematograful  „Progresul";  Co-   Ucnnelt  ;  22,35  Muzică  de  dans.  PENTRU  URMĂTOARELE
          de  1.200  CP.  în  cu ritul  se  va  trece  Ia   se  transportă  circa  50  la  sută  din  volu­                                           din  —  cinematograful  „Sebeşul";  O-                                         3  ZILE
          executarea  în  scrie  a  unui  tip  de  vas  de   mul  de  mărfuri  de  iniport-cxport  al  ţa­  Echipa  de  handbal  în  7  feminin,  C.F.R.  Teinş,  a  ciştigaL  etapa  regio­  RAŞTiE:  Zile  de  fior  şi  rîs  —  cinema­  TELEVIZIUNE
          10.000  t.  pentru  transportul  minereului   rii  noastre,   Legaturile  economice   ale   nală  a  Sparlachiadei  republicane  la  această  ramură  de  sport.  tograful  „Patria";  Fără   teamă  şi  re­   Vreme  frumoasa  la  început,  apoi  fa­
          pe  Dunăre.                        R.  P.  Roinîne  cu  celelalte  ţări  şi  mai   IN  FOTOGRAFIE :  lotul  formaţiei  din  Teiuş  surprins  de  fotorepor­  proş  —  cinematograful  „Flacăra";  LU-   8,50  Gimnastica  de  înviorare  la  do­  vorabilă  averselor  de  ploaie  şi  tempe­
            O  atenţie  deosebită  s-a  acordat  siste­  ales  cu  cele  îndepărtate  au  loc  în  cea   terul  nostru  după  terminarea  întrecerilor.  PENI:  Foto  Haber  —  cinematograful   miciliu;  9,00  Emisiunea  pentru  copii   ratura  în  scădere  la  sfîrşitul   întcrv.%
          matizării  şi  modernizării  porturilor  flu­  mai  mare  parte  pe  calea  apei.  Navele                                                   „C ultural";  HAŢEG:  Cavalerul  Par-   şi  tineretul  şcolar;  10,30  Reţeta  gos­  1 ului.
          viale  şi  maritime.  La  Constanta  au  fost   noastre  martimîc  au  ajuns  să  transporte                                                daillan  —  cinematograful  „Popular";
          modernizate  şi  sistematizate  platformele,   mărfuri  în  R.  D.  Vietnam.  R.  P.  Chi­                                                  BRAD: Dezrădăcinaţii —  cinematogra­
          s-au  executat  noi  drumuri  de  acces,  re­  neză,  India,  Indonezia,  Cuba,  Brazilia   P O S t A            R                          ful  „St.  roşie";   1LIA:   Domnişoara
          ţele  de  căi  ferate,  instalaţii  de  apă  şi  lu­  ele.                                                                                  Barbă   Albastră   —   cinematograful
          mină.  S-au  construit,  de  asemenea,  noi   Pe  Dunăre  se  transportă  mărfuri  îr.                                                      „Lum ina";  SIMERIA:  O  fi  asta  dra­
          magazine  şi  alte  spaţii  necesare  depozi­  cadrul  legăturilor  noastre  economice  cu:   NOAGHI  IO AN   -   Almaş - Sclişte,   lor  şi  cum  se  pregăteşte  noul  an  de  în*   goste  —  cinematograful  „Mureşul",  A N U N J
          tării  mărfurilor.                 Austria.  R.  S.  Cehoslovacă,  R.  F.  Ger­  raionul  Iii»:  Informaţia  dumneavoastră   văţăinînt,  care  este  stadiul  acestor  pre­
            In  portul  Galaţi  s-a  refăcut  bazinul   mană.,  R. P.  Ungară.  R.  S.  F.  Iugoslavia.   teferitoare  la  construcţia  şcolii  din  sat   gătiri:  reparaţii  la  şcoli,  zugrăveli,  pro­  RADIO  ţ
          de  lemnărie,  s-au  pavat  platformele  şi   Prin  construcţia  nodului  hidro-encrgctic   este  incompletă.  Spuneţi  doar  atît  că   curarea  mobilierului  ctc.
                                                                                                                                                                                        i
          s-a  extins  reţeaua  de  căi  ferate,  apă,  lu­  de  la  Porţile  de  Fler  de  către  R 5.F.  Iu­  se  construieşte  şcoala  şi  că...  „pereţii  de   MARCA  LU D IA N   -   Alba  Iulia:  Ne   • aC .T .  ŞANTIERUL  44  DEVA
                                                                               culoarea  roşie  se  schimbă  în  culoarea
          mină  şi  canalizare  şi  s-a  amenajat  un   goslavia  şî  R.  P.  Romînă  se  vor  deschi­           interesează  activitatea  bibliotecilor  din   PROGRAMUL  I  :  6,00  Concert  de
          front  de  dane  de  100  m.  lungime,  dotat   de  noi  perspective   navigaţiei   pe  Du­  albă".  Vă  rugăm  să  ne  scrieţi  mai  de­  raionul  Alba  şi  de  aceea  vă  rugăm  să   dimineaţă;  8,00  Sumarul  prese)  cen­
          cu  macarale  portal.   La  Cernavodă  s-a   năre.                   tailat  ce  s-a  făcut  pînă  acum  la  aceas­  ne  scrieţi  un  material  pe  această  pro­  trale;  8,30  Teatru  la  microfon  pen­
                                                                               tă  şcoală  şi  ce  mai  este  de  făcut.  La  ce
          amenajat  un  nou  bazin  portuar  pentru   Dezvoltarea  economiei   naţionale  ca   se  lucrează  în  prezent  şi  cine  lucrează,   blemă.  Raportul  pe  care  ni  l-aţi  trimis   tru  copii  :  „Cei  de  14  ani"  ;  9,30  Noi   ADUCE  IA  CUNOŞTINŢA  CEIOR  INTERESAŢI  CA  PENTRU
          incărcări-dcscărcări  Ia  nave  şi  adăposti­  urmare  a  construcţiei  de  noi  obiective   cine  se  evidenţiază  în  muncă,  cite  căli   pentru  a  fi  publicat  are  multo  rela­  înregistrări  de  muzică  populară;  10,45   ANUL  ŞCOLAR  1964—1 965,  INTRE  1-^10  SEPT  A.C.  LA
          te,i  lor  pe  timpul  iernii,  iar  la  Giur-   industriale  şi  m.ti  ales  a  celor  de  pe  ma­  de  clasă  are  şcoala,  cum  aţi  asigurat  mo­  tări  din  perioada  de  iarnă,  aşa  că,  spre   Cîntcce  pentru  cei  mici;  11,03  Muzică
          geni-Vadul  Oii  s-au  executat  2  capete   lul  Dunării  va  duce  la  dezvoltarea  şi   bilierul  şi  alte  materiale  necesare.  A ţi   regret,  nu  l-am  putut  folosi.  Veniţi  cu   din  operete;  11,30  Cîntecc  şi  iocuri
          de  pod  cu  platforme  pentru  asigurarea                           amintit  in  informaţia  trimisă   două   probleme  noi.               de  pe  întinsul  patriei;  12,00  Interpreţi   68UPUI  ŞCOLAR  c.f.b.  bucureşti
          trecerii  mijloacelor  rutiere  de  transport   modernizarea  porturilor  fluviale  şi  mari­  nume  dar  nu  scrieţi  cînc  sînt  şi  ce  r.u   NOJA  ROMAN  —  Balşa,  Orăşiîc  :   de  muzică  uşoară  :   Dorina  Drăghîci,
          între  cele  două  maluri  ale  Dunării.  Im­  time,  a  înzestrării  flotei  noastre  cu  nave   făcut  de  i-aţî  evidenţiat.  Vă  rugăm  să   Ultimul  material  trimis  redacţiei,  re­  Zdenck  Siliră,  Nat  King  Colc,  Saroşi
                                                                                                                                                     Katalin,  Gică  Pctrcscu;  13.10  De  toa­
          portante  lucrări  au  mai  fost  executate   de  marc  capacitate.  Potrivit  prevederi­  reveniţi  cu  detalii.  feritor  la  unele  probleme  de  calificare   te  pentru  toţi;  14,00  Melodii   popu­  SE  VA  TINE  EXAMENUL  DE  ADMITERE  IN  ŞCOLILE  TEHNI­
                                                                                                                                                                                                  CE  DE  MAIŞTRI,  CONFORM  INSTRUCŢIUNILOR  MINISTE-
          în  porturile  Giurgiu,  Corabia,  Orşova  şi   lor  îu  anii  caic  urmează  capacitatea  flo­  SIDONIA  MUREŞAN   —  Orăştîc.   a  cadrelor  didactice,  nu  a  putut  fi  pu­  lare  cerute  de  ascultători;  15,00  Din   RULUl  INVÂJAMINTULUI  NR.  2651  C  1964.
          altele.                            tei  noastre  maritime  v,i  creşte  de  aproa­  Vă  rugăm  să  ne  scrieţi  despre  alte  pro­  blicat  deoarece  depăşeşte  cadrul  regiu­  viaţa  satelor  patriei;   15,30  Program
                                                                               bleme  legate  de  viaţa  şcolară.  Ne  in­  nii  Hunedoara.   Propunerile   pe   care
            Pentru  a  face  faţă  cerinţelor  sporite   pe  patru  ori  faţă  de  19G3,                                                              muzical  dedicat  fruntaşilor  de  pe  o-  Se  primesc  candidaţi  dintre  mu ncitorii  cel  mai  calificaţi  încadraţi
                                                                               teresează  în  prezent  felul  cum  este  or­  le-aţi  făcut  socotim  că  sînt  bune.  Adre-
           ale  nevoilor  populaţiei  cît  şi  a  turis­            (Agerpres).  ganizată  vacanţa  pionierilor  şi  şcolari­  sr.ţi-vă  Ministerului  Invâţamîntului                  !  in  ulirma  sau  penultima  categorie  a  reţelei  tarifare  aplicata  in  ra-
                                                                                                                                                                                       (  mura  respectiva,  —  absolvenţi  ai  şcolilor  pjofesionale,  ai  gimnazîilor
                                                                                                                                                                                       i  industriale,  ai  şcolilor  inferioare  de  arte  şi  meserii  sau  ai  altor  şcoli
                                                      f ilm e le                                  s iu p t                v y  r   n                   “ i   3 m                       !  echivalente.
                                                                                                                                                                                            Candidaţii  trebuie  sâ  aibă  o  practica  de  3—5  ani  (3  ani  pentru
                                                                                                                                                           n ■ I
                                                                                                                                                   1
                                                                                                                                                   3
                                                                                                                                                   2u
                                                                                                                                                   2

                                                                                                                               tdJD uxi  t Lj   rrJuc Ba
                                                                                                                                                                                       •  sectoiuf  construcţii  şi  5  ani  pentru  celelalte  categorii)  în  meseria  pen-
                                                                                                                                                                                       l  tru  care  urmeazâ  sâ  fie  şcolarizaţi  ca  maiştri,  sau  în  meseria  a  ca-
                                                                                                                                                                                       |  rei  profil  are  caracteristici  comune  cu  aceasta.  De  asemenea,  tre-
               Liturghia  de  la  miezul  nopţii                                                                                               Comisarul                               ,  buie  sâ  aibâ  stagiul  militar  satisfâcut,  fârâ  a  depăşi  vîrsta  de  35  de
                                                                                                                                                                                       1  ani  la  15  septembrie  1964.
                                                                                                                                                                                       i  A c t e l e   n e c e s a r e
                                                                                                                                       B                                                          ❖  certificat  de  naştere  în  original;
                                                                                                                                                                                                  0   diploma  de  absolvire  a  şcolilor  profesionale,  a  gimna­
                                                                                                                                                                                                     ziilor  industriale,  a  şcolilor  inferioare  de  arte  şi  meserii
                                                                                                                                                                                                     sau  a  altor  şcoli  echivalente;
                                                                                                                                                                                                  0   certificat  eliberat  de  policlinicâ  cu  analiza  singelui
                                                                                                                                                                                                     (Waserman),  rezultatul  examenului  radiologie  pulmonar;
                                                                                                                                                                                                  0   adeverinţă  eliberată  de  întreprinderea  unde  lucrează  cu
                                                                                                                                                                                                     arătarea  timpului  servit;
                                                                                                                                                                                                  0   copie  de  pe  carnetul  de  muncă;
                                                                                                                                                                                                   '  recomandarea  întreprinderii  unde  lucrează;
                                                                                                                                                                                                  <$>  adeverinţă  cu  specificarea  salariului  pe  ultimele  3  luni;
                                                                                                                                                                                                  ♦   dovadă  de  satisfacerea  stagiului  militar,  după  livret;
                                                                                                                                                                                                  0   adeverinţă  cu  specificarea  categoriei  de încadrare  şi  sa­
                                                                                                                                                                                                     lariul;
                                                                                                                                                                                                  0   cererea  de  înscriere  Ia  şcoală  a  candidatului,
                                                                                                                                                                                            înscrierea  la  cursuri  se  face  pinâ  la  data  de  20  august  a.c.
                                                                                                                                                                                            Dosarele  se  vor  înainta  pină  la  data  de  15  august  la  întreprin­
                fste  o  producţie  a  studiourilor  din  Bratislava,  distins  cu   Este  un  film  al  studiourilor  engleze,  realizat  după  piesa   Filmul  „ ComisarulJ  este  o  producţie  a  sludiouiilor  italie­  derea  construcţii,  transporturi  Timişoara,  cu  sediul  în  strada  13  De­
              o  medalie  la  Festivalul  internaţional  al  Ulmului  de  la  Karlovy-   scriitorului  francez  Marcel  Pagnol.  Autorii  Ulmului,  fără  a   ne.  El  pare  a  h  un  Ulm  poliţist  dar,  de  fapt,  prezintă  viaţa   cembrie  nr.  12.
              Vary  7%2.  Filmul  zugrăveşte  tabloul  decăderii  morale   al   se  depărta  loial  de  textul  literar,  au  introdus  unele  elemente   unui  poliţist  care-şi  ratează  cariera.  Eroul  principal  al  acestei   Recrutarea  se  face  pentru  următoarele  categorii  de  maiştri:
              unei  (amilii  mic-burgheze  dintr-un  orăşel  slovac,  spre  slîrşi-   de  noutate  prin  accentuarea  unor  aspecte  din  clasă,  corn-   comedii, Dante l.ombardozz-:, este subcomisar  la  chestura  po­  0   maiştri  construcţii  şi  constructori  căi  ferate  (curs  de  zi);
              lul  războiului.  Conflictul  se  desfăşoară  in  cadrul  familiei  Ku-   portanientul  copiilor  etc          liţiei  din  Roma  Deşi  licenţiat  in  drept  el  lucrează  intr-un   0   maiştri  construcţii  de  instalaţii  tehnico-sanitare  (curs
              bez,  în  noaptea  de  ciăciun  a  anului  1944.         Profilul  personajelor  este  schematizat  şi  adesea  modificat   birou  de  mina  a  treia,  in  subsolul  clădirii.  Ocazia  de  a-şi   de  zi);
                O  atmosferă  de  înaltă  tensiune  începe  sa  domnească  în   ne justificat.  De  aici  şi  o  nouă  formă  a  deznodăminlului  faţă   afirma  capacităţile  profesionale  i  se  iveşte  cînd,  cercetînd   0   maiştri  electricieni  centrale,  staţii  şi  reţele  (curs  de  zi);
                                                                     de  piesă*                                                                                                                   0   maiştri  mecanici  utilaje  construcţii  căi  ferate  şi  rutiere
              lamilie  cînd,  la  masa  din  noaptea  crăciunului,  este  invitat  şi                                        un  dosar  încheiat,  el  descoperă  o  nepotrivire  între  depo­
                                                                       Filmul  trăieşte  prin  unele  momente  dramatice  şi  mai  ales                                                              (curs  seral).
              comandantul  german  Brecker,  care  locuia  la  ei.   pnn  iocu!  bun  al  unor  actori  El  dezvăluie  situaţia  omului   ziţiile  martorilor  Dar,  el  este  un  arivist  neajutorat,  un  plîn-
                Filmul  urmăreşte  comportarea  membrilor  acestei  lamilii,   intr-o  societate  în  caie  singura  posibilitate  de  afirmare  este   gâreţ-  Aşa  că,  datorită  structurii  psihice  a  acestuia,  intenţiile   Informaţii  suplimentare  se  pot  obţine  la  întreprinderea  construc-
              demascindu-le  ipocrizia  si  laşitatea.               necinstea.                                              critice  destinate  justiţiei,  ordinei  de  stol  sini  mult  diminuate.  ţii,  transporturi,  serviciul  personal,  Timişoara,  telefon  17988  sau  16595,





                                                                                                                  LncaaS  V a a id a
                                                                                                                   Lacul  Vanda  din  Antarctida,  lung  de  PEŞTERA DE  L A   T E C U R I

                                                                                                                  8  km,  rămîne  tot  timpul  anului  acope­
                                                                                                                  rit  cu  un  strat  gros  de  gheaţă.  In  acea­
                                                                                                                                                      Printre  nenumăratele  frumuseţi  naturale  ale  regiunii   parcurgem  pe  jos,  de-a  lungul  Văii  Şiretului,  cr  V/ţ/Va
           AEROPORTURILE                                                                                          stă  regiune,  temperatura  medic  anuală   Hunedoara,  un  loc  de  seamă  îl  ocupă  relieful  calca-   kilometri  care  separă  punctul  numit  „ Tecuri“   .halta
                                                                                                                  este  de  minus  20  de  grade;  nici  în  plină
                                                                                                                                                    ros  şi  îndeosebi  golurile  subpamintene  existente  în  el  :   de  tren  Baru  Mare,  dintre  Haţeg  şi  Petroşani.  P?
           fPAIRH^lIJILUJSi                                                                                       vară  ca  iui  urcă  peste  zero  grade.  peşterile.  Formate  şi  lărgite  necontenit  prin  acţiunea   parcursul  acestui  drum.  se  remarcă  încă  de  la  Im ­
                                                                                                                   Aproape  ele  fundul  lacului,  la  o  adîn-   apei.  în  decursul  mileniilor,  peşterile  constituie  ade­  put  pitorescul  versanţilor  de  calcar,  de  pe  care  ciţiva
             Iu  prezent  Parisul  dispune  de  două                                                              cime  de  60  m  s-a  descoperit  un  strat   vărate  tezaure  de  concreţiuni  calcaroase,  felurile  ca   pinteni  de  slincă  atrag  atenţia  mai  ales  amatorilor  de
           auri  aeroporturi  —  Bourget  şi  OHy  --
                                                                                                                  de  apă  sărată  cu  o  temperatură  de  peste   forma  şi  mărime,  a  căror  culoare  variază  pe  o  gamă   alpinism  De  la  Tecuri,  urmam  un  hăţiş  pnn  pădurea
           ;arc  au  împreună  o  capacitate  de  lu­                                                             25  grade.  Fenomenul  este  cu  atît  mai   întreagă  de  la  alb-imaculat  şi  pînă  la  roşu-cărămiziu.   deasă  a  versantului  sting,  care  ne  conduce  pînă  pe
           tru  pentru  circa  14.000.000  de  pasageri                                                           curios  cu  cît  nu  se  cunoaşte  în  aceste   Ir,  masivele  calcaioase  se  ascund  adevărate   pe/sa/e   creastă  şi  de  unde.  urmind  un  drum  larg  în  conti­
           pe  an.  Dacă  în  1946  Orly  era  considerat                                                         meleaguri   nici   un  izvor  termal  sau   mbpâmintene  care,  întocmai  ca  şi  cele  din  exieiior,   nuare,  ajungem  în  curînd  la  peşteră.
           un   aeroport   mare,  astăzi,  ca   trafic                                                            altă  sursă  de  căldură  în  straturile  pro­  oleră  vizitatorilor  lor  imagini  impresionante,  de  ne­
                                                                                                                                                    uitat.                                                  Intrarea  este  puţin  primitoare,  avînd  forma   unui
           el   este   un  aeroport  mediu   pentru                                                               funde  ale  păniîniuluî.
           11.000. 000  de  calatori.  Aeroportul  Bour­                                                                                              Peştera  de  la  Tecuri  este  una  dintre  cele  mai  fru­  aven  (prăpastie  verticală)  adine  de  ciţiva  metri  şi  pe
                                                                                                                                                    moase  din  ţara  noasltă,  dcsccneritâ  doar  cu  un  de­  care  o  coborîm  prin  intermediul  unei  scări  din ^ r r o ,
           get  este  mai  mic,  avînd  capacitatea  de
           3.000.  000  de  călători.                                                                             Telescop  pentru  amatori         ceniu  In  urmă  de  ciţiva  speologi  amalori  care  cutreie­  ia  fundul  prăpastiei  se  deschide  gura  peşterii,  pun
                                                                                                                                                    rau  munţii  Sebeşului  Pentru  a  ajunge  la  ea,  trebuie  5a
             Din  cauza  creşterii  rapide  a  număru­                                                                                                                                                    care  pătrundem  în  becisnica   lume  subpamînteană.
           lui  călătorilor  şi  punerii  în  funcţiune  a                                                          Un  grup  de  astronomi  din  Riga  con­                                              iece  şi  ostilă  la  început.  Dar,  după  ce  ne-am  acomo­
                                                                                                                  struiesc  cel  mai  mare  telescop  pentru
           avioanelor  supersonice  va  trebui  con­                                                                                                                                                      da?  cu  întunericul  şi  ne-am  încumetat  sâ  pătrundem
                                                                                                                  amatori  din  U.R.S.S.,  al  cărui  obiectiv
           struit  un  nou  aeroport.  Încă  din  1957                                                                                                                                                    mai  adînc  în  peşteră  —  întovărăşiţi  de  nelipsita  lampă
                                                                                                                  cu  oglinzi  arc  un  diametru  de  0,5  me­
           s-a  prevăzut,  iar  anul  acesta  s-a  aprobat,                                                                                                                                               de  carbid  —  oboseala  ne  va  fi  răsplătită  din  plin,  în-
                                                                                                                  tri.  Oglinda,  la  şlefuirea   şi  lustruirea
           construirea  aeroportului  Paris-Nord  —                                                                                                                                                       trucît  vom  pătrunde  in  citeva  coridoare  şi  săli  deose­
                                                                                                                  căreia  s-a  lucrat  doi  ani,  este  gata.  Ac­
           situat  Ia  22  kilometri  de  Paris.  El  va  fi
                                                                                                                  tivitatea  astronomilor  amatori  este  con­                                            bit  de  bogat  şi  variat  împodobite  cu  concreţiuni  din
           gata  în  1970  şi  va  putea  prinn   circa
                                                                                                                  dusă  de  inginerul   encrgctician  Mihail                                              calcar;  dintre  acestea,  cele  mai  remarcabile  sînt  cris­
           20.000.  000  de  pasageri  pe  an,  înccpînd
                                                                                                                  Gaîlis.                                                                                 talele  de  calcită,  numite  cristalictite,  de  culoare  ioş-
           din  1975.
                                                                                                                    Telescopul  este  destinat  observatoru­                                              cată-slrăvezie.  datorită  căroia  Peştera  de  la  Tecuri  ri­
                                                                                   Prim,a  locomotivă  pusă  în  funcţi­  lui  pentru  astronomi   amatori  din  Si-                                      valizează  ca  frumuseţe  cu  vestita  peşteră  Pojarul  Po­
                                                                                 une  prin  radio  a  efectuat  zilele  tre­  gulde.
                                                                                 cute  cursa  de  probă   în  gara  Hud-                                                                                  liţei,  de  la  Scărişoara  (munţi/  Apuseni).  Vizitatorul  este
           I N I M A          E L E C T R I C A                                  dmge  (la  sud  de  Stockholm).    Astronomii  amatori  intenţionează  sâ                                                intr-adevăr  fascinat  de  cele  înlîlnite  a ici:  stalactite,
                                                                                   In  foto:   Inginerul   suedez   Nils   folosească  acest  telescop   ziua  pentru                                     stalagmite  de  mărimi  variate,  splendide  domuri   de
             După  cum  se  ştie,  aparatul  „paccma-   reţele  abdominal,  la  generatorul  de  im­  SJoberj comandîml  prin  transmiţător   studierea  activităţii  solare,  iar  noaptea
           kcr"  este  un  stimulator  electric,  care   pulsuri  fixat  în  cavitatea  toracică.  Con­  conectarea  locomotivei  cu  vagoanele   pentru   studierea   celor  mai  mici  pla­             prelingere,  coloane,  bazinaşe  cu  apă  (pe  care  speo­
           se  aplică  pe  cordul  bolnavilor  pentru   ductorul  electric  urmează  să  fie  înlo­  la  gara  Huddîngc.  nete  —  asteroizi.                                                             logii  la  numesc  „gururi"  şi   care  ascund  intr-însele,  o
           a-i  permite  să-şi  continue  pulsaţiile.  Este   cuit  prin  icietransmisia  impulsului.  Ba­                                                                                                interesantă  faună  cavernicolă   acvatica),   majoritatea
           vorba,   aşadar,  de  un  minuscul   gene­  teria  care  se  va  afla  acum  în  exteriorul                                                                                                    dintre  ele  avînd  o  coloraţie  bnm-roşcată,  datorită  ar­
           rator  de  impulsuri,  care  primeşte  ener­
                                             corpului  va  alimenta  o  staţie  emiţătoa­
           gia  de  !a  o  mică  baterie,  introdusă  în                                                                                                                                                  gilei.  Dintre  săli,  cea  mai  frumoasă  este  fără  îndorată
           peretele  abdominal,  La  recentul  congres   re  de  impulsuri  radio.  Aparatul  „pace-                                                                                                      cea  denumită  de  speologi  „Camera  Roşie\
           de  cardiologie  din  Milano  s-a  prezentat   maker"  va  deveni  astfel  o  staţie  de  ra-   0   Se  cunosc  cazuri,   verificate   de   0   lJoylc.  fizician  şi  filozof  dîn  sec.        Datorită  bogăţiei  de  concreţiuni  şi  mai  ales  datorită
           o  Inovaţie  interesantă  în  acest  domeniu.   diorecepţie,  care  transformă   impulsul   Ştiinţă,  de  tumori  maligne  vindecate  de   XVU,  a  prevăzut  în  mod  genial  că  na­         prezenţei  ciişlalictilelor  de  calcită.  Peştera  de  la  Tecuri
           Este  vorba  de  o  nouă  tehnică,  caic  ar   radio  prim it  într-un  impuls  electric  şi   la  sine?  înseamnă  că  în  natură  există   tura  bolilor  contagioase  va  fi  explicată     a  (ost  decretată  „monument  al  naturii",  In  consecin­
           permite  desfiinţarea  conductorului  elec­  îl  transmite  ţesutului  cardiac.  In  felul   şi  o  imunitate  la  cancer.  Ultimele  ex­  iie  cel  care  va  lămuri  şi  natura  fermen­     ţă,  ea  este  protejată.  iar  vizitarea  ci  nu  poale  fi  fă­
                                                                                perienţe  efectuate  pe  animale  au  confir­  taţiilor?  Aşa   s-a  şi  întîmplat:  îu  sec.
           tric,  folosit  pînă  acum  ca  sâ  transmită   acesta  tratamentul   devine   mult   mai   mat  acest  lucru.  XIX  explicaţia  a  fost  dată  de  Pasteur.                                   cută  dedt  cu  autorizaţia  Comisiei  monumentelor  na­
           curentul  de  Ia  bateria  amplasată  in  pe-  simplu.                 0   Unele  triburi  din  Africa  răsări­  0   Oamenii  de  ştiinţă  au  stabilit  ca                                    turii,  sub  supraveghere  Frumoasele  concreţiuni  ca/-
                                                                                teană  deţin  secretul  unui  vaccin  care  fe­  acţiunile  săvîrşîtc  de  om  in  timpul  som­                           caroase  pe  care  le  admirăm  astăzi  în  peşteri  —  ia/  /n
                                                                                reşte  de  moarte  persoanele  muşcate  de   nului  ocupă  tot  alîta  timp  cît  acţiuni                                 cazul  nostru  în  Peştera  de  la  Tecuri  —  aşa  cum  pri­
                                                                                şerpi  veninoşi?                  analoage  săvîrşîtc  în  stare  trează?   S-a                                           vim  tablourile  dinlr-o  galerie  de  artă,  s-au  iormat  şi
            0  descoperire  in  domeniul  microbiofog/ei                          0   O  nouă  seringă  fără  ac,  creată  în   calculat,  de  asemenea,  că  un  „visător"                               dezvoltat  în  cursul  unor  sute  şi  uneori  chiat  mii  ue
                                                                                S.U.A.,  a  fost   încercată  în  Pakistan,   normal  arc  în  timpul  somnului  patru                                    ani,  iar  o  dată  rupte  ele  nu  se  mai  rclac  dec.lt  foa/ie
             M.  Iontov,  colaborator  ştiinţific   la   reuşit  să  izolc/.e  aceşti  anticorpi  în  for­  unde  r.c  înregistrează  numeroase  cazuri   vise  de  cîîc  cea.  20  minute  fiecare.      lent.  De  aceea,  datoria  vizitatorilor  şi  a  turiştilor  ama­
           Institutul  de  cercetări  ştiinţifice  pentru   mă  pură.           de  holeră?  Cu  ajutorul  acesteia  doi  lu­  •r.  Pe  vremuri  pietrele  preţioase  erau                                tori  de  speologie  este  de  a  cunoaşte  modul  lot  de
           epidemiologie  şi  microbiologic  (Sofia),  a   La  acelaşi  institut  a  fost  încununată   crători  sanitari  cu  calificare  medie  pot   administrate  ca  medicament?  Chiar  Papa
           stabilit  că  sîngclc  şarpelui  veninos  vi­  de  succes   o  experienţă  care  a  permis   face  zilnic  6.759  injecţii,  în  timp  ce  cu   Clement  al  VJI-lca,  cînd  a  fost  bolnav   toimare  şi  de  a  păstra  integritatea  Ini  estetică,  con­
           pera  ammodytes,  extrem  de  răspîiulit in   descompunerea  veninului  unui  şarpe  de   o  seringă  obişnuită  nu  se  pot  face  mai   în  anul  1535,  a  înghiţit  diamante,  ru­         tribuind  la  ocrotirea  frumuseţii  peşleiiloC
            Bulgaria,  conţine  anticorpi  care  acţio­  acelaşi  lip  în  componenţi  micromolccu-   mul;  de  100  injecţii  pe  zî.  bine  şi  pulbere  de  smarald  în  valoare                                                     CORNELIU  PLEŞA
            nează  împotriva  propriului  venin  al  a-                           0   Copiii  sub  şase  luni  sînt  în  general   de  40  de  milioane.                                                                              ing  TR A IA N   IACOB
                                              lari,  ţinîndu-sc  scama  de  folosirea  lor
            ccstui  şarpe,  fapt  extrem  de  rar  întîlnît                     Imuni  la  Infecţii,  moştenind  această  imu­  0   In  Venezuela  există  căderi  de  apă                                                             Cercetători  ştiinţifici
            în  biologie.  Omul  de  Ştiinţă  bulgar  a  în  farmacologie.      nitate  de  la  mama  lor?        lungi  de  peste  un  km?           Stnlagnit  uriaş  tic  7  ni  aflat  in  peştera  TccurL
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11