Page 3 - 1964-09

Nr. 3009 Dramul socialismului Pag. 3

Se întăresc rîndurile De ce se neglijează

asigurarea suculentelor?
organizaţiilor de partid

Potrivit planurilor de producţie, in acest an
gospodăriile colective din raionul Ilia doar două
efectivele dc animale proprietate obştească ale sc explică dc ce pînă la sfîrşitul lunii august, în
CĂLAN cîielc caic au primit cei mai mulţi mem­ colectiviştilor din raionul Ilia vor trebui să unităţi începuseră însilozărilc, rcalîzînd mai pu­
bri şi candidaţi dc partid.
crească simţitor. Pentru n asigura realizarea aces­
ţin dc 100 tone nutreţ siloz. La G.A.C. din Ve-
Datorită preocupării avute pentru e- tui obiectiv şi determinaţi dc necesitatea sporirii ţcl, însilozatul s-a făcut în condiţii necorcspun-
întărirea continuă n rîndurilor parti­ ducarea membrilor şi candidaţilor dc
dului cu cei mai buni dintre cei mai partid, ne putem mîndri cu comuniştii producţiilor dc lapte, carne şi lină, în planurile zâtoaie, nerespcclîndu-se regulile stabilite pentru
buni oameni ai muncii, este o sarcină Sepniţkî Anton, Tonvj Parauan, Viorel de producţie întocmite pentru acest an, colecti­ obţinerea unui nutreţ dc bună calitate. Că nu
permanentă şi dc mare răspundere care Făniş şi mulţi alţi fruntaşi şi eviden­ viştii au stabilit ca pentru echilibrarea balanţelor sc acordă atenţia cuvenită asigurării suculentelor
stă iu faţa organelor şi organizaţiilor ţiaţi în întrecerea socialistă care consti­ furajere să însilozeze 8.775 tone de nutreţuri. necesare animalelor pe perioada dc stabulaţie o
de partid. Comitetul dc partid de la tuie un exemplu demn pentru ceilalţi Datorită aplicării complexului dc măsuri agro­ dovedeşte şi faptul că în majoritatea gospodă­
Uzina „Victoria" Călnn îndrumă orga­ muncitori. tehnice specifice culturii porumbului — princi­ riilor colective nu s-au stabilit planuri dc măsuri
nizaţiile dc bază să-şi îndrepte aten­ IOAN M. POPA pală plantă ce sc însilozenză — s-au creat con­ cu privire la desfăşurarea acestei acţiuni. Nici
ţia spre cei mai înaintaţi şi conştienţi secretar al Comitetului dc partid diţii depline astfel incit planul stabilit să fie rea­ pînă acum nu s-au pregătit spaţiile necesare şi
muncitori dc la locurile cheie ale produc­ U. V. Călnn lizat şi depăşit. mijloacele care se vor folosi la recoltatul, trans­
ţiei şi care au un stagiu mai îndelungat
în activitatea cc o desfăşoară, să pună In prezent în majoritatea gospodăriilor colec­ portul şi tocatul porumbului.
un accent deosebit pe calităţile moral- PETRILA tive porumbul destinat pentru însilozarc a ajuns Este necesar să fie întocmite în flecare gospo­
politice ale celor care solicită primirea în faza dc coacere în lapte, nvînd o umiditate dărie colectivă planuri concrete dc măsuri în care
lor în rîndurile partidului. Dc curind, au fost puse în discuţia »- de circa 75 la sută. S-a ii creat deci condiţii pen­ să sc prevadă modul cum va fi organizată munca
Comuniştii sc ocupă cu răspundere tru a sc trece cu toate forţele la recoltarea şi pentru folosirea cit mai judicioasă a forţei do
dc muncitorii mai tineri, le vorbesc des­ dunării generale a organizaţiei dc bază tocarca luî. Buna desfăşurare a acţiunii de în­ lucru şi a mijloacelor existente.
pre politica partidului nostru, îi ajuta nr. I dc la Prcpnraţin Pctrîln, cererile silozarc a nutreţurilor este favorizată şi dc alţi Fâcînd un simplu calcul, rezultă că, prin
de prinairc în rîndul candidaţilor dc
să înţeleagă mai profund însemnătatea
înfăptuirii sarcinilor economice, îi în­ partid prezentate dc tov. Dumitru Şer- factori între care amintim existenţa spaţiilor ne­ utilizarea tuturor mijloacelor la întreaga
dcan, Ioan Mihălţan şi Constantin Mi-
drumă să studieze neîncetat învăţătura cesare şi a mijloacelor de recoltat, tocat şi trans­ capacitate. în raionul Ilia sc pot însitoza
marxist-lcninistă. Printre comuniştii care hnrt. In discuţiile purtate în adunarea port a furajelor. La aceasta sc mai adaugă şi zilnic peste 700 tone nutreţuri, ceea cc permite
dovedesc o preocupare susţinută în a- generală, comuniştii Ioan Nicula, M. faptul că în majoritatea gospodăriilor colective, ca această acţiune să fie terminată în mai puţin
ccavtă privinţă putem aminti pc Ghcor- Francîsc, Constantin lonaşcu, Francisc datorită terminării trcicrişului, volumul dc lu­ dc 12 zile. In acelaşi timp nu trebuie scăpata
ghe Măgurcanu, Dumitru Zăvoianu, Latltulil; au apreciat munca rodnica cc
o depun ci pentru reducerea timpului
IVancisc Laszlo, Gheorgiie Romoşan, crări agricole ce sc execută în această perioada din vedere nici calitatea însilozâviî. Sarcina de
Ioan Duşan, lancu Gheoighe şi mulţi dc lucru planificat şi buna întreţinere a este redus, ceea cc permite ca o parte din forţa a urmări respectarea regulilor stabilite pentru
utilajelor. Cei care au fuat cuvîntul au
alţii caic sc ocupă îndeaproape de pre­ dc munca să fie folosită la acţiunile cc sc între­ însilozarc revine specialiştilor din cadrul fiecărei
gătirea celor care solicită primirea în arătat că D, Şerdenn, I, Mihălţan şi
C. Mihart se numără printre cci nui
partid. prind în vederea asigurării bazei furajere. gospodării colective.
Comitetul de partid a îndrumat or­ buni muncitori care luptă cu hotârîre Cc s-a făcut practic în aceasta direcţie pînă Acţiunea de asigurare a nutreţurilor suculen­
ganizaţiile de bază să se ocupe cu multa pentru îndeplinirea sarcinilor încredin­ acum ? De la început sc poate spune că reali­ te nu trebuie să sc rezume nunui la însilozarc.»
griiă (Ic îmbunătăţirea muncii cu acti­ ţate de organizaţia de bază. Ţinînd cont
vul fără de partid, dc conducerea şi îndru­ dc meritele cc le au, adunarea generală zările sînt sub nivelul posibilităţilor. In gospo­ porumbului. Plin recoltarea şi tocarea tuturor
marea organizaţiilor U.T.M. Astfel, nu­ a votat în unanimitate primirea lor în dăriile colective s-a făcut prea puţin. t.,i con­ resurselor <lc furaje, caic sînt valorificate în mai
mărul celor care fac parte din activul rîndul candidaţilor de partid. siliul agricol raional s-a întocmit un plan dc mă­ mică măsură, cînd acestea sînt administrate în
fără dc partid a fost mărit cu încă 37 Datorită preocupării susţinute a or­
de muncitori, evidenţiaţi în întrecerea ganizaţiei dc bază nr. I de In Prepara­ suri privind desfăşurarea însilozărilor în care s-a stare nepreparată în hrana animalelor, sc pot
socialistă. ţia Petrila faţă dc întărirea rîndurilor stabilit viteza zilnică dc lucru şt modul dc folo­ crea rezerve însemnate de nutreţ murat. Astfel,
Datorită preocupării comitetului dc sale cu cci mai destoinici muncitori, în sire a tocătorilor şi a combinelor pentru siloz, in amestec cu porumbul, sc pot însiloza resturile
partid şi a organizaţiilor dc bază în ceea prezent, ea numără peste 12C dc mem-
ce priveşte întărirea rîndurilor partidu­ hri .şi candidaţi de partid care desfă­ stabilitulu-sc un grafic dc repartizare a acestor dc la grădinile de legume, rogozuri, ierburile re­
lui, din luna noiembrie şi piuă în pre­ şoară o muncă politică permanentă în mijloace pc gospodării colective. Potrivit pla­ coltate (lc pc marginea drumurilor ctc.
zent au fost primiţi 60 de candidaţi şi rîndul masei de muncitori in vederea nului stabilit, pînă acum trebuia să sc însilozeze
0,', membri dc partid. Cele mai bune re­ îndeplinirii ritmice a sarcinilor dc plan. Printr-o organizare temeinică a muncii la în-
zultate le-au obţinut organizaţiile dc PETRU GĂINĂ o cantitate dc aproape $00 tone furaje. Nccxis- s’-lozări, colectiviştii din raionul Ilia pot asigura
bază de la secţiile turnătorie l, furnale (din postul de corespondenţi vo­ tînd însă preocupare susţinută pentru realizarea o bună hrănirc a animalelor pc perioada de sta-
IV, turnătorie III, mecanică şi cocs-bri- luntari, Prcparaţia Petrila)
obiectivelor propuse, conducerile gospodăriilor bulaţic, ceea cc Ic va permite să realizeze pro­
colective au neglijat în mod nejustificat acţiu­ ducţii şi venituri iporitc din sectorul zoo­
Vedere generală a noului cartier Aeroport din oraşul Petroşani. nea dc asigurare a nutreţului murat. Numai aşa
Comparaţii fo to : N MOLDOVEANU tehnic.

SEMNIFICATIVE MEDICUL PEDIATRU S l c g u i e f c Să pregătim temeinic

O dată cu transformările înnoitoare acestora a crescut la 119. O muncă sus­ purpurii
petrecute în toate domeniile dc acti­ ţinută s-a desfăşurat pentru construc­ însăm înţarea griului
vitate, în anii regimului democrat- ţia de noi magazine şi pentru dotarea Cele mai frumoase amintiri, de cele cifră edificatoare asupra activităţii
populnr şi cooperaţia de consum a cu­ cu utilaj nou a celor existente. S-au mai multe ori inedite, rămîn adesea neobosite a acestui cadru medical. Din (Urmare din pag l) fihmnte din onq. 1-aJ rca amendamentelor este o altă pro­
noscut o marc dezvoltare. Pentru a construit pînă în prezent un număr dc din copilărie. Semnificaţia copilăriei multitudinea cazurilor grave rezolvate blemă căreia pînă acum nu i s-a acor­
cunoaşte realizările dobîndite de uni­ 20 magazine dotate cu utilaj corespun­ nu poate însă trece fără amintirea ce­ de către Magdalena Codrea, am ales alţi fierari. Printre ci Nicolae Damian sc ia măsuri pentru aplicarea diferen­ dat atenţia cuvenită. In cadrul gospo­
lor care te-au crescut şi educat. Copiii cîteva.
tăţile cooperatiste din raionul Alba, zător. Din totalul magazinelor con­ au întotdeauna o înclinaţie duioasă şi Dumitru Stoica, deţinători ai dra­ ţiată a recomandărilor elaborate la re­ dăriilor colective există cantităţi în­
în această perioadă nc vom folosi dc struite 11 au fost realizate cu contri­ spre casa părintească. Astăzi, în viaţa Marîa Luca din comuna Ţăraţel, pelelor dc evidenţiaţi în întrecerea so­ centa şedln(ă lărgită a Secţiei de ce­ semnate de îngrăşăminte organice şi mi­
cialistă.
cîteva comparaţii. buţie voluntară. Recent s-au dat în fo­ lor, au început să existe şi alţi oameni raionul Brad, Elisabeta Lccei dîn co­ Am vizitat pe rînd şi celelalte ate­ reale şi plante tehnice a Consiliului Su­ nerale care, folosite în doze moderate,
Aneta
muna Cristur, oraşul Deva,
In anul 1949. volumul total al măr­ losinţă magazinele construite de locui­ la fel de dragi ca şi părinţii lor. Aceş­ Dolga din comuna Tomcşti, raionul liere ale secţiei. La prese am cunos- perior a) Agriculturii. Pentru a asigura permit fertilizarea unor suprafeţe în­
furilor desfăcute prin unităţile din torii satelor Necrilcşti şi Galda dc Sus. tia sînt profesorii, medicii. Sinonimia Brad, au fost internaţi în stare gra­ cut-o pe Valerîa Pitea, dc maşina că­ executarea însămînţăritor la uit înalt tinse de teren, asigurîudu-se astfel spo­
rirea simţitoare a producţiei de griti
nivel agrotehnic, organizaţiile dc partid
mediul rural era de 14 milioane lei. In Sînt de asemenea în curs de construc­ aceasta între părinte, profesor şi me­ vă cu bronhopneumonie. Datorită tra­ reia era la fel prins triunghiul pur­ au datoria să determine conducerile uni­ la hectar.
anul 1963, volumul mărfurilor desfă­ ţie încă două magazine din fond cen­ dic. îşi are semnificaţia ei. Oamenii tamentului de urgenţă aplicat cu car- puriu de evidenţiat în întrecere. Este tăţilor agricole sţ ia din timp măsu­ Sarcini de mare răspundere în aceas­
cute a depăşit 78 milioane lei, repre- tralizat şi două magazine din contri­ aceştia, intercalaţi în cadrul amin­ diotonîce centrale şî periferice, an­ dovada cea mai grăitoare a contribu­ rile organizatorice şi tehnice necesare. tă campanie revin mecanizatorilor. Exc-
tirilor din copilărie, veghează zi de zi
zcntînd o creştere dc peste 5,6 ori. buţie voluntara. asupra sănătăţii şi educării tinerei ge­ tibiotice şi oxîgeno-tcrapie. în scurt ţiei pe care şi-a adus-o Valerîa la cele Pc lingă asigurarea unităţilor cu semin­ cut/nd reparaţii dc bună calitate la trac­
Creşterea nivelului de trai al ţărănimii, Intre anii 1949—1963, s-a lărgit şi neraţii. timp copiii s-eu însănătoşit. 92.000 bucăţi colţare de ferestre date ţele necesare recunoscute, trebuie orga­ toarele şî maşinile care vor lucra în
peste plan. In turnătorie,
întîlnini
aprovizionată de cooperaţia de con-^ a organizatorică a cooperaţiei de Magdalena Codrea este medic pen­ Avram Codruţ din Brad şî Con­ alte steguleţe* ale evidenţiaţilor. Cei nizată cit mai judicios acţiunea de con­ campania de toamnă, asigurînd semă-
sunt, este oglindită şi prin desfacerea jconsum. Numărul membrilor coopera­ tru copil la secţia pediatrie a Spita­ stantin Bretoi din Simeii.l au fost care le deţin sînt comuniştii Viorel diţionare a seminţelor. De asemenea, nătorilc cu marcatoare, tuburi dc re­
zervă şi grape lanţatc. mecanizatorii sînt
internaţi, fiind bolnavi de prctoxicoză
unor produse care înainte nu se gă­ tori din mediul rural era în 1949 dc lului unificat din Deva. A absolvit şi respectiv dispepsie. Urmînd trata­ Pricăjan şi Ioan Schncidcr. Şeful dc este necesar ca în cel mai scurt timp
seau la sate. Numai în anul 1963, s-au 17.000, pentru ca în 1963 să crească ia facultatea dc medicină din Cluj în mentul igieno-dietetic şi medicamen­ echipă, Dumitru Cucuruz, nc vorbeşte toate gospodăriile colective să trimită chemaţi să dea un sprijin preţios colcc*
tivîştilor la încadrarea însămînţărilor
vîndut prin magazinele cooperaţiei dc peste 28.000, iar fondul social s-a mă­ anul 1951, fiind repartizată la Deva. tos cu antibiotice, prescris de medic, de atelierul lor în care acum se toar­ probe pentru analiză la laboratorul re­ în epoca optimă şi executarea acestora
gional. In acelaşi timp nu trebuie ne­
consum din raionul Alba, 24 frigidere, rit de la 550.000 Ici cit era în 1949, la De atunci şi pînă astăzi, medicul Mag- ambii copii au fost vindecaţi. nă lunar 20—25 tone de piese faţă glijată aprovizionarea cu substanţele la un înalt nivel agrotehnic.
42 maşini de spălat, 58 maşini de cusut, paste 2 .milioane lei în anul 1963. dalena Codrea a învăţat din experien­ Sorin Oargă din Cugir a venit dc 195S cînd abia dacă sc turnau 2-3 chimice necesare tratării seminţelor. La In zilele următoare au loc şedinţei
17 televizoare, 157 aparate radio, 683 Creşterea volumului mărfurilor des­ ţa celor peste 13 ani dc activitate, la spital cu o glomerulo-nefrîtă. Apli- tone. amplasarea culturii este bine ca specia­ plenare ale consiliilor agricole raionale
...I-am văzut Ia lucru pc majoritatea
biciclete, mobilă în valoare dc 2,5 mi­ făcute, a volumului investiţiilor, a ne­ cartea vie a cunoaşterii copilului. Co­ cîndu-i-se un tratament dietetic co­ muncitorilor secţiei mecanice. Toţi se liştii dc )a consiliile agricole şi cci dîn şi orăşeneşti. Cu acest prilej, trebuie
piii nu sedestăinuie întotdeauna cînd
respunzător afecţiunii renale şi me­
lioane Ici. cesitat şi o sporire considerabila a fon­ sînt bolnavi. Sînt capricioşi. De tea­ dicamentos pentru asanarea focarelor întrec să lucreze mai mult şi mai bine. unităţile de producţie să ţină scama dc analizate temeinic rezultatele pozitive
Volumul produselor achiziţionate în durilor proprii. Astăzi fondurile pro­ uneori de infecţii, după puţin timp s-a în­ Această întrecere continua, creatoa­ alegerea plantelor premergătoare care obţinute de gospodăriile colective frun­
permit eliberarea mai din vreme a te­
anul 1963, a fost de peste 6,5 ori mai prii ale unităţilor cooperaţiei de con­ mă ascund ceea cc-i doare, sănătoşit. re, j-a ajutat să ţină în secţia lor renului, pentru ca pregătirea palului taşe şi cauzele caic au determinat dimi­
nuarea producţiei în unele unităţi, luîn-
marc decît în 1949, creşteri însemnate sum diu raionul Alba au ajuns să în­ chiar simulează. Ca medic însă trebuie Rezolvarea diverselor cazuri dc că­ drapelul dc secţie evidenţiată înce- germinativ să sc facă la un nivel agro­
înregistrîndu-se mai ales la achiziţiile sumeze peste 13 milioane Ici. Din cele să-i înţelegi, să stabileşti cu precizie tre Magdalena Codrea, operativ şi efi­ pînd din primul trimestru al anului. <lu-se totodată măsurile corespunzătoa­
de legume şi fructe. Concomitent cu 8 cooperative existente în raion, 7 îşi diagnosticul. Intr-unui din saloanele cace, reprezintă o îmbinare dc, sigu­ Şi în trimestrul acesta, drapelul va tehnic corespunzător. Iată de cc este re pentru adaptarea recomandărilor
râmînc tot în secţie. O garantează
sporirea volumului de achiziţii s-a dez­ desfăşoară activitatea cu fonduri pro­ Secţiei pediatrie a spitalului din Deva, ranţă şi grijă umană, care i-a atras realizările : planul pc 8 luni a fost necesar să se urgenteze executarea ară* Consiliului Superior al Agriculturii la
voltat şi activitatea de prelucrare. In prii. O contribuţie de scamă la creşte­ am întîlnit pe medicul Magdalena respectul oamenilor. In profesiunea îndeplinit cu 20 de zile mai devreme turilor pe suprafeţele care au fost eli­ specificul fiecărei gospodării agricole
acest scop s-au construit două noi us- rea fondurilor proprii a constituit-o Codrea. Atentă, examina un copilaş aleasă, medicul specialist Magdalena şi nu s-a primit nici o reclamaţie berate dc cereale pâioasc sau dc trifo- colective în vederea obţinerii unor pro­
cătozre şi un centru de semiindustria- reducerea cheltuielilor de circulaţie. cu ochii plini de lacrimi.' Codrea este un element talentat, iar pentru calitate. lîenc. Fertilizarea terenului şi aplica­ ducţii sporite dc cereale în anul viitor.
lizarc. Intre anii 1959—1963 cheltuielile de — Are o hemoragie cerebrală — pe tărîm obştesc o activistă pasio­
nată. Conferinţele şale pe teme dc
In ultimul timp, cooperaţia de con­ circulaţie Ia comerţ s-au redus cu 27 nc spune Magdalena Codrea. Stabi­ educaţie medicala sînt de un icni fo­
sum dezvoltă tot mai mult la sate ş» la sută, ceea cc reprezintă o economic lind diagnosticul pe baza semnelor los părinţilor. In munca ei zilnică ca Noua urbanistică a Sebeşului
activitatea de prestări servicii. In pre­ dc aproape 3 milioane lei. clinice şi analizelor de laborator, me­ explică şi îndrumă cu răbdare ma­
dicul Codrea a prescris copilului Ioan
zent pc raza raionului funcţionează un Imbur.'ătăţîndu-şi continuu activita­ Iancău, din satul Vărmaga tratamen­ mele. *
număr dc 20 secţii, prcdominînd uni­ tea, asîgurînd participarea tot mai largă tul corespunzător. Urmărind foaia Medicul Magdalena Codrea se dă­
tăţile pentru reparat încălţăminte şî a membrilor cooperatori la buna gos­ zilnică dc observaţie, evoluţia sănă­ ruieşte cu pasiune profesiunii alese. In ultimii ani în Sebeş s-au construit şi Progresului, asfaltarea străzilor Bi- bilelor. S-au zugrăvit faţadele caselor,
croitorie. podărire a cooperativelor, organizaţiile tăţii copilului, după 10 zile de trata­ Sub ochii ei au crescut numeroşi copii. zeci de apartamente, o casă raională dc strei şi Lenin, construirea a 41 m.l. po­ s-au reparat gardurile. La acţiunile de
Creşterea volumului dc mărfuri şi a cooperaţiei dc consum din raionul Alba ment este bună. Curind micuţul va Este deseori emoţionată cînd merge cultură, o policlinică, o maternitate, duri pe străzile Spicului şî Abator, pa- gospodărire şi înfrumuseţare executate
raiînţclor cetăţenilor, a impus şi o dez­ îşi aduc tot mai mult contribuţia la fi complet însănătoşit. pe stradă şi-i zăreşte. Ei o recunosc s-au executat lucrări de modernizare. varea cu piatră a străzilor Surianul, Tra- prin muncă patriotică s-au evidenţiat,
şi o salută ca pe o mamă, şi pentru
voltare corespunzătoare a reţelei co­ satisfacerea cerinţelor populaţiei. In cei 13 ani de activitate la secţia ea aceasta este o marc satisfacţie. Sebeşul a luat o altă înfăţişare. La în­ ian. Aviator Oheanu, Călăraşi. prîntr-o muncă plină de însufleţire şi
merciale. Dacă în 1949 numărul total IOAN VOINA pediatrie, medicul Magdalena Codrea demnul deputaţilor, cetăţenii oraşului Suprafaţa străzilor pavate este în pic- entuziasm, cetăţenii Sava Milencovici,
al m2gazineior de desfacere din mediul vicepreşedinte al U.R.C.C. a rezolvat peste 5.200 de cazuri. O GEORGE CIORANU participă cu entuziasm la acţiunile de Darril Vintilă, Ioan Zaharie, Ioan Du-
rural era dc 70, în anul 1963, numărul ALBA IULIA muncă patriotică. Aici s-au amenajat mitreasa, Ioan Bojiţă, Ioan Pîclişan. Prin­
zone verzi, parcuri, se întreţin străzi şi Oraşele şi satele regiunii tre circumscripţiile fruntaşe pot fi ci­
trotuare. Un marc număr de cetăţeni tate: circumscripţia nr. 2 (deputat Emi­
au fost mobilizaţi Ia lucrările gospodă­ cît mai bine gospodărite lia Malcoci), circumscripţia nr. 1 (depu­
H unedoara: cote înalte reşti, care s-au organizat pe baza unui 30 (deputat Gheorghe Crăciun), circum­
tat Rudolf Lang), circumscripţia
nr.
plan dc acţiune. Valoarea acestor lucrări
se ridică la 487.524 lei, fiind efectuate
dc
ţii
Dacia
cuprinde o suprafaţă
49.665 orc muncă patriotică, de către zent de 78.549 m.p. Numai pavajul pie- scripţia nr. 28 (deputat Marîa Zaharie),
circumscripţia 31 (deputat Petre Stri-
Lumina a Inundat gradina. Sute liştilor primul furnal nou care avea schimba peisajul istoric a) Hunedoa­ au înmănuncheat aici 17.287 tone 31.041 cetăţeni. Pentru înfrumuseţarea 19.800 m.p., iar parcurile şi zonele verzi catu).
dc priviri s-au întors spre acelaşi loc. să dea patriei dc 1,5 ori mai multă rei cu creneluri de cetate, într-un construcţie metalică, 19.350 tone uti­ oraşului s-au amenajat 4.500 m.p. zone ocupă o suprafaţă de 7 hectare. Cetăţenii oraşului Sebeş, sînt liotăriţi
~ Uite-l 1 fontă decît toate furnalele ţârii ro- imens peisaj industrial, în cerc noile laj mecanic, au îmbinat 114.8C0 m.c. verzi, s-au plantat 100.000 bucăţi flori,
— El c. Buh... mîncştî din anul 1938, Maistrul Stad­ contururi îşi dăde2U mina cu îndrăz­ tablă ondulată pentru acoperiş, au şi peste 2.000 pomi ornamentali. Realizările de aici dovedesc preocupa­ să muncească în continuare pentru în­
L-au recunoscut şi cei ce nu-1 cu­ iei', Buh şî ortacii, i-au înălţat coşul. neala şi frumosul, cu modernul şi montat peste 130 000 m conducte de rea continuă a cetăţenilor pentru a face frumuseţarea şi gospodărirea oraşului,
noşteau. II văzuseră pe ecranul cine­ Era primul coş construit de eî. Apoi curajul — atribute ale anilor noi. diferite dimensiuni. La Sebeş s-au făcut şi alte lucrări: oraşul lor ca o grădină. In urma măsu­ pentru a face localitatea în care trăiesc
matografului cu cîteva minute în au pus temelia altor şi altor coşuri. De sus, de la cota ---90 a celui Rezonanţa acestor cifre sună într-un pnvări dc şanţuri şi trotuare pe o supra­ mai frumoasă, mai primitoare.
urmă, sus la înălţimea coşului, ţe- De pc tulpincle lor de beton urmă­ dc-al 10-lea coş ridicat, Buh privea ritm nou, ritmul adus la Hunedoara faţă dc 600 m.p. pe străzile Dorobanţi rilor luate s-a schimbat şi aspectul imo- C. CEORGESCU
sîr/d împreună cu ortacii lui, împle­ reau harta nouă a combinatului, ale spre porţile Hunedoarei, acolo unde dc miile de constructori care au
titură dc oţel. I-au văzut turnînd cărcî contururi se accentuau cu fie­ ortacii luî constructori predau side- schimbat orăşelul istoric într-un imens
betonul în cămaşa cofragului glisant, care zi. In 1955, cînd au făcut bo­ rurgiştilor laminorul bluming, cel care oraş industrial, un oraş socialist în
înfruntînd rafalele vîntului. stropii tezul celor 3 coşuri ale cocserieî, alţi a făcut ca producţia de laminate a care pulsează clocotul viu al muncii
mari dc ploaie, l-nu văzut serbindu-ŞÎ constructori dăruiau hunedorenîlor o ţării să crească, deodată, de două ori. entuziaste.
bucuria muncii împlinite, acolo sus. uzină cocso-chimică, o fabrică dc a- Un nou laminor de profile dc 650 Toate schimbările, Buh Ie-a urmă­
la cota 4- 90 a coşului 7. glomerarc, o termocentrala... Apoi mm vine să întregească peisajul de la rit dc la înălţimea coşurilor. Cînd a
Dc la c ran privirile s-au întors Ccma prinse să-şi schimbe albia. Au poarta Hunedoarei anunţîndu-şi cu înălţat primele coşuri la Hunedoara,
spre eroii filmului : „Oameni la înăl­ silit-o oamenii. Au ajutat-o sâ-şi cro­ primele tone de laminate, capacita­ atunci în 1952, drumul pînă în vîrful
ţimi'1 iască un ah dvum, fără ocolişuri. I-au tea-! anuală dc producţie : 500.000 unuia era de 6 luni. In acest an Buh
— Uîtc-î ' pus centură de beton, iar pe fostul tone. şi ortacii I-au urcat în numai 40 de
— Ei sînt... oi curs au înălţat hale, cuptoare, fa­ losesc anii şescnalului. Şantierul de zile. Au folosit metode noi, neapli-
— Buh şi ortacii. Uîic-1 şi pc mais­ brici, termocentrale... construcţii industriale al Hunedoarei catc încă în ţară. Au eliminat schela
tru? Stadler... Numărul coşurilor creşte. Duh şi devine $i mai vast. Dc la înălţimea interioară. Inzidirea interioară cu că­
M‘haî Duh. imul din miile dc con- ortacii lucrează la cote înalte. In coşurilor de 1 90, -1-140, Buh urmă­ rămidă refractară s-a făcut concomi­
tent cu glisarea. Era o întrecere strin-
?:*nt'.*tori ai Hunedoarei, a venit aici 1956 urcau spre cota 110 a unui nou reşte obiectivele noi cc prind contur sâ între betonişti şi zidarii şamotori.
în acul cind cetatea dc oţel pornise coş. la temelia căruia alţi construc­ i>e harta combinatului de la intrarea întrecerea de pe coşul 7 al noii oţc-
spre drumul unor meri transformări. tori făceau ultimele finisări furnalu­ in Hunedoara şi pînâ spre castelul larii Martin a fost prinsă pe peliculă
A învăţat să construiască coşuri înal­ lui dc 700 m.c Apoi încă un coş, şi Huniazilor. în jurnalul cinematografic „Oameni
te. Cotele s-au stabilit pe parcurs : încă unul, şi încă unul. Sub ele lua Acolo, la poarta oraşului de foc. sc Ia înălţime**. De atunci Buh şi ortacii
-f 90, +110, ,-ţ-KO. -90... Pînă acum contur o imensă hală : noua oţelarie înalţă un nou laminor, dincoace, nu au mai înălţat un coş. Coşul cupto­
a ridicat 15. împreună cu ortacii lui Martin cu cuptoare dc marc capaci­ departe de cocserie, sc ridică o nouă rului S. Focul s-a aprins în el în cin­
Ie-a plămădit din beton, oţel, cără­ tate. cele nui nuri din ţară. îi modernă fabrică dc aglomerare a stea sărbătorii din miezul verii, în
midă refractară, măiestrie, pasiune, cu­ 1958. Sc dau in funcţiune primele minereurilor, de 4 ori mai mare decît cinstea celei de-a XX-a aniversări a
raj, hărnicie . Toate adunate la un cuptoare ale noii oţelării. începe apoi cea pc care constructorii au predat-o eliberării patriei...
loc şi înălţate la 4-90, -HUO, 4 140, etapa a doua a construcţiei oţelărici. în 1955. Alături, un furnal dc 1.000 De la înălţimea celor două coşuri,
4- . .. dc metri. Dc acolo dc sus, de Alte trei mari cuptoare a ctte 400 nvc., nui încolo o mare instalaţie de ultimele construite, Buh a privit în
unde fiecare hnnedorean ar vrea să tone fiecare. Sur., la cota --90 erau granulaţie a Zgurii, iar în linie cu vara aceasta Hunedoara anului XX.
vadă Hunedoara, ei au urmărit, aşa Puii şi ortacii, ţos la cuptoare erau Oraşul i-a oferit un peisaj inedit cum
cum lumciloreamil a urmărit dc jor. Ghcorgbc Ciuidă şi Da im el Schuster, cele 6 nuri cuptoare Martin, construc­ n-a întîlnit în cei 13 ani de cînd a
săgeţile coşurilor, haita marelui com­ Vasîlc Mar.is şi Coloman Farcnş, Ioan torii încep munca la încă două mari venit Ia Hunedoara, cum n-a văzut
binat. Au văzut cum s-au înălţat pri­ Covaci şi Nicoîae Polen, Nicolae Bro­ cuptoare dc cîr.e 400 tone flecare. în cei 3 ani şi jumătate de viaţă pe­
mul furnal nou, uzina cocso-chimîca, dau şi Aurel Dan. zidari şamotori şi Ca să înalţe numai noile laminoa­ trecuţi numai la înălţimea coşurilor
prima fabrică de aglomerare a mine­ dulgheri, sudori şi liniori, maiştri şi hunedorene. E peisajul cetăţii de
reurilor, furnalul dc 700 nfc., noua ingineri, rrlaşi cu toţii în întrecerea re. constructorii au excavat 1.8S0.500 oţel, oraşul în care se împleteşte in­
otelărie cu cuptoarele 1, 2, 3, 4. 5. cu timpul, într-o întrecere te.re aicî. m.c. de pămînt, au folosit peste dustria cu arhitectura modernă, lo­
6,... a doua fabrică dc aglomerare a la Hunedoara u-a încetat o clipă. 600.C00 m.p. dc cofraje, numărul bu- cul de unde azi oţelul pleacă spre
minereurilor... Anii sînt însoţiţi dc clocotul tincî loanelor dc ancorai la fundaţie an 1.700 dc adrese din ţară. .
1952. Constructorii dăruiesc furna- munci febrile, a acelei munci care întrecut 23.000 de bucăţi. Montatorii LUCIA LICIU
Posta nouă din oraşul Brad văzută noaptea. Foto : V. ONOIU