Page 7 - 1964-09
P. 7
Nr. 3010 Dramul socialismului Pag. 3
IN CENTRUL ATENŢIEI UN NOU CURS
DE CALIFICARE
fTSF Recent, în cadrul gruptdui şantiere
PROBLEMELE PRODU*u lor dc construcţii din oraşul regional
Petroşani a fost deschis un nou curs
dc calificare, pentru muncitori! şantie
relor. Peste 80 tineri se vor califica în
Tn acest .in colectivul de munca din teren, analiza tuturor cauzelor care con citorii de la sectorul forestier Grădişte
cadrul sectorului forestier Grădişte d cură la realizarea ritmică a sarcinilor dc Niiucază această unitate în fruntea în meseriile : zidari, fierari betonişti, dul
l. F. Orăştic, mobilizat de organizaţia pian, fac parte integrantă din .activita trecerii socialiste. Acest lucru ne bucu gheri ctc.
de bază P.M.R., a obţinut succese fru tea muncii biroului organizaţiei tic bază. ră. Sin-cm însă hotărîţî să dezvoltăm Programa cursului este astfel întoc
moase în întrecerea socialistă. Pină la 1 Astfel, studiind felul în care îc aplică succesele obţinute. In viitor ne vom mită îneît să asigure elevilor temeinice
august pianul producţiei globale a fost măsurile tehnico-organizatorice stabilite ocupa cu şi mai multă perseverenţă de cunoştinţe profesionale. Multe tlin no
depăşit cu 5,2 la sută, iar ce] al pro la începutul anului, am ajuns la conclu întărirea rîndurîlor organizaţiei noastre ţiunile teoretice vor fi însoţite dc apli
ducţie] nurfâ cu 13,90 la sută. In aceas zia că ele nu erau suficiente pentru în de bază cu cei mai buni muncitori.
tă perioadă s-au produs peste prevede deplinirea angajamentelor luate în în Acum, organizaţia noastră dc bază nu caţii practice la faţa locului.
rile planului 1.C50 m.c. lemn din fag trecerea socialistă. De aceea, am cerut mără 22 dc membri şi candidaţi dc Lectorii caic predau la acest curs au
pentru gater, 483 m.c. buşteni de rulaj, încă din primul trimestru urgentarea partid, faţă de 9 membri şi 4 candidaţi fost aleşi dintre cci mai huni maiştri,
373 m.c. lemn pentru celuloză, 4.835 montării iunicularelor la parchetele Va cît număra anul trecut. Primind în rîn- ingineri şi tehnicieni cu practică şi ex
m. steri lemn dc foc ctc. lea Largă şi Dosul Şesului. In acelaşi du! nostru pe cei mai huni muncitori, perienţă în munca dc şantier.
Aceste succese se datoresc în marc timp, cu sprijinul comitetului de partid am putut cuprinde mai bine în sfera mun I. CHIR AŞ
măsură şi iapvului că organizaţia de bază şi a conducerii I. F. L>răştic S-a mărit şi cii politice dc masă pc toţi muncitorii, corespondent
de aici are în centrul atenţiei sale pro parcul ficrăstraicior mecanice. să repartizăm în fiecare echipă şi bri
blemele producţiei. Încă din prima lună Introducerea mecanizării în parchete gadă membri si candidaţi de partid.
a anului, organizaţia de bază a militat le forestiere nu rezolvă în întregime Acest lucru nc-a fost de mare ajutor
zi tic zi pentru înfăptuirea ritmică a sar creşterea productivităţii muncii dacă cci în îndeplinirea sarcinilor Ce ne revin.
Iată dc cc şi pc viitor vom acorda toa  cjitm e
cinilor dc plan. Asigurarea stocurilor dc
material 'cmnos la fiecare punct dc lu tă atenţia muncii de primire în partid
cra, aplicarea planului M.T.O., amena Din experienţa a celor mai buni muncitori. Pos’bilitătî
jarea şi construcţia dc noi drumuri ne în aceasta direcţie avem. Va trebui să p a t r i o t i c ă
cesare scosului şi apropiatului materia organizaţiilor de partid ne îmbunătăţim însă şi mai mult mun
lului lemnos, introducerea mecanizării, ca de educare comunistă în rîndul mun Din iniţiativa Comitetului U-T.M. al
sînt cîtcva clin problemele urmărite cu in conducerea economici citorilor, să ne ocupăm mai temeinic dc minei Petri la a fost organizată o acţiu
multă grijă de biroul organizaţiei dc creşterea şi educarea celor care cer in ne patriotică de curăţare a sectoarelor
bază. In adunările generale au fost dez- trarea în rîndurilc partidului. subterane de fier vechi. La această ac
ţiune tinerii din sectoarele 1, 2, 3 şi 4
bâLiiîc aspectele diferitelor probleme ale care mînuîesc noile mecanisme nu le fo Manifestînd preocupare faţă de întă au strîns şi trimis la ziuă 80 tone de
producţiei şi s-a urmărit ca fiecare pre losesc la întreaga capacitate, lată dc ce, rirea rîndurîlor noastre, urmărind îndea şeuri feroase. O R A Ş E L E Ş l S A T E L E R E G IU N II C I T
vedere din planurile de măsuri întoc organizaţia de bază P.M.R. a pus un ac proape aplicarea hotărîrilor şi sarcini In mod deosebit s-au evidenţiat tine
mite sa fie înfăptuită în timpul prevă- cent deosebit pc munca politică dc masă lor primite din partea comitetului nos rii din sectorul I care au colectat peste
2ur. Iiur-una din adunările generale, în rîndul muncitorilor forestieri. Cci tru dc partid cît şi a propriilor noastre 45 tone fier vechi. Printre ceî care au M A I B I N E G O S P O D Ă R I T E
spre exemplu, s-a discutat problema rea mai huni mecanici dc funicularc, tic fie borărîvi, sîntom convinşi că re?"lt,iţele muncit mai cu spor se numără Mîhai Noua policlinicii din Cu-
lizării planului pe sortimente. S-a ară răstraie mecanice, membri şi candidaţi muncii noastre vor fi şi mai rodnice. Popovicî, Sirnion Tihon. Nicolac Dur-
tat atunci că nu la toate gurile dc ex dc partid, desfăşoară o muncă politică LIV1U KORJ bak, Pavcl florca, Zaharia Baron şi alţii. gir (fotografie apărutei in al
ploatare se arc în atenţie îndeplinirea susţinuta în rîndul mecanicilor mal ti secretar al organizaţiei dc bază bumul „Regiunea hlunedoa- PRIN HĂRNICIA
planului la toate sortimentele. La gura neri, Ic arată practic cum se lucrează P.M.R., — sectorul Grădişte D. IONASCU ra").
dc exploatare condusă dc maistrul Du pentru a obţine un randament sporit al I.F. Orăştîc corespondent Ghcorghc Dojn (deputat Trai a n Şcrban)«
In raionul Alba, comitetele executi
mitru Dunca, planul la sortimentul lemn maşinilor şi utilajelor. ve ale sfaturilor populare, deputaţii, au O contribuţie dc scamă au adus-o cetă
dc construcţie nu era realizat în pvîmele Obiectivul principal al muncii politi ţenii loan Stanciu, Dumitru Ciumbru-
luni ale anului în mod ritmic, deşi acest ce îl constituie îndeplinirea cu succes a acumulat o bogată experienţă in orga deau, Eugen Fiuzeş, loan Oană, Lconid
nizarea acţiunilor tic muncă patriotică
material se găsea în faza dc scos-apro- sarcinilor stabilite dc Congresul al III- ii în mobilizarea cetăţenilor. Pe baza Muntean, Avram Vincşan, Fclicîa Bin-
piat şi trebuia doar fasonat. După adu Ica al P.M.R. privind doborîful mecanic dca ctc.
şi valorificarea n-.rsei lemnoase. Dato
narea generală biroul organizaţiei tic pline de avînt a muncitorilor noştri, sar NOUL DRUM ÂL propunerilor făcute dc cetăţeni s-au în Pe cuprinsul raionului Alba au fost
bază a încredinţat ca sarcină membrilor rită introducerii mecanizării, a muncii REULUI tocmit planurile lucrărilor, trccînilu- executate lucrări diverse ca : întreţineri
tăî să urmai cască îndeaproape îndepli sc la realizarea lor. dc drumuri pc o distanţă de 84,4 km.,
nirea planului pe sortimente. Totodată cina prevăzută tic Congresul al IH lca La Alba lulia, pentru înfrumuseţa curăţări de şanţuri pc o lungime dc 12S
biroul organizaţiei de bază a cerut con al P.M.R. la doburît mecanic s a reali Ccvna, rîu! mărunt şi zglobiu po Să urmărim drumul minereului. Bul pensiei în cIa.soare speciale. Dc aîci mi rea oraşului s-au prevăzut amenajarea km., construcţii dc podeţe, plantări dc
ducerii tehnice a sectorului ca prin ca zat în proporţie dc 68 la sută faţă tle menit adesea în reportajele despre ce gării dc siderita intră în cuptoarele dc nereul trece la cele 36 de separatoare de zone verzi, lucrări tic întreţinerea arbori ornamentali (1 1.488 buc.) cură
lor, amenajarea dc trotuare, ctc. Prm
drele sale să urmărească ca la fiecare 53-55 la sută cit estr prevăzut. Rezul tatea oţelului, botează" în aceste ziic prăjire. Prin calcinare ci pierd aici a- electromagnetice, crapa principală dc executarea lucrărilor edilitare oraşul şi-a ţarea păşunilor (579 hectare). S-au con
gură dc exploatare, fiecare muncitor să tase frumoase s-au obţinut şi în direc încă un marc obiectiv industrial. Dc proapc 33 la sută din greutate. Apoi înnobilare. Sub influenţa unui cîmp struit dc asemenea, 7 şcoli dc 8 ani şi 3
aibă în atenţia sa realizarea planului la ţia valorificării suprrioare a masei lem data aceasta nu la Hunedoara, ci unde intră în componenţa şarjei cu multe magnetic puternic, fierul din minereu schimbat înfăţişarea. Au fost construite şcoli dc 4 ani, şi s-au electrificat 6 sate.
toate sortimentele. Discutarea .acestei noase. Fn ceea cc nriveste lemnul de fag va mai sus, în apropiere de Teliuc, aco procente de fier în plus. Cu toate n- se separă cu uşurinţă dc partea sterilă. drumuri de acces pc o distanţă dc 2 Valoarea muncilor patriotice în raionul
probleme în adunarea generală, înfăptu spre exemplu, faţă de 61.F 3 planificat la lo unde munţii dc dolomită încorse ccstea problema nu este socotită rezol El este „pompat*4 in instalaţiile de km, s-au efectuat lucrări tle curăţare a Alba se ridică la 3.602.056 Ici, fiind c-
irea măsurilor stabilite de biroul orga sortimentul lemn de lucru s-a realizat tează valea îutr-un defileu blîrnl. vată. Diiur-uu singur milion dc tone vîd şi după uscare Ia drumul Hune străzilor pe o suprafaţă de 57.000 m p., fcctuatc 1.000.814 ore, dc către 184.654
nizaţiei dc bază au condus la îmbunătă un indice de 62,85 la Sută, iar la diver Era greu de închipuit în aceri pei dc minereu prăjit — furnalele Hune doarei. s-au amenajat trotuare din bcion pc o cetăţeni. Printre comunele în rare s-au
ţirea situaţiei ceea ce a făcut ca planul se esenţe faţă dc 57,33 la sută s-a rea saj amplasamentul unei uzine. Chiar doarei sînt capabile să „înghită" mult Tehnologia este în aoarenţă simplă. distanţă dc 900 m. I„ s-au aşternut pc obţinut cele mai frumoase realizări se
să fie depăşit în îiecarc lună. lizat un indice de 63 'a sută, pentru panglica şoselei locul era în mai mult — răinînc o cantitate imen Construcţia uzinei — singura de acest străzi 2.350 m.c. balast ctc. In ultimul numără Teiuş, Sircmt. Almaşnl Marc.
Studiul permanent al situaţiei dc pc Succesele obţinute pînă acum dc mun- gust. Iată însă că în vara anului 1962 să de steril care n-arc nici o valoare. Ici îu ţară — a ridicat însă în faţa timo s-an lărgit zonele verzi pc o su Hăpria, Ucnic, $ard. Zlalna, In ultimul
constructori şi maşini au urcat pe £1 intră în furnale, ocupă volumul util, proiectanţilor şi constructorilor nume prafaţă de 700 m,p„ plantîndn-se oe«rc
deal. Peste 60.000 dc m.c. de pâmînt au se „oliinhâ" pur şi simplu prin capa roase probleme. Lucrătorii Institutului 30.000 bucăţi trandafiri şi alte flori. Cu timp în raionul Alba s-au executat o
fost excavaţi. Stîncile au sărit în aer cităţile dc producţie, frînînd realiza dc proiectări miniere — IPKOMIN — ani în urmă strada Şiretului, cn plină sere dc lucrări privind construcţiile de
ccdînd spaţiu pentru noile construcţii. rea unor indici înalţi dc utilizare. In au întreprins numeroase studii tchnîco- de gropi şi noroi. Acum, pe ambele părţi străzi pe o suprafaţă de 26.000 m. p.
construcţii de trotuare pc 7.431 m. p.,
Iar astăzi, după doi ani de muncă, cor plus, consumul de cocs se menţine ri ecouomice în urma cărora au rezultat ale acestei străzi sînt amenajate trotuare.
tina schelelor a fost dată în lături. In dicat. soluţii ingenioase. Uzina se prezintă ca Dc asemenea, s-a schimbat înfăţişarea construcţii de drumuri pc 5,5 km., arne-
faţa ochilor se dezvăluie siluetele ma Principalul scop al uzinei de prepa un tot unitar, dotată cu utilaje, ma străzilor : Porumbclu'ui, Oîtuz, Doinei prdărî zone verzi pc 1.631 m. p., cons
sive ale halelor, geometria semeaţă a rare de Ia Tcliuc este dc a schimba ra şini, instalaţii moderne, fabricate în şî Tr.van. Pînă în pre-zeot s-au efectuat trucţii dc poduri (192 m. 1.), amenajări
galeriilor dc transpot. Noul obiectiv in dical drumul tradiţional al minereului, uzinele noastre constructoare dc maşini 445.000 ore muncă patriotică, executîn- dc oieţe, tîrguri şî oboare pc 5.000 m.p.
dustrial — Uzina dc preparare a mi* de a contribui substanţial la sporirea dc la Bucureşti, Brăila, Sibiu şî Satu dti-se lucrări în valoare dc 1.398.067 Ici. Aceste frumoase succese obţinute în
ncretti'lor de fier — a prins contururi producţiei dc fontă şi ieftinirea ci. Marc. Gradul de mecanizare şi auto Printre circumscripţiile care s-au eviden cadrul raionului Alba vorbesc despre
, definitive. Agregatele şi instalaţiile an Care ertc noul „itinerarul" al mine matizare este ridicat. Peste 1.200 dc ţiat în cnlrul acţiunilor dc mun^ă pa bărnîcia şi entuziasmul rctăţonllor în ac
început să mişte sub impulsul kilowa reului ? Dc la Ghclar sidcrita nu va metri de benzi asîcură transportul mi triotică sînt : Sire'u'uî (derutat GIk o i- ţiunile pc c?r>: le desfăşoară pentru a
ţilor, la cuptoare s-a aprins focul, iar mai coborî spre furnale remorcată de nereului de-a lungul fluxului tehnologic. ghe Rindea), Olteniei (debutat ''"n Poe- face localităţile în care trăiesc tot mai
conciîsosrcle sfarmă în fălcile lor pu bătrîna „mocâniţă". Un tunel lung de Automatele reglează debitul dc mate naru), Iaşilor (deputat Ana Schuster). Inimoase. GEORGE ClORANU
ternice primele tone de minereu, liste aproape 6 lem va lega mina tic noua riale, regimul termic al cuptoarelor dc
perioada încercărilor tehnologice, „re uzină. Se va renunţa si la serviciile fu- prăjire, funcţionarea separatorilor elec
petiţia generală a intrării în funcţiune. nirularului. Mina Tcliuc este deja le tromagnetici şi a filtrelor de vîd. Mun
...Dc foarte mulţi ani, chiar dc !a gată dc uzină nrîntr-o şosea modernă, citorul — pentru el, s-au creat condi I 1111*111 a i *
orîmele începuturi, minereul de la Te pc care vor alerga autobasculante de ţii optime dc lucru — intervine în des La î încheierea cur: l u i « I V
liuc şi Ghclar se scurge spre furnalele mere canacitatc. Hunedoara nu va mai făşurarea operaţiilor numai prin inter
Hunedoarei pe acelaşi făgaş. Funicub- primi buî.găi i grei de sidcrita. In locvd mediul manetelor, butoanelor şî apara da vară de fa Sinaia
rul sau trennleţu! depun pc estacadele lor fabricile tic aglomerare se vor hrăni telor tle măsură şi control.
cuptoarelor de prăjire vagoretelc cn cu mîrercu coacentrnt.-Dc U .30-35 la In acesta zile, cînd noua uzină a
minereu. Sidcrita dură şi d:nsă se sută pînă la peşte 53 la sulă continui intr-t în faza probelor tehnologice, Participanţii la cursurile de vară dc reşti, şi prof. unt*/. Boi*s Cazacu. mem
opreşte aîcî şi numai după prăjire intră do fier — acesta este pc scurt dru merită consemnată munca constructo limbă şi literatură, istorie şî artă a bru corespondent al Academici R. P.
în furnale. Această operaţie interme mul nou al minereului, Dar pînă să rilor. Inginerul Aure) Ue<»ulescu. maiş poporului romîn, care au avut loc hi Komine, directorul cursurilor, au în
diară, dar absolut necesară, a fost vre ajungă la acest procent ... trii Laureaţii* T.gşcu şi Ocravîan Ispas. Sinaia, sub auspiciile Universităţii Bucu muiat participanţilor diplomele <le ab
br:r?ă2Île conduse de Ion Măndită. An-
me îndelungată singurul m**)o»; Ţie îm Cîţeva staţii de depozitare, eonca- g*, 'l Chiose si Nico'ae Marin au fost reşti, şi-au * încheiat vizitele făcute îu solvire. Cu această ocazie, au luat eu-
bogăţire a minereurilor din Poiana Rus sare şi sortare, dotate cu eoocasoare sufletul samarului. Fi s-an «:tuar mereu ţara noastră după terminarea cursurilor. vînlu! din partea oaspeţilor profesori
ca. A fost... In condiţiile actuale, cirul puternice, ciururi mecanice şî benzi în fruntea întrecerii socialiste pentru Cei 150 oaspeţi din numeroase ţări şi studenţi caic au adus mulţumiri pen
producţia de fontă a Hunedoarei cres p-anv'orroare, constituie prima eta intensificarea ritmului tic lucru. Acum ale lumi» — profesori, cercetători ştiin tru modul de organizare şi desfăşurare
te rapid, cîml tehnica modernă impun1.* pă tehnologică. Minereul este transfor au predat „ştafeta44 celor peste 200 dc ţifici şî studenţi caic se specializează a cursurilor, pentru înalta ţinută ştiin
în practică noi procedee tehnologice, mat în particule mărunte şi adus la ur muncitori care vor conduce prima eta în filologic romanică — au participat ţifica şi valoarea lor instructivă, pen
prăjire,a simplă a rămas de departe o mătoarea fază — prăjirea magnetizantă. pă a u/inei. Iar ei continuă întrecerea
etapă depăşită. Fa este inclusă astăzi Sase cuptoare rotative de cîte 50 de pc schrle. pînă la etapa finală a con- la excursiile organizate pe Valea Bis tru posibilitatea ce le-a fost creată de
intr-un vast şi complicat proces de metri, asemănătoare celor din industria si mcîieî. triţei, la Lacul Roşu, Bîcaz, Iaşi şi Ba a cunoaşte limba, literatura, istoria şi
pregătire a minereurilor, cu scopul dc cimentului, aduc o primă îmbogăţire ...Ourînd, minereul din Poiana Rus cău, pc litoralul Marii Negre şi au arta poporului romîn, precum şi pen
a ridica pc: treote neatinse încă efi minereului. Apoi intervin noi operaţii : ca îf‘ va schimba definitiv vechiul iti- vizitat oraşul Bucureşti. tru ospitalitatea cu care au fost încon
cienţa economică a fabricării metalu răcirea, măcinarea fină sub formă de ncrarîu. Duminică seara, prof. ilr. Alexandru juraţi.
Combinatul siderurgic Hunedoara : Caja laminorului bluming. lui. pulbere, in mori cu bare, formarea sus V. LAURENŢ1U Bălăci, prorector al Universităţii Bucu (Agcrprcs)
Aceasta datorită condiţiilor bune crea taşilor", „Moment de odihna44 şi cele
DE VORBA CU CIŢIVA LOCUITORI te pentru transportul în comun al lo populare cu caracter regional cum sint
faw » __ cuitorilor prin întreprinderea dc gospo „Dansul pădurencsc44, „Bătuta din Sîn-
dărie orăşenească. Pc toate trawelc din landrcî*4, „Dansul de la Alun44 şi altele.
In combinat şi în oraş sînt numeroase
oraş circulă la intervale de 10-15 minu
DESPRE m LSSU n n TRE te autobuze. lormaţii dc artişti amatori. Ca şi mine,
majoritatea artiştilor amatori (peste
PETRU PIRîEA, un talenlat artist
3.600 n.n.) fie că sînt în echipele de tea
amator, strungar )a secţia construc
ţii metalice a C-S.H. vorbeşte des- tru, orchestre, cor ctc. sc străduiesc
să-şi perfecţioneze măiestria interpretării
pro felul cum îşi petrece timpul in rolurilor în ramura pe caic o practică
Cel care a cunoscut oraşul chiar şi La întrebarea privind felul în ca- condiţiilor creare dc statul nostru, As 24 dc asociaţii sportive s-au înscris piuă nostru sportul şi îndeosebi sportul de afara producţiei. lăcînd din aceasta, in timpul liber, o
numai cu cîţiva ani în urmă, dacă-l vi re-şi pot petrece locuitorii oralului tăzi avem 2 cluburi muncitoreşti, 4 ci acum peste 27.000 de oameni ai muncii, masă a luat un marc avînt şi este îndră Prima mea ieşire pe scenă am făcut-o preocupare plăcută şi folositoare.
zitează astăzi nu-1 mai recunoaşte. Com timpul liber, ne-a răspuns tovară nematografe, o casă de cultură, 32 bi ia;- în scopul recrutării şi creşterii tine git dc la un an la altul de tot nul mulţi cu echipa dc dansuri a centrului şcolar In ancheta noastră am ţinut să
paraţiile nu sînt de prisos, deşi ceea cc şul IOAN MOLDOVAM, membru in blioteci mari şi numeroase baze sporti relor clemente talentate pentru sportul oameni ai muncii, iar asociaţiile sporti din Braşov unde eram elev. De atunci ne vorbeoscâ despre oraşul natal
a fost Hunedoara înainte se cunoaşte. drotil executiv al consiliului loco, ve, In afară de acestea în întreprinderi de performanţă s-au organizat eemrc dc ve sine bîne dotate pentru toate ramu am îndrăgit dansul şi am activat în for şi un tînăr care s-a născut în anii
„Un oraş la vărsarea 2!aştiului în Cer- al sindicatelor responsabil cu pro le oraşului sînt circa 100 săli de cultura antrenament (la atletism, box, tenis dc rile cu echipament şi material sportiv maţiile de artişti amator) perfccţîonîn-
na“, a cărei faimă o făcea Castelul Cor- blemele muncii cuiturale. dotate cu materiale culturale, biblioteci, masă şi de cîmp, fotbal >i volei) conduse necesar pregătirii cît mai temeinice a du-mâ continuu. Din 1954, cînd am ve marilor construcţii din Hunedoara,
vr/,ailor, cc domina împrejurimile făcîn- In oraşul nostru organizarea petrece jocuri distractive etc. Intr-un singur an de cadre tle specialitate, profesori şi celor î.200 sportivi legitimaţi ca şi ze nit la Hunedoara activez în formaţia VALENTIN SUSAN, elev al şcolii
dn-sc văzut de la marc depărtare. Aşa rii timpului liber dc către muncitori şi pentru dotarea bibliotecilor s-au cum antrenori. cilor de mîi dc oameni ai muncii care de dansuri a combinatului siderurgic, medii nr. 1 din localitate.
încerca un pscudotratat să prezinte ve familiile lor intr-un mod cît mai plă părat cărţi în valoare de aproape 500.000 Cu astfel de condiţii la bază, activi practică sportul de masă. împreună cu fratele meu, loan, şi cu împlinesc în curînd 16 ani. Generaţia
chea Hunedoara. De fapt. mai mult nici cut şi util, constituie una din preocupă lei. Numărul celor care frecventează tatea sportivă s-a dezvoltat mult, nu Condiţiile create privind aprovi alţi 70 dc tineri. mea — din cîtc am aflat — este de o
nu avea cc spune. Astăzi cu greu mai rile dc seamă ale organizaţiilor de masă permanent bibliotecile c9te de peste mărul celor care au îndrăgit şi practică zionarea cu alimente şi mărfuri in Repetiţiile şi studiul de dans, consti vîrstă cu oraşul muncitoresc. îmi mai
poţi zări bătrinul castel printre seme (sindicat, U.C.F.S., organizaţiile de tine 36.000, sportul fiind de Ordinul zecilor de mîi. dustriale sint relatate de gospodina tuie principala mea preocupare în tim amintesc şi cu că pe acest dea! al Chi-
ţele blocuri de locuinţe muncitoreşti şt rei şi de fentei). Ţinînd scama de prefe In timpul liber se organizează acţi Cîteva exemple. Numai la spartachiada AMA VOICU, soţia unuia din mun pul liber. Zilnic, după orele de servi ziduluî în urmă cu 8-10 ani erau încă
pădurea coşurilor înalte ale marelui rinţele locuitorilor se organizează ex uni de masă cu cartea cum sînt: recen de iarnă a tineretului ediţia 1963-1964 citorii oţelâriei Martin nr. 1 a C-S.H. ciu, merg la clubul „Siderurgîstul4* unds pajişti prîn care ne zbenguiam noi, co
combinat siderurgic, care s-a ridicat pc cursii în regiune şi în ţară. serbări cîm- zii, seri literare, simpozioane, procese au participat 25.700 tineri, la crosul Locuiesc în Hunedoara de 15 ani. Pot sub îndrumarea maestrului de dans, re piii, după orele dc şcoală. Acum, peste
locul fostei uzine de fier şi s-a extins peneşti, competiţii sportive, seri cultu literare etc. Asemenea acţiuni în 1963 „1 Mai'4 (1964) au participat 17 400 iar spune că sub ochii mei s-a construit pet paşii învăţaţi cu o zi în urmă sau tot sînt blocuri mari de locuinţe. In
pe zeci dc kilometri. Aici, în anii dc rale. seri dc odihnă pentru evidenţiaţii au fost organizate 1.586. La ele au par la spartachiada republicană au fost mo ^raşul muncitoresc unde ocupă st fami particip la punerea în scenă dc noi dan tr-unui locuiesc şi eu împreună cu pă
democraţie populară, s-au ridicat an dc «n întrecerea socialistă, vizionări dc ticipat mai bine de 100.000 dc cetăţeni. bilizate peste 20.000 persoane fizice, In lia mea un apartament minunat. Dc la suri populare şi cu temă. Pentru perfec rinţii şî ceî doi fraţi.
an noi şi impunătoare construcţii indus spectacole etc. Zeci de mii de cetăţeni iubitori ai 1963 în cele 509 acţiuni turistice an fost început, pe măsură ce creştea numărul ţionarea măiestriei dc interpretare lac Apartamentul în care locuiesc, clas*
triale; In 1954 — fabrica dc aglomerare sportului îşi petrec timpul liber pc sta atraşi 86.640 oameni ai muncii. Fotba blocurilor şi al străzilor, pentru cei care ?n care învăţ, străzile larg* stră
a minereurilor; în 1955 — centrala Numai in cursul anului curent, pînă dioane asisrînd sau particîpînd la între lul a devenit acum un sport dc masă. Ic locuiau au fost construite si amena studiu de dans, studiu dc bară şi multe, juite de blocuri frumoase, îngrijite, cu
în prezent au fost prezentate peste 300 multe repetiţii. După orele de exerciţii, rondouri şi zone verzi, terenurile de
electrică dc tcrmofîcarc nr. 2; în 1956 spectacole ale formaţiilor artistice dc cerile sportive, iar mulţi din locuitorii Numai în campionatul asociaţiei „Sidc- jate noi spaţii comerciale, creîndu-sc pc lîngă cărţile de literatură de specia sport unde facem exerciţii fizice — to
— furnalul nr. 5 (de 700 m.c.) şi parte amatori la care au participat circa oraşului caro au pasiunea vînatultii sau rurgistul- au participat 36 de echipe, iar astfel condiţii bune de aprovizionare. In litate (mă refer la cele tehnice care sînt tul e nou şi încîntăior în oraşul nostru.
din uzina cocso-chimică ; în 1957 — 250.000 oameni ai muncii. Pe lingă vi n pescuitului participă la acţiunile co în cel al asociaţiilor „Constructorul'* şi roate cartierele din oraş sînt acum uni în legătură cu meseria mea de strungar) Aro tot ce-mi trebuie să învăţ bine.
oţelăria electrică; în 1958 — blumin- zionarea spectacolelor pregătite de for lective organizate de Asociaţia vînători- „Siderurgia** cîtc 22 şi respectiv 18 echi tăţi sau complexe dc deservire ale şi romanele literare pe care le ciicsc, Pentru aceasta am toate condiţiile.
gul, cîrcva din secţiile chimice, s-a dat maţiile artistice din oraş, care sînt în Inr şi pescarilor sportivi care numără pe şi cam tot atîtea echipe dc volei. ^9-C.L. Alimentara şi produse industria obişnuiesc să studiez broşuri şi orice .-alt Profesorii şi diriguiţii şcolii medii nr. 1
prima şarjă la oţelăria Martin nouă, număr de 140 cu 3.620 dc artişti ama circa 1000 de membri. Dezvoltarea pc care a luat-o sportul le, ale Oficiului dc legume si fructe sau fel de materiale despre dansuri. De fapt unde sînt elev în clasa a X-a se ocupă
apoi laminorul de 650 mm„ grupul dc tori, locuitorii Hunedoarei au posibili Acestea sînt în mare condiţiile create în toate ramurile se vede şi din faptul de alimentaţie publică. La dispoziţia Io- toate lucrurile noi ce apar în librării în cu atenţie dc m»ne şî dc toţi colegii. In
laminoare continui, furnalul dc 1000 tatea să asiste şi la programele prezen pentru ca locuitorii oraşului să-şi pe că oraşul nostru a dat lotului naţional cuitorilor din oraşul nostru stau în pre legătură cu munca artistică le cumpăr ultimele două clase elementare, a VJ-.a
m.c.... Hunedoara zilelor noastre a de tate de formaţiile -ie teatru, estra treacă, după preferinţă, timpul liber 6 sportivi. La U0 m. garduri juniori pe zent aproape 2C0 dc asemenea imitaţi, s.au le studiez la biblioteca clubului. De şi a Vl!-a, m-am bucurat şi eu ca toti
venit un important centru industrial dă, orchestre simfonice, opere sau ope într-un mod cit mai plăcut şi util. lînărul strungar Tibcriu Solomon; la care ca gospodină ştiu bine că sînt bo asemenea nu scap nici un prilej dc a vi elevii şcolilor elementare din ţară ile
„inima de oţel a patriei", cum mai este rete din regiune şi din ţară, care vin cu Despre dezvoltarea sportului 400 m. garduri pc Albrîcht Bcrtlot, la gat aprovizionate. Eu mă voi referi însă ziona spectacolele ce sc prezintă în ora f'iîja cc o poartă partidul şi statul nos-
numită. regularitate în oraşul nostru. Asemenea ne-a vorbit tovarăşul CONSTANTIN înălţime pe juniorul Moisc Ronuilus, iar doar la condiţiile de aprovizionare pc şul nostru. Am văzut la lucru dansato *ru tinerei generaţii, primind manualele
Numărul locuitorilor oraşului a cres spectacole se prezintă cel puţin de două GHENEA, secretarul clubului spor la suliţă pe frezorul Ion Dragan. care le avem cci care locuim în O. M. rii ansamblului C. C. S., ansamblului şcolare gratuit. Şi iu dc la părinţi şi pro
cut pc măsura dezvoltării întreprinde ori pc săptămînâ. tiv orăşenesc. Campionul naţional i.a lupte clasice, (<-lrasul muncitoresc). Aici sînt trei uni „Ciocîi lia44. ansamblului sîrbcsc din Ti fesori că înainte erau şcoli ouţinc şi ace
rilor. Acum numai elevi sînt cu peste Pentru cunoaşterea regiunii şi a pa Cîteva comparaţii arată mai bine ca loan Stoica, care face parte din lotul tăţi ale U-C.L. Alimentara, 2 magazine mişoara şi maghiar din Tîn*:i Mitrs, lea ca vai de ele. In oraşul nostru, din
2.000 mai mult decit totalul locuitori triei se organizează in fiecare duminică orice noua dezvoltare pc care a luat-o olimpic de perspectivă este tot din ora dc pîîne, 2 unităţi aprozar, un magazin precum şî foarte multe formaţii dc ama- cîte am auzit, erau doar 3 scol* elemen
lor din Hunedoara anului 1948. Pen excursii. Anul acesta peste 20.000 din sportul de masă şi de performanţă în şul nostru şi tot de aici s-a ridicai şi dc carne, magazin de texrile, magazin toii din regiune. Aceasta îmi este dc un tare cu cîtcva clase şi cîţiva învăţători.
tru ci au fost construite mii dc apar locuitorii oraşului au vizitat localităţi oraşul nostru. In 1944 era un singur co campionul balcanic la lupte libere Ma de confecţii şi un complex n( coopera real folos în pregătirea mea ca dansator Acum numai şcoli medii sînt două, cu
tamente, complexe socîal-cult .irale şi le Alba lulia, Sarmisegctuza, Geoagiu, lectiv sportiv pe lingă fosta uzină de rin Cristea şi mulţi alţi sportivi de ţiei meşteşugăreşti cu secţii dc cro-torc La fel ca mine procedează toţi cci 70 mulr/ săli dc clasă şi cadre didactice
sportive, La construcţia de locuinţe s-a (unde este o frumoasă staţiune balneo fier cu o singură echipă şi un teren fără Irunte ai patriei. cizmărie, bijuterie, coafură şi frizerie, dc membri ai formaţiei dc dansuri. (şcolile din oraşul Hunedoara au 104
atins în ultimii trei ani un ritm mediu climaterică) cabanele din munţii Pa piste şi tribune. La concursurile sportî Secţia dc box înfiinţată în ultimii 6 loto etc. Aşa a reuşit echipa noastră să fie dis săli de clasă şi s*nt încadrat? cn neste
anual dc peste 1000 apartamente Des ring, Straja şi Retezat din regiune iar ve, chiar şî în 1951, participau cel muli ani, a dat pe cunoscutul greu Mihai Unităţile alimentare Ic frecvente/ tinsă la toate concursurile formaţiilor 350 cadre didactice faţă dc numai 2D ca
prc condiţiile de trai create locuitorilor în ţară au fost făcute excursii la Sibiu. 5-6.000 de tineri. Astăzi Hunedoara dis Ghcorghioni care a reprezentat cu cins zilnic şi pot spune că o gospodină se de amatori la care a participat. dre didactice cît erau în 1948 n.n.).
oraşului, vorbeşte cu mîutlrîc fiecare Braşov, Uneşti, Bicaz, Valea Prahovei pune dc mal multe baze sportive prin te culorile sportive ale republicii noas poate aproviziona de la acesica cu tot Dintre zecile dc dansuri puse în scc Cnnoscînd toate acestea si hucurîn-
vîrstnîc şi tînăr. ctc. In anul care a trecut la asemenea tre caret un complex sportiv cu tribu tre în multe întîfniri internaţionale. ce-şi doreşte. La fel şî în ceea cc pri nă de formaţia noastră si apreciate dc <1u-mă de minunatele condiţii creai? azi
Cu scopul dc a cunoştc modul nou excursii au participat aproape 50.000 de nă tle 20.CC0 locuri, un teren de fotbal In ultimii 3 ani, reprezentativa de al veşte mărfurile industriale, dc uz casnic spectatori, amintesc dansurile cn ternă pentru învăţătură cu, la fel ca mîîlc de
dc viaţă din Hunedoara zilelor noastre muncitori cu familiile lor. cu piste pentru atletism şi tribună, 6 pinism a oraşului s-a clasat pe primele Sa ■* îmbrăcăminte. „Bucuria muncii44 (cu care de fapt a cu elevi, mă străduiesc să învăţ cît mai
am solicitat unor cetăţeni să ne răspun Desigur, pentru petrecerea timpului terenuri de handbal, 2 de baschet, 12 trei locuri atir în olimpiadele de vară Mai mult, cei care doresc, pot face cerit titlul de laureată pe ţară la con bine, să mă pregătesc temeinic pentru
dă la cîteva întrebări, lată pc scurt cc liber într-un mod cît mai plăcut şi fo terenuri dc volei,"2 dc tenis de cîmp, 3 cît şi în cele dc iarnă. cumpărături de la orice altă unitate de cursul al Vl-lea al formaţiilor artistice a deveni un bun muncitor al patriei
nc-au jelatat: lositor sînt multe posibilităţi, datorită săli dc gimnastică şi alic anexe. In cele Pc scurt sc poate spune că în orajul pe raza oraşului, într un timp scurt. dc .am al ori din 1961), „Sărbătoarea frun mele.
