Page 6 - 1964-09

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3010

IN STAT CLIMATERICA GOVORA

Valea Oltului ocroteşte cele nni fru­ formată din fag, stejar şi plantaţii de că cunoscut sub numele de Pravila de prietăţi particulare, camerele închirîin-
moase staţiuni balneo-ciimatcricc din brad, asigură un aer curat. la Govora sau Pravila cea mică. du-sc la preţuri greu accesibile pentru
ţara noastră, frumuseţea încîntăioarc a Acţiunea binefăcătoare a apelor mi­ Istoricul succint al băilor consemnea­ marca majoritate a celor care aveau ne­
peisajului, locurile cu un trecut istoric nerale este cunoscută de oameni din cele ză că în anul 1876, ţăranul Gheorghe voie de tratament. In amu 1910, băile
interesant, apele curative ale Căciulatci ntai vechi timpuri. Citirea din Ccrnclc sapă un pul şi cons­ Govora sînt concesionate de o societate
Si OJâncştilor, ca si efectele tămăduitoa­ Deşi staţiunea Govora nu are o ve­ tată cu deziluzie că apa arde şi că prin pe acţiuni şi acum cunosc o dezvoltare
re ale băilor de iod $i sulf de Ia Căli- chime care să fie asemănătoare cu cea urmare nu csic bună de băut şi că apa mai rapidă în scopul de a fi folosite ca
înănestî si Govora — cheamă la odihnă a băilor Herculanc totuşi în scurtă vre­ conţinea ţiţei. După aceasta, imediat în­ mijloc de îmbogăţire.
Si tratament într-o singură seric aproa­ me şi-a cîşiigat un binemeritat renume cep lucrări de forare, dar în locul pe­ E de ajuns să arătăm că in anul 1938,
pe zece mii de oameni ai muncii. în ţară şi peste hotare. Numele de Go­ trolului săpăturile scot la iveală exis­ anul de maximă dezvoltare a vechii Ro-
Una din aceste staţiuni — ca adevă­ vora, după unii cercetători ar fi o re­ tenţa apelor minerale. Dar izvoarele niîuii numărul medicilor staţiunii Go­
rată rezervă de sănătate este si Govo- miniscenţă din limba care se vorbea pe sînt lăsate în părăsire şi sînt folosite vora era de zece, toţi fiînd sezonieri.
sporadic doar de localnici. In anul 1886
teritoriul patriei noastre înainte de ocu­ Azi staţiunea este deservită de pcsiojy
a. Ca unul care am cunoscut această Se face piima captare provizorie a ape­ su«.ă de medici permanenţi cu o bună*
paţia romană, adică limba gcto-dacică
staţiune şi bineînţeles împrejurimile, aş şi înseamnă groapă. Această interpretare lor iar medicul militar (generalul N. calificare, avînd la îndcmînă toi aj*»a-
vrea să consemnez doar cîteva din mo­ toponimică se parc plauzibilă pentru cei Zorileanu) le studiază pentru prima dată ratajul medical, aşa incit oamenii mun­
mentele mai interesante ce le-am putut care cunosc bine relieful staţiunii, de­ efectele terapeutice, după care staţiunea cii care vin la această staţiune se bu­
începe să se dezvolte. La început, vizi­
înregistra. oarece este aşezată aşa după cum ară­ tatorii făceau băi în chiliile din jurul cură de grija şi asistenţa medicală gra­
tam înrr-o depresiune subcarpatică şi tuită acordată cu multă competenţă de
Situată în depresiunea subcarpatica,
deci se încadrează în această noţiune. niînăstirii Govora, deoarece numai în cadrele mcdico-sanîtarc din staţiune.
la poalele masivului Parîng, la o altitu­
Dar un alt fapt care îi atestă vechimea anul 1887, s-a construit la Govora pri­ Oamenii din partea locului sînt păs-
dine de 320 metri, pe riul Hinţa (un şi care impresionează pe vizitatori este mul pavilion cu douăzeci de cabane din tră»orii celor mai frumoase tradiţii. In
aflucnt al Oltului), staţiunea Govora acela că la Govora a funcţionat pe vre­ lemn. minunatul folclor al acestor meleaguri,
incintă ochiul vizitatorilor prin primi­ mea domnitorului Matei Basarab (1632- Azi staţiunea este înzestrată cu cele în versuri de marc popularitate este cîn-
toarele parcuri, ocrotite de jur-împre- 1654), una din primele tipâritori romî- mai noi instalaţii şi aparate medicale ; lat Tudor, eroul legendar de la 1821, fi­
jur de poalele unui deal. Ferită de cu­ neşti. Dîn teascurile acestei tiparniţe — cu vile confortabile, cluburi, săli de lec­ gură centrală în folclorul de pe malul
renţi staţiunea Govora are un climat aşa după cum este cunoscut — apare tură, terenuri de sport, cinematograf, drept al Oltului. Dar bogăţia spirituală^
fără variaţii de temperatură. Vegetaţia primul text de legi din Ţara Romîneas- săli de spectacole etc. In ticcut însă sta­ a oamenilor nu este rezumată numai la
Depănătoarea Mana langa de la secţia depănat a fabricii „ Sebe* ţiunea a străbătut un drum lung şi ane­ cîntecc, ci la tot cc activitatea omului
şui'' din Sebeş îşi organizează bine munca, ace o calificare înaltă. Ca voios, deoarece cele tici aşa-zisc hoteluri îi oferă.
urmare, lună de lună şi-a depăşit sarcinile de plan, fiind evidenţiată L a G .A .C . din G e o a g iu construite la Govora în 1894 erau pro­ Prof. V. RADU
în întrecerea socialistă.
Fondul de b a z ă averea
obştească sporesc continuu A «li. IE N D A

Gospodăriile agricole colective au tre­ punct de vedere economic şi organiza­ zată din zootehnie, pomicultură şi viti­
cut, în anii care s-au scurs de la înche­ toric. lmbinînd cultura cerealelor cu cultură. MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1964
ierea procesului de coiectivizare a agri­ alte ramuri ale producţiei agricole, spo­ Aceste realizări se datoresc in marc
In vacantă ecran lat, o bibliotecă, săli de şah îi culturii, printr-un proces continuu de rind continuu efectivele de animale pro­ măsură şi ajutorului pe care comitetul
de biliard, săli de repetiţii pentru di­
ferite formaţii, cunosc ziinic o vie ani­ întărire economică şi organizatorica. prietate obştească, a reuşit să obţină an de partid îl dă consiliului de conducere Muzică de dans ; 19,35 Melodii popu­
In prima jumătate a lunii august ta­ maţie. Tractoarele şi maşinile agricole cu care de an venituri tot mai mari, atît dîn pentru ca acesta să desprindă din sar­ CINEMA
băra pionierilor şl şcolarilor de la In zilele lunii august, şi mai ales este înzestrată agricultura, specialiştii cultura cerealelor cit şi din . creşterea cinile cc-i stau în faţă pe cele mai esen­ DEVA : Singurătatea alergătorului lare ; 20,15 Jurnalul satelor; 21,00
Săsciori, situată în pitoreasca v,ile în cele care au precedat a XX-a ani­ trimişi la sale, munca unită pe mari su­ animalelor. ţiale, de a căror îndeplinire depinde în de cursă lungă — cinematograful „Pa­ Noapte bună, copii : „O poveste cu
Sebeşului, a primit noi oaspeţi : un versare a eliberării patriei, formaţiile prafeţe de teren, ajută ţărănimea colec­ Folosind condiţiile pedoclimatice şi mod hotărîtor dezvoltarea economică a tria" ; Rebelul magnific — cine­ plăcinte" ; 21,10 Muzică ; 21,15 La
alt lot de elevi care-şi petrec aici ulti­ artistice (cor, orchestră scmisimfonîcă, tivistă să sporească rodnicia pămîntu- economice favorabile, soiuri de mare gospodăriei. Un exemplu grăitor în microfon : Satira şi umorul ; 22,15
mele zile din vacanţa de vară. matograful „Arta" ; PETROŞANI : Muzică de dans,
orchestră de muzică uşoară şi de mu­ lui, să mărească de la un an Ia altul pro­ productivitate şî aplicînd toate lucrările acest sens este orientarea gospodăriei în M-am îndrăgostit Ia Copenhaga — ci­
Excursiile organizate prin împreju­ zică populară, echipe de dansuri, bri­ ducţia vegetală şi animală. Creşterea ve­ agricole în condiţiile cerute de ştiinţa spre folosirea raţională a pămîntului şi PROGRAMUL II : 8,36 Cîntcce
rimi, focurile de tabără, vizionările de găzi artistice de agitaţie, care cuprind valorificarea terenurilor slab productive. nematograful „Republica" ; Omul din patriotice ; 9,03 Program de cîntecc
filme, jocurile pioniereşti, cîntccul şi peste 300 de artişti amatori) au des­ niturilor, a fondului de bază şi a avu­ agrotehnică, colectiviştii de aici obţin fotografic — cinematograful „7 No­
veselia, întregesc odihna şi masa con­ făşurat o activitate bogată. ţiei obşteşti, asigură ridicarea nemijlo­ recolte tot mai bogate la luctar şî ran­ In ultimii ani, pe baza unui studiu fă­ iembrie" ; ALllA IULIA : Cei patru din folclorul nou şi jocuri populare;
sistentă ce le silit asigurate elevilor ilm cită a nivelului de trai, material şi cul­ damente ridicate de Ia animale. cut cu ajutorul specialiştilor, nuri su­ călugări — cinematograful „Victoria"; 9.30 „In excursie” — muzică uşoară ;
tabăra de la Săsciori care a găzduit, în Cind minerii spun că pentru ci a tural al ţărănimii colectiviste. Modul cum a crescut fondul de bază, prafeţe de teren slr.b productive au fost Rusallu — cinematograful „23 Au­ 10.30 De toate pentru toţi ; 11,30 Din
vara acestui an, trei serii de pionieri şi doua casă este clubul se gindcsc şi Ia Gospodăria agricolă colectivă din averea obştească şi veniturile gospodă­ plantate cu pomi fructifer» şî viţă de gust" ; SEBEŞ : Lumea comică a lui folclorul muzica) al popoarelor; 12,00
şcolari. orele plăcute pe care le petrec în serile Geoagiu, raionul Orăştie, a făcut mari riei colective din Geoagiu, este ilustrat vie. Culturile cercaFerc au fosr ampla­ Harold Loyd — cinematograful „Pro­ Orchestre de muzică uşoară ; 13,30 în­
organizate de colectivul bibliotecii. Sim­
NICOLAC NICULA pozioanele literare, recenziile tehnice, progrese pe drumul întăririi ci din în graficul de maî jos. sate în terenurile în care ele pot da gresul" ; O zi ca leii — cinematogra­ semnări de reporter; 13,40 Muzica
corespondent serile de poezie, expoziţiile organizate cele mai bune producţii. ful „Sebeşul" ; ORĂŞTIE : Comoara uşoară interpretata de Marn lanoli şî
şi alte numeroase manifestaţii cu car­ Justa repartizare a sarcinilor pe brî- dîn lacul de ai'gint — cinematograful George Bunca ; 14,30 Melodii popu­
tea au fost prezentate de un mare nu­ A N U L Fondul de bază Venii bănesc Venii dîn găzi, cointeresarea materială a colecti­ lare olteneşti ; 16,30 Melodii popu­
Serbări ale cărţii măr de prieteni ai cărţii. In ultimele total zooldmie Jj „Patria" ; Marile speranţe — cinema­ lare ; 18,00 „Am îndrăgit o melodic"
săptămîni, un succes deosebit l-au avut viştilor întărirea răf.punderii personale, tograful „Flacăra" ; LUPENI : Co­ — emisiune de muzică uşoară ro-
acţiunile : simpozionul „23 August o- 1962 1.900.969 I.046.9S7 350.081 faţă de proprietatea obştească, de calita­
In oraşul Orăşlie, cartea devine iot tea muncii, au făcut ca lucrările să fie moara din lacul de argint — cinc- inînească ; 19,05 Muzică ; 19,10 As­
mai mulr prietenul oamenilor muncii. giindit în literatură", recenzia „Pe mu­ 1963 3.782.521 executate la timp şi în condiţii agroteh­ matogi.aful „Cultural" ; HAŢEG : pecte de la Expoziţia realizărilor eco­
Lucrătorii din librării şi biblioteci, or* che de cuţit'* pe marginea romanului 2.609.914 502.216 nomici naţionale a R.P.R.; 20,15 Şcoa­
ganizează acţiuni interesante şi atracti­ lui Mihei Dcniuc, scara de poezie „Mă­ 1961 nice superioare. Animalele sînt hrănite Foto Haber — cinematograful „Popu­ la 1 viaţa ; 20.55 Cîntcce şi jocuri
ve cerc fac să sporească numărul căi- 4.57A52I 3.015.621 66 .361 |: în mod raţional, in raport cu greutatea lar* ; BRAD : Germanie, steluţele populare ; 21,10 Muzică de dans ;
i Mor din bibliotecile personale. Panoul ria Druniş" şî altele. De !a începutul a- şi producţia lor.
din centrul oraşului, oe care silit afi­ ecrtui an, numărul manifestărilor orga­ Datele pe 1964 sini estimative. Dar, Folosind cu chibzuinţă condiţiile fa­ talc — cinematograful „St. roşie” ; 22.30 Recital de poezie : Versuri ale
şate de obicei noutăţile literare, anun­ nizate cu canea a depăşii cifra 90, Iar realizările de pînă acum arată că ci­ fost mult dezvoltate. A crescut an de an vorabile de care dispun şi cxpci'icnţa SIMERIA : Omul din fotografic — poeţilor ieşeni ; 23,15 Muzică de dans.
ţa nu de mult o „serbare a cărţii". Ea al participanţilor 10.000. numărul animalelor şi productivitatea cinematograful „Mureşul". BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
a fost organizată în parcul şcolii de frele dîn planul de producţie pe acest lor. In acest fel, s-a schimbat mult şi acumulată pînă acum. colectiviştii din JURNALE : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 :
Z ani. unde programele bogate au atras CONSTANTIN BADUŢA an, vor fi îndeplinite şî depăşite. Geoagiu pot obţine noi şi importante 12.00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20,00 :
muc de oameni ai muncii, prilej cu care corespondent Gospodăria colectivă din Geoagiu a structura veniturilor. Dacă înainte ma­ succese în întărirea econonilco-organiza- RADIO 22.00 ; 23,52 (programul 1) ; 9,00 ;
au fost difuzate 900 de cărţi în va­ extins plantaţia de vie şi pomi fructi­ joritatea veniturilor proveneau din cul­ torică a gospodăriei lor colective, în
loare de peste 3 000 Ici. In munca cu filmul feri, a creat o pepinieră de viţă de vie. tura cerealelor, acum a început să fie creşterea nivelului lor de trai. PROGRAMUL I : 5,06 Emisiunea 11,00; 13,00; 15,00; 17,00 ; 19,00;
SIDONIA MUREŞAN Fermele de vaci, oi, porci şi păsări, au tot mai marc partea de venituri reali­ N. BADIU pentru sate ; 5,16 Melodii populare ; 21,00; 23,00; 0,52 (programul II).
5.30 Lecţia de gimnastică ; 6,10 Me­
corespondentă In oraşul Brad, munca cu filmul a lodiile dimineţii ; 6,30 Sfatul medi­ Buletin meteorologic
fost îndrăgită de nn mănunchi de* oa­ cului ; 7,45 Salut voios de pionier ;
Spectacol meni harnici caix se preocup* îndea­ 8,00 Sumarul presei centrale ; 8,06 PENTRU 24 ORE
proape ca activitatea lor de populariza­
re şi proiecţie să aibă rezultate bune. Melodii populare; 9,00 Muzică din Timp variabil, temporar noros, izo­
lat vor cădea ploi slabe. Vîntul va
în deplasare De fiecare dală cîml se organizează operete ; 10,03 Teatru la microfon : sufla potrivit din sectorul nordic şi
o acţiune cu filmul, colectivul condus „Titanic vals" ; 12,03 „In excursie" nord-vestîc. Temperatura în creştere.
Cel dc-al Vll-lca concurs pe ţară al de Iulian Miclca, de la cinematograful — emisiune de cîntcce pioniereşti ; Ziua va fi cuprinsă între 19 şi 24
formaţiilor artistice de amatori a scos din Brad. dovedeşte multă iniţiativă 14.30 Roza vînturilor ; 15,00 Melodii grade, iar noaptea între 8 şi 14 grade.
la iveală noi talente şi în raionul Sebeş. şi spirit gospodăresc. Recent, cu pri­
Cu acc't prilej, sălile căminelor cultu­ lejul concursului „Filmului romînesc**, populare din diferite regiuni ale ţării; PENTRU URMĂTOARELE
rale din raion au cunoscut aproape sca­ colectivul de aici nu s-a mulţumit nu­ 18,15 Fapte din întrecere ; 18,30 Pro­ 3 ZÎLE
ră de scară multă animaţie. După ce mai cu popularizarea acestui concurs gram muzical pentru fruntaşi şi evi­ Vreme schimbătoare, cu cerul la
se întorceau de la munca cîmpului. co­ prin diferite lormc, ci s-a îngrijit chiar sfîrşitul intervalului mai mult senin
lectiviştii, tineri şi vîrstnici, se întîl- şi de aspectul cinematografului. In orele denţiaţi în întrecerea socialstă ; 19,00 şi temperatura în uşoară creştere.
ncau pe scena căminului, unde în for­ lor libere, lucrătorii cinematografului
maţii corale, de dansuri, brigăzi artis­ an vopsit în uici holul şi casei*iile. au
tice de agitaţie, formaţii orchestrale, refăcut cele două ecrane, faor ce a
aduceau în vers, ciut şi joc, mulţumi­ adus o economic de peste 4.500 lei. In
re pentru viaţa lor nouă. această acţiune frumoasa s-au remarcat
Nu de niult, scena căminului cultu­ Iulian Miclca, Maria Gavrilă, Aurelia Institutul de mine din Petroşani
ral din Poiana a găzduit un spectacol Kusu şi Ana Rusii.
prezenta: de formaţiile artistice din PAVEL DERJl
Apoidul de Jos, Jina şi Poiana. Fluiera­ corespondent
ţii şi grupul vocal din Jina, cunoscuta anunţă scoaterea la concurs a următoarelor
formaţie corală din Poiana, echipele
de dansatori din Apoidul de Jos, ca şi Montaj literar posturi didactice:
solistele vocale Parsschîva Bozdog, Ana
Bozdog şi Rodica Opreau au cules în­
Dîn iniţiativa colectivului bibliotecii
delungi aplauze, oferind spectatorilor — Şef de laborator la Catedra de Chimie-Fizică,
de la clubul „11 Iunie" din Călan a fost
o după-amiază deosebit de plăcută. pregătit montajul literar : „Pe drumul poz. 22 disciplina Fizică.
ARON DOBROTA luminat de August". Montajul a fost
corespondent prezentat — cu concursul biblioteca­ — P reparator la C atedra de Chimie-Fizic*
rilor din secţii în fiecare sală de cul­
tură din cadrul uzinei „Victoria** Călan. disciplina Fizică, poz. 24.
A doua casă... El s-a bucurat de un binemeritat succes Persoanele care doresc să participe la concurs
fiind audiat de peste 1.000 de mun­
...aşa au denumit minerii din Pe- citori din secţiile uzinei. vor înainta rectoratului o cerere, în termen de o
trila clubul lor, construcţie ridicată în ALEX. TUZA lună de la data apariţiei prezentului anunţ, însoţită
anii noştri, în care un cinematograf cu corespondent Laboratorul Institutului de mine din Petroşani (fotografie din albumul /fRegiunea Hunedoaran).
de urm ătoarele acte :
— copie legalizată de pe diploma de stat sau de
cări printre care cităm „Influenţa ul­ pe actul echivalent de studii superioare (2 exem­
nstitutu! pedagogie de 3 ani din Braşov trasunetelor asupra germinaţiei semin­ plare).
ţelor de gramincc" şi altele. O scrie de
lucrări ştiinţifice sînt menite de a con­ — lucrările ştiinţifice înfr-un esemplar.
tribui la îmbunătăţirea procesului de
Printre realizările însemnate ale regi­ laboratoarele unde studiază în cele nul mînt. Valoarea acestora se ridică Ia cursuri, care au apărut sau vor apare producţie, la reducerea preţului de cost, — certificatul de caracterizare a a c tiv ită ţi p ro ­
mului nostru democrat popular, din do­ bune condiţii cei circa 6C0 studenţi enu­ 121.000 lei. Ia Editura pedagogică Bucureşti, sau în etc. Spre exemplu: „Stabilirea indicato­
meniul învăţămîntului, se numără şi merăm pe cele de la facultatea de fizi- Dotarea continuă în acelaşi ritm şi în cadrul institutului: culegere de texte în rilor economici pentru determinarea efi­ fesionale şi sociaîe, eliberat c!e instituţia (în tre p rin ­
Institutul pedagogic de 3 ani din Bra­ că-chinie, laboratorul de mecanică, clcc- noul an. Spre exemplu, în trimestrul I limba franceză, cursul de chimie anor­ cientă a balanţei energetice în G.A.C.", derea) în care au {uneţa de bază (2 exem plare). y
şov. Alături de cele 11 institute peda­ nicitatc, electrotehnică şi radiotchnîeă, al anului 1964 s-.au alocai şj utilizat ganică, cursul de mecanică, acustică, căl­ prezentată într-o şedinţă a Consiliului
gogice de acest fel din ţara noastră, In- laboratorul de optică şi fizică atomică, 45.000 Ici pentru procurarea diferitelor dură şi fîzicâ moleculară, cursul de me­ agricol icgiona! Braşov, „Determinarea — certificat de vechime în muncă (2 exem plare).
siîiutul pedagogic din Braşov are sar­ laboratorul de foto-cincmaiografîe pen­ materiale necesare efectuării in bune todica predării ştiinţelor agricole, etc. celor mai eficiente documentaţii econo­
cina de a da învăţămîntului profesori te­ tru studierea diferitelor legi şî fenome­ condiţii a lucrărilor de laborator, 46.000 O altă preocupare a cadrelor didac­ mice a planurilor de organizare a pro­ — memoriu de activitate didacfico-şfiinfifică (2
meinic şi multilateral pregătiţi, capabili ne fizice, laboratoarele de chimic anor­ lei pentru procurarea anumitor aparate, tice este modernizarea predării cursuri­ ducţiei în perspectivă în G.A.S," şi alte eaemplare).
să traducă în viaţă sarcinile izvorîtc din ganică şi analitică, chimic organică şi ctc. lor. In această direcţie, pe lingă planşe, lucrări de Ia catedra de ştiinţe agricole,
Directivele Congresului al Ul-lca al biologica, chimic fizică — în care Stu­ Biblioteca, deşi a luat fiinţă numai de machete sau anumite experienţe, au fost aduc o contribuţie esenţială la îmbună­ — autobiografia.
P.M.R.. să contribuie astfel la desăvâr­ denţii cercetează şi verifică diferite fc- doi ani, numără în prezent peste 17.500 iniţiate şi efectuate o serie de lucrări tăţirea activităţii unităţilor agricole. Pe Inform aţii suplim entare se pot lua de la re cto ­
şirea construirii socialismului la oraşe şi menite să asigure prezentarea lecţiilor lîngă aceasta, cadrele didactice de la ca­
în cele mai bune condiţiuni. Astfel. în tedra de ştiinţe agricole au organizat
sate. cadrul orelor de limbi străine se folo­ consfătuiri cu colectiviştii din mai multe ratul Institutului de mine Petroşani, sfr. Institutului
Institutul pedagogic de 3 ani din Bra­ seşte cu succes magnetofonul. La alte sate ale regiunii Braşov (Stupini, Cod- Nr. 20.
lea, ctc.), dindu-!c totodată diferite în­
şov a luat fiinţă în toamna anului 1960, V ă p r e z e n t ă m cursuri se folosesc filmele ştiinţifice, drumări şi explicaţii legate de specificul
cu trei facultăţi: matematică, fizica-chi- diafilmele, dispozitivele. In cadrul insti­ muncii lor. Lucrări care aduc contribu­
tutului, la laboratorul de foto-cinem.ato-
mic şi ştiinţe naturale: In prezent, pe ţii valoroase în procesul de producţie
grnfic s-a construit un ecran mobil, care
lingă facultăţile de matematică şi ştiin­ permite proiectarea filmelor,'a diafilmc- întîlnim şi Ia celelalte catedre ale insti­
ţe naturale, funcţionează secţii fără frec­ nomrnc şi legi chimice. La facultatea cărţi şi cursuri, 90 publicaţii periodice lor şi a diapozitivelor, la lumina zilei, tutului nostru.
de ştiinţe naturale studenţii au de ase­ din ţară şi străinătate, oferind posibi­ crcind astfel posibilitatea cadrului di­ Datorită preocupării intense a cadrelor
venţă, Datorită grijii partidului şi gu­
menea, la dispoziţie labo>*atoarc moder­ litatea studenţilor de a se pregăti temei­ dactic să folosească proiecţia concomi­ didactice, institutul nostru a dat două A N U N Ţ
vernului nostru, studenţilor de aici li
ne, bine puse la punct unde au posibi­ nic pentru toate disciplinele care se pre­ tent cu predarea cursului respectiv. promoţii de absolvenţi temeinic pregă­
s-au creat cele mai bune condiţii de litatea de a efectua cercetări şi lucrări dau, Măsurile luate contfibuie mult la uşura­ tiţi, care fac faţă cu cinste sarcinilor ce O, R. P. O. T. DEVA
studiu şi viaţă. In anul al doilea de de laborator, să prepare material didac­ Pe lingă acestea, studenţilor Ii se asi­ rea înţelegerii unor fenomene, la elimi­ le stau în faţa.
tic, ctc. Aici întîlnim laboratoarele de narea unor timpi morţi în prezentarea
existenţa, institutul nostru a fost înzes­ gură condiţii optime de cazare şi masă Alături de ceilalţi oameni ai muncii, RECRUTEAZĂ ELEVI PENTRU ŞCOALA TEHNICA CADASTRALĂ DE 2
botanică şi zoologie, fiziologic vegetală cadrele didactice din Institutul pedago­
trat cu o clădire nouă, modernă, cu în căminele moderne, confortabile ale la curs a anumitor probleme, la înţe­ ANI DIN SIBIU.
şi microbiologic, agrofitotehnie şi geolo­ centrului universitar Braşov, prevă­ gic de 3 nui din Braşov, muncesc ne­
săli spaţioase de cursuri şi seminarii, cu gie, hortiviticultură, maşini agricole, zute şi cu săli de lectură pentru studiu legerea profundă a materiei predate. obosit, luptind pentru educarea şi in­
laboratoare bine utilate şi dotate cu ctc. în orele libere. Preocuparea pentru îndeplinirea sar­ struirea, pregătirea temeinică a studen­ C O N D I Ţ I I
cele mai moderne instalaţii şi aparate, Pentru înzestrarea acestor laboratoa­ Cadrele didactice ale Institutului pe­ cinilor ştiinţifice este intensă în rîmlul ţilor, pentru formarea unui profesor de — ABSOLVENŢI Al ŞCOLILOR MEDII DE CULTURA GENERALA
cu bibliotecă, sală de lectură ctc. Data- re, conducerea institutului şi cadrele di­ dagogic de 3 ani din Braşov au depus cadrelor didactice de la Institutul peda­ tip nou, caic să contribuie efectiv l,a CU SAU FARA EXAMEN DE MATURITATE.
rită preocupării conducerii institutului, dactice au avut o preocupare permanen­ eforturi susţinute ţinînd cursuri şi «emi- gogic de 3 ani din Braşov. Fiecare ca­ opera de culturalizare a maselor, la
narii, organizînd lucrări de laborator Ia
sub îndrumarea organizaţiei de partid tă. Cu sprijinul Ministerului învăţămân­ un înalt nivel ştiinţific şi metodic, co­ dru didactic a urmărit ca în tematica ridicarea nivelului cultural în rîndurilc — VIRSTA ÎNTRE 17 Şl 25 ANI
şi cn sprijinul organelor superioare de tului, numai în anul 1963 s-au procurat respunzător necesităţii pregătirii temei­ activităţii ştiinţifice să cuprindă pro­ maselor muncitoare, la desăvirşirca con­ INFORMAŢII SE PRIMESC DE LA OFICIUL REGIONAL DE PRO-
resort au fost organizate şi dotate cu utilaje şi aparate de laborator în valoa­ nice a viitorilor profesori pentru şcolile bleme legale de practică, de producţie. struirii socialismului în patria noastră. IECTARE Şl ORG. TERITORIULUI DEVA STR. AUREL VLAICU NR. 17.
utilajul necesar şi cu aparatură moder­ re de peste 178.000 Ici, precum şi di­ de 8 ani. La sesiunea ştiinţifică a Institutului, ţi­ Lector univ. 1. GAVRILA TELEFON : 13.69.
nă 18 laboratoare destinate pregătirii verse materiale necesare desfăşurării în Astfel, numeroase cadre didactice au nută anul acesta, cadre didactice de la Institutul pedagogic de 3 ani
suidenjiloi celor trei facultăţi, Printre bune condiţiuni ,a procesului de învăţă- elabora: cursuri sau capitole din unele catedra de fizică au prezentat 4 comuni­ Braşov