Page 7 - 1964-08
P. 7

t'îr.  2984                                                                                               D .u m a l  so cia lism u lu i                                                                                                Pag.  3



         ANUL  ŞCOLAR                                                                                                                                                                                                   Conferinţe  despre


                                                                                                                                                                                                                        fermele  şi

         CIT  MAI  BINE  PREGĂTIT!                                                                                                                                                                                      instrumentele




           Ne  mal  desparte  puţin  timp  pînă   tul  executiv  al  sfatului  popular  comu­  pînă  la  începerea  noului  an  şcolar  nc
         cînd  va  începe  un  nou  an  şcolar.  nal  s-a  îngrijit  de  asigurarea  materia­  mai  desparte  puţin  timp  şi  că  volumul
           In  fiecare  comunâ  şi  oraş  din  re­  lelor  necesare,  de  mobilizarea  cetăţeni­  de  lucrări  aici  este  destul  de  mare,  sc                                                       Nou/  cămin  stu­  Datorită  creşterii  continue  a  venitu­
         giunea  noastrâ  se  depun  eforturi   lor  la  lucru  ctc.  Aici  sînt  toate  condi­  impune  să  sc  treacă  dc  urgenţă  la  eli­                                                        denţesc  de  Io  I.   rilor  băneşti  ale  oamenilor  muncii,  ac­
                                                                              berarea  spaţiului  şi  la  amenajarea  lui  în
                                            ţiile  ca  şcoala  să  fie  terminată  la  timp.
         susţinute  pentru  a  asigura  din  vre­  Pentru  aceasta  este  necesar  însă,  să  exi­  săli  de  clasă.  Orîce  zi  dc  întîrzicrc  duce                                                M.  Petroşani  Aici,   ţiu n e   de  economisire  la  C.E.C.  a  căpă­
         me  cele  mal  bune  condiţii  de  în­  ste  mai  multă  preocupare  pentru  va­  la  scăderea  garanţiei  (pe  care  tovarăşii                                                             viitorii  ingineri,  au   tat  în  ţara  noastră   un  larg   caracter
         văţătură  elevilor  din  şcolile  de   lorificarea  resurselor  locale,  pentru  or­  dc  la  sfatul  popular  comunal  au  dat-o)                                                          Condici  din   cele   dc  masă.  In  scopul  popularizării  for­
         toate  gradele.  Un  accent  mare  se   ganizarea  a  cît  mai  multe  acţiuni  dc   că  localul  va  fi  terminat  la  vreme.                                                              mai  bune  pentru   melor  şi  instrumentelor  dc  economisire
         pune  pe  asigurarea  spaţiului   de   muncă  patriotică,  astfel  ca  banii  alo­  In  situaţiile  existente  Ia  Sfatul  popu­                                                             a  se  odihni.     prin  C.E.C.,  precum  şi  a  avantajelor ofe­
         şcolarizare.  pe noile construcţii  şco­  caţi  pentru  această  lucrare  să  fie  folo­  lar  raional  Alba  este  prevăzută  amenaja­                                                                         rite  dc  C.E.C,  pentru  sumele  depuse,  re­
         lare  care  trebuie  date  în  folosinţă   siţi  cu  eficienţă  maxima.  rea  unei  săli  dc  clasă  la  Oarda  de  jos.                                                                                        cent,  conducerea  Casei  orăşeneşti   dc
         la  15  septembrie  a.c.            In  afara  celor  menţionate  mai  sus,   La  sfatul  popular  comunal  însă,  acest                                                                                        economii  şi  consemnaţiuni  Deva  a  luat
                                                                              lucru  nu  sc  cunoştea,  deşi  dintr-o  ana­
           In  scopul  impulsionării   ritmului   in  cele  două  raioane  există  şi  alte  con­  liză  făcută  la  faţa  locului  a  reieşit  ne­                                                                      măsura  ca  în  oraş  şi  in  localităţile  apar­
                                            strucţii  şcolare  ce  sc  găsesc  într-un  sta­
         la  construcţiile  şcolare,  a  pregătiri­  diu  avansat.            cesitatea  acestei  amenajări.                                                              u c u                                          ţinătoare  să  se  prezinte  conferinţe   cu
         lor  ce  se  fac  pentru  deschiderea                                  Situaţii  asemănătoare  sc  mai  găsesc  şi                                                                                              acest  caracter.  Astfel  de  conferinţe  au
         anului  şcolar,  redacţia  ziarului  a   Lucrări  intim ate          în  alte  sate  din  cele  două  raioane.                                                      >                                           avut  loc  la  Deva  la  Uzina  de  preparare,
         organizat  un   raid  in   raioanele                                                                                                                                                                            I.R.T.A.,  T.R.C.H.,  şi  la  Simcria  la  Ate­
         Sebeş  şl  Alba.  lată  constatările  fă­  Faţă  de  timpul  care  a  mai  rămas  pînă   Reparaţii  si  zugrăveli                                      ‘       ,  ----------- <•                                lierele  R.M.R.,  iar  în  mediul  sătesc,  în
         cute  cu  acest  prilej.           la  începerea  noului  an  şcolar,  în  unele                                                        ■                “    11   a »-»♦•*  X,'.                               comunele Cristttr  şi  Băcta.  La  r.ccstc con­
                                           sate  şi  comune  construcţiile  şcolare  sînt   In  perioada  de  vacanţă  sc  execută  la   -  - 4 ^  • M 1   f l   *.   i   U *                 VâJtL                      ferinţe  au  participat  peste  2X00  de  oa­
         La  construcţii—  o  buna         întîrziatc.  In  alte   părţi,  din   lipsă  de   şcoli  lucrări  de  reparaţii  şi  zugrăveli.  La
                                           iniţiativă  şi  preocupare  ele  nici  n-au  în­  Sebeş  şi  Alba  aceste  lucrări  au  fost  con­                                                                            meni.
         organizare                        ceput.  La  Prcsacn,  raionul  Sebeş,  unde   tractate,  în  majoritate,  cu  întreprinderile                                                                                   Cu  acest  prilej  s-a  arătat  că  sumcîs
                                           sini  strict  necesare  două  săli  de  clasă,   dc  gospodărie  orăşenească.  Şi  aici  ritm ul                                                                              depuse  pc  librete  C.E.C.  oferă  depună­
           O  dată  cu  începerea  noului  an  şcolar,   începerea  lucrărilor  a  fost  tărăgănată  în   dc  lucru  este  influenţat  dc  organizarea                                                                   torilor  pe  dc  o  parte,  posibilitatea  de  a
         în  raioanele  Sebeş  şi  Alba  vor  trebui   mod  nepermis.  Dc-abia  acum,  după  nu­  muncii.  Bine  a  procedat  în  această  p ri­  IN ACESTE ZILE, LA COSTINEŞTI                                          realiza  însemnate  economii  prin  depune­
                                           meroase  intervenţii  ale  organelor  raio­
         date  în  folosinţa  un  număr  de  aproape                          vinţă  I.G.O.  Sebeş.  La  îndrumarea  co­                                                                                                 rea  treptată  a  sumelor  disponibile,  de
         20  săli  de  clasă,  necesare  asigurării  spa­  nale,  s-a  trecut  la  săparea  fundaţiei.  Rău   mitetului  executiv  al  sfatului   popular                                                                a-şi  spori  economiile  prin  participarea
         ţiului  de  şcolarizare  elevilor  din  clasele   este  că  nici  măcar  acum  nu  se  mani­  raional  aceasta  a  organizat  S  echipe  dc   La  Costineşti,  în  apropierea  pla­  Vacanta  de  vară  a  reunit  la  Costi­  Viata  în  comun,  jocurile,  întrece­  la   tragerile  la  sorţi   trimestriale,  pre­
         I-V II1,  Pane  din  aceste  săli  silit  con­  festă  interes  pentru  accelerarea  ritm ului   zugravi  care  au  fost  repartizate  pe  grupe   neşti  70  de  elevi  din  diferite   {ari,   rile  sportive,  timpul  petrecut  pe pla­
         strucţii  noi.  altele  se  amenajează  în  di­  lucrărilor.  Aceasta  pentru  că,  în  primul   dc  comune,  fixîndu-(i-$e   termen   dc   jei  scăldată  de  soarele   fierbinte,   tormînd  o  singură  familie  unită  de   jă,  excursiile,  acţiunile  de  club  etc.   cum  şi  prin  dobînziic  acordate,  iar  pe
         ferite  clădiri.  Care  este  stadiul  construc­  rînd,  tov. Natca  Nicolac,  preşedintele co­  execuţie.  Pînă  în  prezent  din  cele  34  dc   există  o  oază  a  tinereţii  celei  rnai   au  legat  trainice  prietenii  între  co­  de  altă  parte,  dc  a  contribui  la  dezvol­
         ţiilo r  şi  al  amenajărilor  în  aceste  ra­  mitetului executiv  al  sfatului  popular co­  şcoli,  I.G.O.  Sebeş  a  executat  peste  20.   expansive,  tabăra  internaţională  de   aceleaşi  bucurii  şi  năzuinţe  tinereşti.   tarea  economici  noastre  naţionale.   Pe
         ioane?                            munal,  n-a  manifestat  interes  în  procu­  Şcolile  din  oraşul  Sebeş,  din  Daia,  Doş-   pionieri  şi  şcolari.  Cîntecul.   jocul   Viata  In  tabără  are  toate  atributele   pii.  Sovieticul  Tolia  Safonov  este  cu­  calea  economisirii  la  C.E.C.,   oamenii
           Vizitînd  punctele  de  lucru  ale  noilor   rarea  unor  materiale  şi  punerea  lor  ime­  tat.  Boz  etc.  sînt  gata  pentru  a  primi   şi  voia  bună,  at/f  de  caracteristice   pentru  a  i  se  da  calificativul   de   noscut  ca  trompetistul  taberei,  Ri-   muncii  strîng  în  mod  treptat  sumele  ce
         construcţii  şcolare,  se  poate  afirma  că.   diată  în  lucru.  Aşa  sc  explică  de  ce  că­  elevii.  virstei  şcolare,  răsună  aici  în  toată   „ minunată\   In  afara  plajelor  şi  băi­  chard  Weimunster  din  RF  Germană   Ic  prisosesc,  pentru  a  le  folosi  mai  tir-
         în  general,  se  manifesta  preocupare  pen­  rămida  confecţionată  dc  mai  multă  vre­  Datorită  preocupării  conducerii  Şcolii   plenitudinea.  Uneori  răsuna  cînlecc   lor  zilnice  făcute  sub  supravegherea   cel  mai  bun  sportiv,  Migosia  Nasie-   ziu  la  procurarea  de  autoturisme,  tele­
         tru  grăbirea  şi  terminarea   înainte  de   me.  stă  şi  acum  „la  uscat",  fără  a  fi   dc  8  ani  nr.  2  din  Alba  lulia  (director   în  limba  franceză,  alteori  în  germa­  medicilor,  profesorilor  de  educaţie   rowska  din  Varşovia  şi  Carmen  Stă-   vizoare,  mobilă  ctc.
         vreme  a  acestor  construcţii.  Acolo  unde   arsă.  Nici  directorul  şcolii,  V.  Mitca,   tov.  Ştefan  Bîrlea),  aici  au  fost  zugră­  fizică  şi  instructorilor,  copiilor   le   nescu  din  Oucureşti  —  bune  ca­
         comitetele  executive  ale  sfaturilor  popu­  tiu  s-a  preocupat  să  urgenteze  începerea   vite  toate  sălile  de  clasă,  laboratoarele,   nă  sau  rusa,  în  polonă  sau  romîna.   place  mult  să  organizeze  pe  nisipul   marade  şi  iubitoare  de  iocuri  dis­  M ulţi  dintre   participanţii  la  confe­
         lare  orăşeneşti  şi  comunale  nu  coordo­  lucrărilor.  Da,  mai  mult,  cei  doi,  în  loc   coridoarele,  au  fost  parchetate  8  săli  de   Doar  rîsul  este  întotdeauna  la  (el  tractive,  iar  Hsnn  Rovini  din  Fran­  rinţe  s-au  interesat  despre  formele  dc
         nat  şi  supravegheat   mersul  lucrărilor,   să  pună  umărul,  s-au  angajat  în  discuţii   clasă  iar  pentru  iarnă  au  fost  tăiate  şi   fierbinte  diferite  iocuri  distractive,   ţa  —  pasionat  înotător  şi  mare  ama­  economisire  la  C.E.C.,  despre  condiţiile
         construcţiile  9e  găsesc  într-un   stadiu   neprincipiale.         depozitate  aproximativ  8  vagoane   dc                             sau  să-şi  demonstreze  înclinaţiile  ar­  tor  de  box              de  retragere  a  banilor  şi  despic  alte  pro­
         avansat.  La  Miercurea,  spre  exemplu,   Departe  de  a  fi  satisfăcătoare  este  şi   lemne.  Merită  a  fi  subliniat  faptul  că    hitectonice  creind  castele  din  nisip                              bleme.  Aceştia  au  prim it  răspunsuri  cla­
         unde  se  construieşte  un  local  cu  8  săli   situaţia  celor  două  săli  dc  clasă   din   la  executarea  acestor  lucrări  o  mare  con­ La  un  singur   şi  scoici    Ne  bucură  şi  ne  plac  prieteniile   re  la  toate  întrebările.  Li  s-a  arătat  ast­
         de  clasă  pentru  şcoala  medie,  echipele   Vingard.  Au  trecut  aproape  trei  săpta-   tribuţie  şi-a  adus-o  personalul  adminis­    Cine  va  putea  uita  croaziera  pe   legate  in  zilele  petrecute  pe  litora­  fel  că  secretul  operaţiunilor  C.E.C.  este
         de  muncitori  au  terminat  deja  zugrăvi-   mîni  dc  la  turnarea  fundaţiei  (lucrare   trativ  al  şcolii.  In  felul  acesta,  cu  suma   magazin                      lul  romînesc  —  spune  Sanja  Rath-
         tul  şi  vopsitorîilc  interioare,  montarea   Şi  aşa  mult  întîrziată)  şi  aici  nu  s-a  mai   alocată  la  buget  s-a  executat  un  volum   Marea  Neagră  cu  remorcherul  „Bor-   man  din  R D.  Germană.  Nu  voi  uita   asigurat,  iar  statul  garantează  toate  su­
         parchetului,  urmîud  să  treacă  Ia  tcncu-   lucrat  nimic.  Aceasta  pentru  că  sfatul   mult  mai  marc  dc  lucrări.                sec",  excursiile  la  Mangalia.  Mamaia,   că  cea  de-a  T3-a  aniversare  a  naş­  mele  depuse.  S-a  arătat,  de  asemenea,
         iclile  exterioare,  montarea  balustradelor   popular  comunal  (preşedinte   Crucian   Pentru  majoritatea  şcolilor din  raionul   Colectivul  magazinului   moto-sport   sau  la  CA.C.  din  Patazu  Mare  —   terii  mi-am  sărbătorit-o  aici.  la  mare.   că  în  scopul  evitării  aglomeraţiilor  de
         la  scări,  a  obiectivelor   sanitare   ctc.   Manciulea)  „nu  a  găsit"  mijloacele   cu   Alba  a  fost  luată  măsura  ca  I.G.O,  să   nr.  74  Petroşani  se  străduieşte  să  asigure   minunate  ocazii  de  a  cunoaşte  re­  împreună  cu  noii  mei  prieteni",  a-   la  ghişeul  C.E.C.  al  Casei  orăşeneşti  dc
         După  aprecierile  colectivului  dc  munci­  care  să  transporte  cărămida  de  la  Ghir-   execute  lucrări  de  reparaţii  şi  zugrăveli.   o  aprovizionare  şi  deservire  la  nivelul   giunea,  de  a  petrece  plăcut  şi  in­  daugă  o  elevă  economii  din  Deva,  s-au  înfiinţat  ghi­
         tori,  construcţia  va  fi  terminată  înainte   boin,  unde  se  găseşte.  De  altfel,  preşe­  S-a  înlocm it  şi  un  plan  operativ  prin   cerinţelor.  Datorită  acestui  lucru  nu­  structiv  zilele  vacantei!  Mai   sînt   Zilele  acestea,  îmbrăşităr!  căldu­  şee  C.E.C.  şi  în  întreprinderi  şi  insti­
         dc  23  August.  O  remarcă  $c  cuvine  n   dintele  sfatului  popular  comunal  moti­  care  se  stabilea  deplasarea  zugravilor  de   mai  în  primele  6  luni  ale  anului  au  fost   apoi  vizionările  programelor  postu­  tuţii.
         fi  făcută  în  legătură  cu  grija  manifes­  vează  întîrzierea  lucrărilor  şi  prin  aceea   la  o  şcoală  la  alta.  După  ce  au  fost  zu­  vîndute  peste  200  biciclete  dc  tip  „Ele­  lui  de  televiziune  Bucureşti,  Carna­  roase  vor  pecetlui  despărţirea  şcola-   Participanţii  la  conferinţele  amintite
         tată  pentru  executarea  lucrărilor.  că  cuptorul  dc  cărămidă  nu  s-ar  fi  ră­  grăvite  un  oarecare  număr  dc  şcoli,  zu­  gant",  300  maşini  dc  spălat  rufe,  pe9te   valul  prieteniei,  învăţarea  de  cinte-   rilot  din  prima  serie.  în  vreme  ce   şi-au  exprimat  dorinţa  ca  şi  în  viitor.
           $i  în  satul  Galaţi,  comuna  Feneş,  ra­  cit  (!),  (Oare  cît  timp  îi  trebuie  unui   gravii  au  fost  retraşi  ţi  puşi  să  execute   100  maşini  dc  cusut  tip  „Ileana",  ISO   alţi  tineri,  din  R P  Bulgaria  R.  S
         ionul  Alba, datorită  preocupării  comite­  cuptor  dc  cărămidă  să  se  răcească  deoa­  lucrări  la  sediul  sfatului  popular  şi,  în   frigidere  „Frmn"  şi  altele.  In  acest  in­  ce  romîncşti,  sovietice   poloneze,   Cehoslovaca  Italia,  Ungaria.  îşi  pre-   Casa  orăşenească  dc  economi)  Deva,  să
         tului  executiv  al  sfatului  popular  comu­  rece  a  trecut  o  luni?).  viitorul  apropiat,  la  faţadele  clădirilor   terval  dc  timp  prin  magazinul  amintit   franceze  şl  germane,  precum  şi  în­  bagajele  cu  destinaţia  Costi-  organizeze  astfel  dc  manifestări,  care  îi
         nal,  lucrările  la  cele  două  săli  de  clasă   Unele   sfaturi   populare  din  raionul   din  centrul  oraşului,  Aşa  că  şcolile  au   s-au  desfăcut  populaţiei  mărfuri  în  va­  trecerile  din   cadrul  Spartachiadei   neşti.  ajută  să  înţeleagă  şi  mai  bine  necesitatea
         se  desfăşoară  într*un  ritm   satisfăcător.   Sebeş  nu  au  acordat  atenţia  cuvenită   rămas  să  fie  executate  abia  la  si:irşitul   loare  de  2.750.C00  Ici.  tabere:  —  oe  la  care  cei  mai  buni   N.  SIMION  cconomî-jinj  bamlor  prin  C.E.C.
         Acest  lucru  este  rezultatul  grijii  cu  care   nici  lucrărilor  de  amenajare  a  noilor  săli   lunii  august,  cînd  va  rămîne  un  timp   f.  CHIR AŞ   vor  duce  acasă  diplome  de  fruntaşi   corespondentul  Avcrpres  penlrn   N I COLET A  NAS TĂSOlU
         sfatul  popular  comunal  s-a  ocupat  de   de  clasă  ce  trebuie date în folosinţă odată   prea  scurt  pentru  volumul  de  lucrări.  corespondent  în  întrecerea  sportivă.        regiunea  Dobrogea                     corespondentă
         asigurarea  din  timp  a  materialelor,  dc   cu  începerea  noului  an  şcolar.  In  salul
         mobilizarea cetăţenilor  la  execuţia  lucră­  Deal,  comuna  Cîlnic,  după  ce  s-a  de­  ic
         rilor.  Aici,  pc  plan  local,  s-au  procurat   molat  magazia  de  lemne  a  şcolii,   s-a   Deschiderea  noului  on  şcolar tre­
         varul,  materialul  lemnos  necesar  etc. Ce­  trasat  fundaţia  şi  s-au  transportat   ci­  buie  să  fie  temeinic  pregătită.  In  Donatori  de  sînge
         tăţenii  comunei  au  fost  antrenaţi  prin   mentul  şi  varul  pentru  construcţia  unor   acest  scop,  sfaturile  populare  ra­                     Q lo u i  străbate  sa tele
         rotaţie  la  ridicarea  construcţiei.  In  urma   noi  săli  de  clasă  în  curtea  şcolii  exis­  ionale,  orăşeneşti  şi  comunale  să   Co  urmare  a  muncii  desfăşurate  în
         acestor  acţiuni  s-au  făcut  economii  la   tente,  s-a  găsit  o  altă  soluţie:  sălile  ne­  intervină  direct  pentru  organizarea   rîmiul  salariaţilor  serviciului  C.T.C.  dc
         preţul  dc  cost  faţă  dc  deviz  dc  circa   cesare  să  fie  asigurate  prin  amenajarea   lucrărilor  de  construcţii,  reparaţii  şi   •a  uzina  „V ictoria"  din  Călan,  un  nu­
                                                                                                                                                                               inima
                                                                                                                                                      Autobuzul  opreşte  chiar  în
         40.000  Ici.  Noua  construcţie  sc  găseşte   clădirii  fostului  sfat  popular  comunal.             măr  de  20  tovarăşi  s-au  înscris  in  rîn-   salului  dc  reşedinţă  şi  îşi   continuă   dc  var  proaspăt:,  mirosul  locuinţei  noi.   fiecare  22  dc  metri,  îăţ'mca  4  metri,
                                                                                                                                                                                                                        peste  coamă  10  metri,  E  fîn  natural,
                                                                                                                                                                                      E  casa  ridicată  cu  rodul  muncii  lor
         acum  sub  acoperiş  şi  sc  execută  plafoa­  Fără  a  mai  discuta  faptul  că  dacă  se   zugrăveli,  urgentarea  şi  terminarea   dul  donatorilor  onorifici  de  sînge.  Unii   drumul  pc  şoseaua  largă  ce  taie  dea­  depuse  în  gospodăria  colectivă.  fîn-luccniă  şi  fîn-trifoi.   Aici   c   o
         nele,  pardoselile  şi  celelalte  lucrări.  analizau  temeinic  posibilităţile  locale  sc   acestora  la  timp.  din  aceştia,  printre  care  Cornel  Lupţi,   lurile  pînă. la  poalele  muntelui.  Oa­    secţie  a  gospodăriei  noastre  din  M in­
           In  cpmuna  Mihalţ  sînt  în  construcţie   putea  găsi  această  soluţie  de  la  început,   La  începutul  anului  şcolar,  toţi   Victor  Pop,  Grîgore  Colţan,   Fraticis   menii  urcă  şi  coboară  cu  impasibilita­  Construcţii, nu  glumă  tia,  brigada  Lăpuşnic.  Băieţii  dc  aici
         4  săli  dc  clasă.  Ele  trebuie  date  în  fo­                     copiii  să  găsească  cele  mai  bune   Dcac  ş.  alţii  au  donat  sînge  pentru  a
                                           chiar  în  situaţia  actuală,  cînd  s-a  întoc­                                                         tea  unui  f;>pt  obişnuit.  Din  goana  ma­                        reportează  rezultate  bune.  Au   ter­
         losinţă  pînă  la  15  septembrie  a.c.   fn                         condiţii  de  studiu  şi  învăţătură I   doua  oaie.                  şinii  urmăresc  priveliştea  nouă  a  locu­                        minat  recoltarea  orzului  boabe  pe  144
         prezent  şcoala  sc  găseşte  Ia  roşu  şi  au   mit  un  deviz  pentru  amenajare,  lucră­  V.  FUR1R                   ALEX.  TU2A       rilor.  Totul  Ii  sc  parc  firesc,  parcă  în­  Vichenlc  Moisc,  îngrijitorul  de  ta   ha,  sc  procedează  la  recoltarea  seca­
         început  lucrările  de  dulghcric.  Comite­  rile  încă  n-au  început.  Ţinînd  scama  că  I.  CIUBOTĂ                    corespondent     totdeauna  aşa  ar  fi  fost  pc  meleagu­  ferma  dc  vaci,  vorbeşte  despre  Pupa,   rei,  au  terminat  praşila  a  treia  la  10
                                                                                                                                                     rile  Lăpuşnicului.              Florica,  Columba,  Mîndraio,   despre   ha  de  gulii  furajere,  au  început  în-
                                                                                                                                                                                      cele  14  vaci  din  lotul  lui  dc   parcă
                                                                                                                                                                   'ir                n-ar  fi  altele  mai  frumoase  şi   mai   siîozarca  porumbului  siloz,  dc  pc  9  ha
                                                                                                                                                                                                                        în  amestec  cu  floarca-sonrclm  şi  soia.
                                                                                                                                                      —  C it  vezi  cu  ochii,  de  jur  împre­
                                                                                                                                                                                      bune  dc  lapte.  Iar  dacă  nu  treci  să-i
         CONCUR                                   COR                                                                                               Din  lanurile  de  porumb  abia  tc  vezi   vizitezi  grajdul  se  amărăşte.  240  tone  dc  secară  masă  verde  au  fost
                                                                                                                                                     jur,  totul  c  al  nostru,  al  colectiviştilor.
                                                                                                                                                                                                                        însilozatc,  sc  lucrează  intcus  la
                                                                                                                                                                                        —  N -aţi  fost  ?  Păi  c  un  grajd  mo­
                                                                                                                                                                                                                                                    ba-
                                                                                                                                                    mergnul  călare,  pe  tarlalele  cu   griu   dern  !  Pc  jos  am  pavat,  am  făcut  ies­  lotatul  paielor  rămase  în  urma  com­
                                                                                                                                                    azi  s-a  terminat  recoltarea.  Bobul  c   le  din  beton,  am  introdus  lumină  elec­  binelor...
                                                                                                                                                     marc  şi-i  mult.  Dc  aur  e   răsplata   trică.  Doar  cu  pînă  anul  trecut  la  con­  Si  raportul  verbal  continuă.  Oame­
         INOVAI ORI                                                                                                     @ iâ :                       ogoarelor  în  ăst  an.          strucţii  am  lucrat.  Şi  avem  construcţii,   nii  brigăzii  G.A.S.  din  Lăpuşnic  îşi  ra­
                                                                                                                                                      Baci-Ghcorghc  tăcu  o  clipă,  puse
                                                                                                                                                    mîna  straşină  la  ochi  şi  privind  întin­  nu  glumă.  Au  condiţii  vitele.  Pînă  şi   portează,  şi  nu  fără  inîndric,  faptele,
                                                                                                                                                                                      colo,  în  Zăbran,  unde  le  ducem  la  pă­
                                                                                                                                                                                                                        munca  din  zilele  verii  cînd  ci  s-au
                                                                                                                                                    derile  continuă  :               şune,  am  construit  pentru  ele  o  fîn ­  întrecut  pc  ogoare  alăturîndu-sc  en­
                                 DL                         FRUN                                                                                      —  Totul  e  al  nostru,  tot  cît  cuprin­  ceşti  azi  cu  vitele.  Şi  fratele  meu  An­  tuziasmului  ce  a  cuprins  întreaga  ţară
                                                                                                                                                                                      tina.  Ţi-e  moi  mare  dragul  să  mun­
                                                                                                                                                     de  privirea.  Am  ajuns  milionari.  Doua
                                                                                                                                                                                      ton.  tot  îngrijitor  e,  şi  Afon  la  fel.   acum  cînd  întreg  poporul  sc  pregă­
                                                                                                                                                     milioane   şi   jumătate   c   averea   Toţi  trei  nc-am  aranjat  aşa  cum  se   teşte  să  sărbătorească  anul  douzcci  j»l
                                 mm         şi  raţionalizări  a  devenit  o  acţiune  dc                                                           obştească   a   gospodăriei   noastre.   cere  azi,  cu  case  noi,  cu  mobilă,  ra­  eliberării.
                                              La  E.M.  Pctrîla,  mişcarea  dc  inovaţii
                                            masă  cu  caracter  permanent.  Spic  de­                                               fn ?             In   1953   nu   am   avut   un   sec­  dio,  cu  ce  trebuie  la  casa  omului.  Dc   „Dovada  sînt  eu“
                                            osebire  de  anii  trecuţi,  inovatorii   sc                                                            tor  zootehnic  dezvoltat.  Şi  azi  el   bucate  nu  mai  vorbesc...  Nc-am  că­
                                            orientează  spre  rezolvarea  unor  proble­                                             -I   .'-'.  V  -  <  numără  peste  1.300  dc  capete.  Pc  cimp   pătuit  şi  noi  acum,  că  în  tinereţe  nu­
                                            me  cu  eficienţă  economică  marc,  care  să                                  h     :          .r       lucram  cu  tractoare  şi  combine,  cu   mai  slugi  am  fost.  Numai  o  dată   a   —  Radulcşti  :  şcoală  dc  4  ani  nouă,
                                 V  »J      ducă  la  creşterea  productivităţii  mun­                                               I              semănători  şi  cultivatoare  şi  cu   alte   fost  altfel  şi  şi-atunci  am  ajuns  in   cămin  cultural  nou ;  Briznic :  cămin
                                            cii;  reducerea  preţului  de  cost  şi  îmbu­                                        US9) -mm.**                                          judecată.  Că  venise  o  dată   boierul   cultural  nou,  local  dc   cooperativă
                                            nătăţirea  calităţii  cărbunelui.                                                                        maşini.  Bucatele  le  ducem  acum  cu   Hcrţcg  şi  nc-a  spus :  nou,  şcoală  dc  4  ani  renovată  ;  Strc-
                                              Ca  urmare,  în  primele  7  luni  ale                                                                „C«rpaţi-ul“ .  Şi-apoi  dc  munca  dc  pe                          gonca ;  şcoală  de  4  ani  nouă,  cămin
                                    .i'if 'iN'  anului,  la  cabinetul  tehnic  a)  minei  au                m r ~                                   ogoare  nu  mai  vorbesc.  Să  Ic  fi  vă­  —  Nu  lucraţi  nişte  păinîut  în  parte?  cultural  nou ;  Muncclul  Mare :  şcoală
                                            fost  înregistrate  25  de  inovaţii  din  care                                                                                             —  Lucrăm,  domnule.  Dar  cum ?  dc  4  ani  nouă,  cămin  cultural  nou  ;
                                                                                                                                                    zut  pe  Vcrgilia  Iui  Crişan  şi  pc  Anuţa
                                            o  marc  parte  au  fost  a|>!icatc  în  pro­                                                                                               —  Jumătate,  jumătate...       Mcrişor :  şcoala   dc  4   nni,  Stăn-
                                            ducţie.  Inovaţiile  prelungesc  viaţa  uti­                                                             lui  Cerciş,  pe Petru Cociş, pc Crişovan,   —  Aşa  a  fost.  Toamna  însă,  după  ce   ceşti  :   şcoala   şi  căminul   cultural
                                            lajelor  şi  mecanismelor,  uşurează  efor­                                                              pc  Barna  cum  s-au  mai  întrecut  pe   fiecare  şi-a  luat  „partea",  boierul  ne-a   sînt  ridicate  in  roşu.  Pînă  la  23
                                            tul  fizic  al  minerilor.                                                                               ogoare  dc  nu  era  chip  sn-i  ajungi  din                       August  vor  fi  date  în  folosinţă  ;  Lă­
                                              Maistrul  mecanic  Ior.îf  Bredan  îm­                                                                                                  dat  în  judecata  pentru  nişte  coceni  pc   puşnic :  cămin  cultural,  cinematograf,
                       IU»  .* r iV; x *  W** , > • ; J  preună  cu  mecanicul  Iosif  Biro  şi  lăcă-                                               urmă.  Dar  nu  numai  ci.  Toţi  sc  în­  care  învoiala  nu  zicea  câ  noi  trebuie   şcoală,  dispensar,  magazin...
                             M m m          r.'«şul  Petru  Oprea  sînt  autorii  şi  rea­                                                           demnau  la  muncă,  că  doar  pentru  ci   să-i  transportam.  Trei  ani  am  bătut   —  Notăm  şi  cc-a  fost  în  trecut,  to­
                                                                                                                                                                                       drumul  de  la  Lăpuşnic  la  Ilia,  trei  ani
                                            lizatorii   inovaţiei   „M odificări   aduse         ,Vedere  din  centrul  Orăştiei.                    o  fac.                           ne-a  purtat  la  judecată  boierul  Her-   varăşe  preşedinte ?
                                            compresorului  dc  100  m.c.“ .  Modifica­                                                                Străbaţi  azi  satele  Lăpuşnic  şi  Brîz-
                  IOSIF  BREDAN                                                 In  ultim ii  ani  oraşul  Orăştie  a  cu­  alţii,  îşi  aduc  din  plin  contribuţia   h             tcg.                                Faţa  preşedintelui  se  înnoura.   Cu
                                            rea  propriu-zisă  constă  în  adăugarea unui                                                            nic,  Stănccşti-OItaba  şi  Strcgoanea,  Ră-                       ochii  m inţii  prinse  să  frunzărească  fi­
                                            lagăr  de  susţinere  la  pistonul  compreso­  noscut  o  primenire  continuă.   Pentru   continua  înfrumuseţare  a  oraşului,  la                                         lele  trecutului.  Oftă  adine.
                                                                              muncitorii  fabricii  chimice  şi  cei  de  la   reîntinerirea  Iui.  Vorbind  despre  gos­  dulcşti  şi  Mcrişor,  Muncclul  Mare  şi   Raport  verbal
            —  M W U J W   11  If  n  IL H|  \ I  rului,  ceea  ce  contribuie  în  mod  direct                                                                                                                           —  Am  să  vorbesc  fără  să  notăm.
            j                               la  prelungirea  ciclului  dc  funcţionare  a   fabrica  „V idra"  au  fost  construite  şi   podarii  oraşului,  merita  să  fie  amintiţi   Stănccşti,  sate  aparţinătoare  Lăpuşni­  Dovada  sînt  eu.  In  ’48  cînd  am  înce­
                                            compresorului,  între  două  reparaţii  ca­  date  în  folosinţă  blocuri  înzestrate  cu   şi  deputaţii  Florica  Orăşan,  Elena  Ti-   cului,  şi  vorbele  lui  baci-Glicorghc  tc   Mireasma  florilor  de  fîn  iţi  îndru­
                                            pitale.  Daca  ţinem  seama  câ  un  aseme­  lot  confortul.  In  această  largă  acţiune   tion,  Andrei  Popa,  Maria  Bodcanu  ?•   urmăresc  :  „Oamenii  sînt  în  rînd  cu   mă  paşii  pînă  la  coloana  celor  19  şire   put  să  buchisesc  slova,  la  lumina  lăm-
                                            nea  utilaj  costa  mai  mult  de  1.300.000   dc  reîntinerire  a  oraşului  n-au  fost  ui­  alţii,  care  prin  exemplul  lor  au  mo­  oamenii,  casa  c  casă*’.  De  o  parte  $t   aliniate  dincolo  dc  pîrîiaşul  ce   taie   paşului,  nproapc  tot  satul  făcea  la  fel.
                                            lei,  eficienţa  economică  a  inovaţiei  ne   tate  nici  problemele  edilitare.  bilizat  şi  însufleţit  în  acţiuni  patriotice       Lăpuşnicul  peste  mijloc.  6  oameni  ro­  Şi  azi,  notează.  S-au  ridicat  din  sal
                                            apare  şi  mai  concludentă.        Numai  anul  acesta  în  parcurile  şi  zo­  un  mare  număr  de  cetăţeni.  dc  alta  a  străzii  mari,  faţadele  mo­  botesc  în  jurul  lor.  20  de  specialişti,  ingineri,   profesori,
                                             Pentru  curmarea  deselor  avarii   ce   nele  verzi  au  fost  plantate  peste  30.000   In  prezent,  între  circumscripţiile  din   derne  ale  caselor  noi  vorbesc  de  bu­  —  Ce  faci  Ghiţă ?  medici.  Trccc-I  pe  Ion  Micula,  cc-i  in­
                                                                              bucăţi  arbori  ornamentali  $i  flori  deco­  oraş  se  desfăşoară  o  vie  întrecere  patri­                                            giner  zootehnist  la  Orâştic,  pc  Aurel
                                            aveau  loc  la  puţ,  prin  căderea  vagoncţi-                                                           năstarea  ce  şi-a  găsit  sălaş  aici.  Noul   Ghiţă  rîdc,  trage  metrul  din  ruletă
                                                                              rative,  care  vor  adăuga  un  spor  dc  fru­  otică  pentru  cca  mai  frumoasă  stradă,                                                Pctrcscu,  inginer  metalurgist  ia  Hune­
                                            lor,  lăcătuşul  Ervin  Antal  a  realizat  o   museţe  oraşului  pînă  toamna  tîrziu.  Pc              şi-a  dat  mîna  cu  bucuria  şi  împreună   ?'  :                 doara,  pe  Nclu  Ţîrlea  cc-i  inginer  ;cf
                                  i    ţr-                                                                       cele  mai  frumoase  clădiri.  Rezultatele
                                            inovaţie  pe  cît  de  simplă  pc  atît  de  in­  strada  Armatei  şi  în  jurul  noilor  blo­  întrecerii  sînt  evidente.  Străzi   întregi   străbat  satele  dc  la  un  capăt  Ia  altul.   —  Baza  ori  înălţimea  supta   doi.   la  Filatura  de  bumbac  din  Lugoj,  po
                                            genioasă.  In  registru,  inovaţia  a  fost  în­  curi  au  fost  amenajate  spaţii  verzi,  ron­  şi-au  schimbat  înfăţişarea  devenind  dc   Dc  in tri  în  casa  colectiviştilor  Octa-   Inginerul  şef  al  G.A.S.  Mintia,  tova­  Dorn  Minulcscu  ce-i  io t  zootehnist  şi
                                                                              duri  şi  scuaruri  de  flori.  Pentru   a                                                                                                el.  Vcturia  Banta,  cc-i  profesoară  la
                                            scrisă  »  „Sanic-opritor  dc  vngoncţi  în                          ncrccunoscut.                       vion  Tănuş,  Lazăr  Popa,  Ionel  Josan,   răşului  Eugen  Iohom,  ţine  să  preci­
                                                                              da  un  ton  dc  ambianţă  şi  frumuseţe  cît                                                                                             Constanţa,  Lucrcţia  Moisc,  directoa­
                                            colivie".  In  prezent  această  inovaţie  sc   mai  plăcut,  clădirile  împrumută  culori   Oraşul  Orăştie  devine  dc  la  o  zi  la   loan  Popa,  Virgil  Moigc,  a  tractoristu­  zeze.  rea  şcolii  din  Vcţel...  Trecc-i  pe  toţi
                                            nplică  cu  succes  în  toată  mina.  Despre   pastelate,  atrăgătoare.  cita  tot  mai  frumos,  reîntiuereşte.  lui  Nicolac  Iuga,  a  electricianului  Ale­  Procedăm  la  cubarca  furajelor  din   că  doar  îi  ştii.  Nu  uita  nici  studenţii,
                           .n                                                                                           T ototext:  T.  LAZARESCU
                                            autorul  ci,  am  mai  |>utca  spune  că  „sa­  In  niod  plăcut  a  fost  rezolvată  pro­  corespondent  xandru  Ciul,  mai  simţi  încă  mirosul  cele  19  şire.  Lungimea  incdic  pentru  pe  cci  dc  1a  filologic,  dc  la   politeh­
                                                                              blema  culorii  faţadelor  la  clădirile  cu                                                                                              nică...
                                            nia..."  este  cca  dc  a  6-a  inovaţie  rea­
                                                                              nr.  17,  18,  20,  22,  28,  din  Piaţa  Repu­                                                                                             La  Sfatul  popular  din  Lăpuşnic  to­
                                           lizată  anul  acesta.  Actualmente  lăcătu­  blicii  şi  multe  altele  de  pe  strada  A r­                                                                                 varăşul  Petru  Fărău,  preşedintele  Co­
                  ERViN  ANTAL             şul  Ervin  Antal  sc  ocupa  de  îmbunătă­  matei.  Zugravii  Iosif  Stroia  şi  Iosif  Her-                                                                                mitetului  executiv  şi  cu  tov.  Ricltcr,
                                           ţirea  sistemului  dc  frhiare  dc  la   puţul   Ica  împreună  cu  echipele  ce  le  conduc,                                                                                secretarul,  lucrează  la  o  situaţie  de*-
                                                                              cin*,  meşteri  pricepuţi  în  meseria  lor.                                                                                              prc  prezentul   satelor   aparţinătoare
                                           central.
                                                                                Alături  dc  lucrătorii  dc  la  I.  G.  O.,                                                                                            Lăpuşnicului.  N-au  trecut  nimic  din
                                             In  rindul  inovatorilor  dc  frunte  tc   zilnic   cetăţenii   Ca rol  Graf,   Con­  IK w                                                                                 ce  a  fost.  Vorbesc  numai  despre  pro­
                                            află  şi  lăcătuşul  Svoboda  Tiberiu  II.   stantin  Sainsou,  Petre  Maniu  şi  mulţi                                                                                     zelitul  ce  cutrccră  satele  dc  şes  şi  de
           T     »    *                    Aportul  său  la  perfecţionarea  funcţio­                                                                                                       ÎM W t,                     munte,  sate  care  au  crescut  sub  ochii
                                           nării  unor  utilaje  este   binecunoscut.                                                                                                                                   lor.  Au  multe  de  notat.  Tot  ce   s-a
                                           Nu  dc  mult  i-a  fost  aprobată  inovaţia  :   Cinematograf                                                                                                                înălţat  în  anii  libertăt'i,  tot  ce  s-a  în­
                                                                                                                                                                                                                                                   făcut
                                                                                                                                                                                                                        făptuit  pentru  om.  Şi
                                                                                                                                                                                                                                             s-au
                                           „M atriţă  pentru  confecţionarea  garnitu­                            ,15-Y-                                                                                                multe.  Aproape  că  nu  le  mai  ţîn  sca­
                                                                                                                            -       1 j
                                           rilor  la  tuburile  de  acraj".   ta  Său/eşti                                                                                                             a  x             ma.  Oamenii  s-au  obişnuit  cu  ele.  To­
                                             Am  ales  cîţiva  oameni  din  colectivul                                             ■                                                               i * 0  «  sa         tul  li  se  pare  firesc.  Au  uitat  cum  bă-
                                                                                                                                                                                                   i a * i   “
                                           dc  inovatori  al  minei.  In  munca  lor  ino­  Duminică  26  iulie  a.c„  în  salul  Sau-                                             »   iX-» S L                         teau  8,  12,  28,  32  de  kilometri   dc
                                           vatorii  primesc  sprijinul  organizaţiei  uc   leştî,  comuna  Sînta.udrei,  oraşul  regio­                                                                                 drum  din  Stînccşti,  Merişor,  Mnncel
                                                                              nal  Dcvn,  a  fost  deschis  cel  dc-al  9-lea                                                                                            pînă  la  oraş,  la  doctor.  Acum  urcă
                                           partid,  (secretar  tov.  Mircca   Matei),   cinematograf  sătesc  de  pe  raza  oraşului   i
                                m          care  se  ocupă  cu  multă  răspundere  dc   Deva.                                                                                               t                îs   4:     în  autobuzele ce cutrccră  satele  pînă  în
                                                                                                                                                                                                                         inima  munţilor,  pe  drum  deschis  de
                                                                         pc
                                           promovarea  progresului  tehnic  şi
                                                                               Cu  acest  prilej  a  fost  prezentat  fil­
                                           ricczstă  cale.                    mul  „Trei  zile  după  nemurire".  La  fes­  p i."                                                                                       forestieri,  cu  impasibilitatea  unui  fapt
                                                    IO AN   CARPEN            tivitatea  dc  deschidere  au  participat  un   .  .  _   .  .   ■  -  ■    ;.v r ;9.                                                      obişnuit.  Pentru  că,  aşa  cum   spune
                                                                              marc  număr  dc  colectivişti.                                                                                                            baci-Ghcorghc,  din  Lăpuşnic  şi  ţăranii
                                           <Dîn  postul  de  corctpondcnţi  voluntari     V AIE R   SAMOILA                                                                                         W ’
                  SVOBODA  TJBERIU  II             dc  la  E.  M.  Pctrîla)           şeful  secţiei  cineficare  oraşul                                                                                                 sînt  azi  în  rînd  cu  oamenii.
                                                                                            regional  Deva                             Noul  centru  al  oraşului  Deva  Incintă  privirile  vizitatorilor                               LUCIA  LICIU
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12