Page 9 - 1964-09

h i ::'! PROLETARI DIN TOATE VNlfl'-VA'l

O iniţiativă mereu actuală Realizări de seamă ala minerilor

DIN VALEA JIULUI
„S A LUM INĂM

LII TOLERANTE NEGATIVE** Veruţa Mihalcea, ne comunică dm de avansare minerii din Anînoasa au
Corespondenta noastră voluntară
extras în acest an peste plan mai
Valea Jiului : mult de 16.000 tone, iar cei din
Pornita cu cîţiva ani în urma, ini­ prinzind circa 400 de cursanţi. La fie­ La sfîrşilul lumi august minerii din Vulcan au reuşit să recupereze râ-
ţiativa „Să laminăm la toleranţe ne­ care s-au predat teme strict legate de exploatările Combinatului carboni­ mfnerea în urmă din primele luni
gative" a devenit astăzi un obiectiv de specificul locului de muncă. Multe din­ fer Valea jiului au încheiat un bi­
.axw al întrecerii laminatorilor de la tre ele cum sînt : „laminarea pro file­ ale anului şi să extragă peste sarci­
C.S. Hunedoara. Pe baza ci, colectivul lor fasonate", „dimensiunile şî calita­ lanţ rodnic. La cele 73.520 tone ex­ nile stabilite aproape 4.000 tone de
laminorului de 650 mm. şi-a propus să tea blumurilor", „defecte de laminare, trase peste plan în primele 7 luni cărbune. Peisajul urbanistic al Hu­
dea patriei în cinstea celei dc-a XX-a cauze şi remedieri" ctc., au avut me­ ale anului, ei au mai adăugat în Noile succese ale minerilor din nedoarei — oraşul siderurgiş-
aniversări a eliberării cît mai multe nirea de a înarma pe laminatori cu cu­ luna august încă 6 904 tone de căr­ Valea jiului arată că întrecerea so­ tilor — se îmbogăţeşte cu tot A N C H E T A N O A S T R Ă
produse finite din aceeaşi cantitate de noştinţele necesare aplicării în bune bune. cialistă pentru îndeplinirea angaja­ mai multe construcţii noi.
metal. O hotărîrc cu profund caracter condiţiuni a iniţiativei de a lamina la Acest nou succes al minerilor este
patriotic, dacă ic arc în vedere esenţa toleranţe ncRativc. urmarea strădaniilor depuse de ei mentelor anuale reînnoite se desfă­ IN FOTOGRAFIE: Vedere
acestui procedeu de laminare şi modul Birourile organizaţiilor de bază s-au pentru sporirea continuă a produc­ şoară într-un ritm sporit, că ci sînt panoramică a Hunedoarei. CUM PREGĂTIŢI CAMPANIA
de desfacere a produselor. Pentru tra­ preocupat îndeaproape dc felul în care hotârîţi să-şi respecte cuvîntul dat.
ducerea ci în fant. la îndemnul comu­ s-a desfăşurat activitatea acestor cursuri, tivităţii muncii în abataje şî, pe a-
niştilor, s-au stabilit aici încă de amil modul dc predare şi însuşire a cunoş­ ceastă calc, a producţiei de cărbune.
trecut toate măsurile în vederea lami­ tinţelor. Periodic ele au analizat felul In timpul care s-a scurs din acesi
nării în cîmpul negativ de toleranţe în care au fost frecventate dc către an rezultate deosebite au obţinut D E Î N S Â M Î N T Â R I ?
a întregii Rime de profile. In sprijinul cursanţi, calitatea temelor predate şi mai ales colectivele exploatărilor Plecarea delegaţiei de partid şi de stat
laminatorilor au venit ţi colectivele care a fost eficienţa lor practică. Ds miniere din Uneam, Lonea, Aninoa-
stmngărici de cilindri şi biroului de altfel. în acest sens, sînt edificatoare sa şi Vulcan. La Uricani. conduce­ a Republicii Cuba Nu ne mai despart multe zile piuă citate a tractoarelor şi maşinilor. Pen­
calibrarc. Cei din urmă prin executa­ numărul tot mai mîc al staţionărilor rea exploatării a luat, la indicaţia tru a sc evita staţionările şi mersurile
rea proiectelor şî desenelor necesare şi deranjamentelor, şi participarea tot la începerea insăminţănlor dc toam­ în gol, am şi luat măsuri în vederea
calibrării corespunzătoare a cilindrilor, mai activă a muncitorilor la întocmi­ comitetului de partid, măsuri care Miercuri In amiaza a părăsit Capita­ Delegaţia a fost condusă la plecare dc nă. Buna reuşită a acestei acltuni,
iar cei dinţii prin strunjirca întocmai rea planurilor dc măsuri tchnîco-orga- au dus la organizarea judicioasă a la delegaţia dc partid şi dc stat a Re­ tovarăşii; Dumitru Coliu, Ştefan Voitec, deosebit de importantă pentru soat- aprovizionării brigăzilor cu piese de
schimb şi carburanţi. Aceste măsuri ne
La recoltei viitoare, impune luarea
a acestora. nizatorice. Pe baza propunerilor făcute muncii, atît la nivel de exploatare, publicii Cuba, care, la invitaţia Comite­ fxac Martin, membru al C C. a] P M R., unui şir de măsuri ca : alegerea ce­ vor permite, ca şî în campania dc în»
La indicaţia comitetului de partid, dc ci s-a trecut la montarea ghidajelor cît si la nivelul fiecărei brigăzi în tului Central al Partidului Muncitoresc preşedintele C.C.S., Valcriu Nov.aeu, lor mai bune plante premergătoare, sămînţâri carc urmează, să obţinem re­
birourile organizaţiilor de bază au pus cu role la ieşirea din caia finisoare parte. Buna organizare a muncii a Romîn, Consiliului de Stat şi Consiliu­ membru al C C. al P.M.R , Roman Mol- pregătirea terenului şi fertilizarea zultate bune, contribuind astfel la spo­
în discuţia adunărilor generr.le cu prio­ (prin care z-a ajuns la evitarea torsio­ făcut ca vitezele de avansare în aba­ lui de Miniştri al R.P. Romînc a parti­ dovan, prim-viccprcşcdiiUc al Comitetu­ rirea continuă a producţiei agricole.
ritate probleme legate de reuşita apli­ nării profilelor), consolidarea liniarelor tajele cameră să crească cu aproxi­ cipat la sărbătorirea celei de-a XX-a lui dc Stat al Planificării, momhru al lui, asigurarea şi tratarea seminţei, In vederea asigurării hunei funcţio­
cării Iniţiativei turn sînt : reglarea şi din faţa ficrăstraiclor dc tăiat la cald. aniversări a eliberării Romîniej de sub Consiliului de Stat, Constantin Lă/.ărcs- punerea la punct a tractoarelor şi
montarea corectă a cajelor. respectarea confecţionarea unui opritor la aceleaşi mativ 16 m l. pe lună, exploatarea jugul fatcist. cu, membru supleant al C C. al P.M.R., semănătorilor ctc. Pentru a vedea nări a tractoarelor, reviziile şî repara­
tehnologiei de Uaiinarc, intensificarea fierăstraie şî alte măsuri ce au făcut depâşindu-şi lună de lună sarcinile Din delegaţie au făcut parte tovarăşii: Mîrcea Maliţa, ’ adjunct al ministrului care este stadiul de pregătire a aces­ ţiile de carc au nevoie sc execută de
controlului calităţii pe faze de opera­ ca pe panoul realizărilor, în dreptul de olan. Sccundino Gucrn, membru a! Secreta­ afacerilor externe. tei acţiuni şi ce mai trebuie făcut către mecanici din atelier şi şefî de
ţiuni ş.a.m.d. In plus, s-a introdus o- rubricii : economie prin laminare la Viteze sporite de avansare s-au riatului organizatoric al Partidului Au fost de faţă şefi şi membri ai piuă la începerea ci. deschidem an­ brigadă cu o pregătire profesională co­
biceiul ca ori de cîu ori se semna­ toleranţe negative, să se poată înscrie realizat $i în abatajele minelor Lo­ Unit al Revoluţiei Socialiste din Cuba, misiunilor diplomatice, ale ţarilor socia­ cheta noastră „CUNI PREGĂTIŢI respunzătoare. Pentru remedierea tutu­
lează deficienţe să se tonvoacc scurte succes după succes. Mai concret spus, nea si Aninoasa. Depăşirea cu peste conducătorul delegaţiei, Mantiei Yepc liste acreditaţi în R.P. Romînă precum CAMPANIA DE I NEAM I NŢ ARI ?“, ror defecţiunilor s-a luat măsura ca la
şedinţe operative la sfrşit de schimb la firele primelor 7 luni cantitatea dc 6 la sută a vitezelor de avansare Mcncndcz, ambasadorul Republicii Cu­ şi membrii Ambasadei Republicii Cuba unde solicităm să-şi spună cuvin- reparaţii să participe şi tractoriştii care
cu factorii de conducere din schimbul metal economisit prin aplicarea iniţia­ ba în R P. Romîna, Fernando Flores fa- în R.P. Rrtmîită. tul directori oi gospodăriilor agrico­ au în primire tractoarele respective.
respectiv şi cu cei în cauză. In felul tivei „să laminăm la tolerante nega­ planificate în abatajele cameră şî surra, ambasadorul Republicii Cuba în le dc stal, preşedinţi ai gospodăriilor
acesta, a crescut răspundea personală tive" era dc 868 tone. Din el se pot cu mai mult de 1 la sută în cele R P. Polonă şî Juan Jose Fuxa, amba­ Numeroşi oameni ai muncii au salu­ colective, ingineri agronomi, tehni­ IL1E CHIŞARAU
a fiecărui om faţă de se*rta produc­ construi nu mai puţin de 100 combine frontale ia mina Lonea, a dus în sadorul Republicii Cuba în R.P. Ungară tat călduros delegaţia. Un grup de pio­ cieni din cadrul staţiunilor de ma­ directorul S.M.T. Oiăştie
ţiei şi s-a întărit discîplim muncii — dc recoltat cereale, 100 semănători ce­ cele 8 luni la un spor de producţie Pe aeroportul Baneasa erau arborate nieri a oferit membrilor delegaţiei şini şi tractoare, alţi specialişti din
doi factori deosebit de importanţi ai reale şi 360 biciclete. de aproximativ 22.000 tone de căr­ drapelele de stat ale R P. Romînc şî Re­ flori. agricultură, precum şi colectivişti
succesului. In cursul lunii august, cifra de mai bune Pe seama creşterii vitezelor publicii Cuba. (Agerprcs) fruntaşi ai recoltelor bogate. In rin- Numai sămînţă
Cum buna pregătire proesionala a sus a sporit cu circa 100 tone. durile de mai jos publicăm două din
muncitorilor este şi ca o conliţie esen­ Prin urmare, succesul laminatorilor primele răspunsuri primite în cadrul din soiuri
ţială în lupta pentru obţineea unor de la laminorul dc 650 mm., care apli­
realizări mai bune, au fost oganizate că cu consecvenţă iniţiativa dc a lamina acestei anchete. de inare productivitete
cursuri de completare o cunotinţclor la tolerante negative este deplin. La ob­
pe subsccţii : cuptoare, linia d lami­ ţinerea lui a contribuit, fireşte, întregul
nare, ajusta), lăcătuşi şi clcctricîpi Cu- colectiv. Revizuirea tractoarelor Din practica anilor trecuţi am trai
concluzia că în condiţiile noastre dc
şi semănătorilor cliinâ şi sol, sâmînţa dc grîu din soiul
Lucrările Congtesului internaţional în centrul atenţiei Ponca dă cele mai bune rezultate. In
acest an, dc pildă, dc pc o suprafaţă
dc 130 hectare însămîntatc cu soiul
de ştiuta solului In această toamnă, mecanizatorilor dc Ponca am obţinut în medie cu cîtc 500
la staţiunea noastră dc maşini şi trac­ kg grîn la hectar mai mult dccît dc pe
toare Ic revine sarcina să însămînţczc, suprafeţele însămînţatc cu celelalte so­
Lucrările cclut dc-a! VUI-lea Coi Despre eficacitatea îngrăşămintelor pc tarlalele gospodăriilor colective dc iuri.
greş internaţional de ştiinţa solului ai chimice, organice, organo-chimice şi a pe raza raionului Orâştie şi a oraşu­ Acest lucru nc-a determinat ca şi
continuat miercuri pc comisii dc spe­ mlcro-elcmentelor asupra plantelor, în lui regional Deva, ■ cu gnu, orz şi se­ acum să stabilim prin planul de pro­
cialitate şi în şedinţa plenară în sălile condiţii dc irigaţie şi neirigaţie, pe di­ cară, o suprafaţă dc 8.000 hectare. ducţie însâmînţarea cu soiul Ponca a
Palatului R.P. Romînc şi ale Marii ferite tipuri genetice dc sol au fost Pregătirea tractoarelor, semănătorilor unei suprafeţe de 550 hectare, din ccic
Adunări Naţionale. prezentate noi comunicări în comisia şi a celorlalte maşini agricole care vor 650 hectare planificate. Pregătirea se­
In comisia I au fost prezentate co­ IV-a. fi folosite în campania dc însăininţări minţei a stat în centrul atenţiei noa­
municări privind regimul acrotcrmic şi In Comisia a V-a au continuat co- stă în centrul preocupărilor întregului stre încă din timpul verii, cînd s-a
hidric al solului în legătură cu condi­ •’.inicările privind probleme de clasi- nostru colectiv. Astfel, pînă în prezent făcut recunoaşterea în lan. Recoltarea
ţiile dc dezvoltare a plantelor şi cu [*trc şi metode dc cercetare a solu- au fost reparate şi revizuite peste 85 şi trcicrîşul griului dc pe suprafeţele
măsurile dc îmbunătăţire a acestora, 'upe teren. Au fost prezentate lucrări la sută din numărul semănătorilor cc recunoscute s-au făcut separat, reuşim!
în vederea sporirii fertilităţii solului. cuarivirc la condiţiile de geneză şi vor fi folosite la semănatul cerealelor. astfel să obţinem 140 tone dc sămîn-
în cadrul comisiei a Il-a au fost ex­ car;tcristicilc ngro-productive ale so- Pentru grăbirea lucrărilor, revizuirea ţă de bună calitate.
puse comunicări cu privire la metode luriL «Jiu sud-cstul Europei, din zo- acestora se face dc către atelierele mo­ Acum, această sămînţă este depozi­
dc cercetare a dinamicii şi complexului ne*c'e stepă, semi-deşert şi deşert. bile direct la sediile brigăzilor dc trac­ tată separat, în locuri uscate unde sc
orRano-mincral al humusului, pentru C°\inicărilc prezentate în şedînţa toare. Acelaşi procedeu îl folosim şi la face lopătarea zilnică, iar 30 dc tone
cunoaşterea potenţialului în azot şi alte comut, a comisiilor a Il-a şi a Vl-a au revizuirea celor 179 de tractoare şi plu­ de sămînţă a şi fost selecţionată. De
clemente nutritive din diferite tipuri dc tratat <ctodc dc determinare a săruri­ guri care vor fi folosite în campania curînd ani trimis şi probe Ia labora­
sol. lor dmso|u,i)e saline şi alcalice, in­ dc toamna. Cu mecanizatorii vom or­ torul regional pcntiu a cunoaşte din
Participanţii la şedinţa comisiei a fluenţa igaţici şi a altor factori asu­ ganiza în curînd o instruire, unde se timp calităţile ci. In vederea tratării
IIl-a şi-au consacrat şi cea de-a doua pra rcgin(u; sârurilor «Jţn so|. vor discuta problemele privind res­ seminţei contra dăunătorilor am pre­
zi a lucrărilor, unor comunicări şi In şedu plenară a fost expusă co- pectarea vitezei zilnice dc însăniînţarc, gătit cantităţile corespunzătoare de
discuţii privind influenţa factorilor dc municareapr;vjnt] nojje metode de reglarea maşinilor, adîncimca dc însă- substanţe chimice. La toate acestea tre­
mediu, a lucrărilor solului şî a îngră­ cercetare «.ştiinţa solului. mînţarc, calitatea lucrărilor ctc. Tot cu buie să adăugăm şi hotărîrca colecti­
şămintelor asupra macro şi mîcro-orga- Lucrârilc^o,-greşului continuă. acest prilej, mecanizatorii vor fi in­ viştilor noştri dc a executa lucrările
nismclor din sol şi din rizosfera plan­ i . > • 4 ' O t t U T struiţi şi asupra modului dc folosire cît de însămînţari la timp şi la un nîvcl
telor. (Agerprcs) Secţia circulare a fabricii „Sebeşul" din Sebeş. Se discută despre calitatea .ciorapilor. maî raţională şi la întreaga lor capa- agrotehnic ridicat, ceea ce dă garanţia
că în anul viitor vom obţine produc­
ţii dc grîu tot maî mari la hectar.
Ing. AURORA ALBU
RJ1D fit primi mm momim mm şcolar dc la G.A.C. dîn Sebeş

Un nou bloc

dat în folosinţă
aproape un kilometru. Construcţia «te pregătirea şcolilor, în fruntea lucrărilor sif Pesta, Iosif Trif, Nicolac Achim şi
Vacanţa, cu toate bucuriile şi surprizele ci seoropie sfirşit. 4nnnafta din taberele de vară, din ridicată în roşu şi nu ne rămînc dccît au fost membrii comitetului dc cetă­ mulţi alţii...
excursii şi plimbări s-a mutat acum in librarii şi m,,:ine Rechizitele şcolare, uniformele, confecţiile pen­ să o rcncuim. Avem cimentul'şi varul Şi în alte sate cetăţenii au contribuit De cîtcva zile un nou bloc cu :2
tru copii sînt articolele cele mai mult soltcţtate. Urătorii nu mai prididesc. Totul dă atmosfera ca­ necesar. Nc mai trebuie trestia pentru ţeni (preşedinte loan Caraba, învăţă­ la grăbirea terminării noilor construc­ apartamente înfrumuseţează peisajul <»-
racteristică zilelor ce preced deschiderea, noului an ar Aceeaşi atmosferă poate fi întllnită şi în şcoli. plafon şi imediat continuăm lucrările. tor) deputaţii Romulus Curea, Ana ţii şi pregătirea celor vechi în vede­ rnşului Cugir. Constructorii au depui
In majoritatea şcolilor se pavoazează clasele, unele Aşteaptă de pe acum „locatarii", la altele se jac Aici la construcţia internatului şi Fărcaş, Sabina Ghcorghc, cetăţenii Io- rea deschiderii anului şcolar. mult interes, străduindu-sc să asigure
ulttrielc pregătiri. Pretutindeni se simte apropierea ±)ătorii de ta /5 septembrie noilor locatari tot confortul. Faptele
In raidul de faţă redăm cîtcva aspecte din consta,le făcute ])e (eren în u„ dc din iocaim nc vi­ L u c ră ri c e treb u ie grăbite confirmă acest lucru.
zitate. La recepţia făcută s-a constatat < i
toate lucrările executate au fost c>
$i in comuna Viuţul dc Jos am în­ sfatului popular, lăsiud pc planul al ceasta pentru că s-a observat că în gra­ bună calitate. Cele 32 dc familii care
C u rsu rile po în ce p e ... tîlnit lucruri frumoase. Şcolile dc 4 ani doilea lucrările respective. întrebat des­ bă, mai ales în comunele dc munte s-au şi mutat, în apartamente, au nu­
din Vinţ, Sibişeni, Vurpăr şi Mcrctcu pre şcoala din Valea Vinţuiuj, a .moti­ lucrătorii neglijează calitatea. mai cuvinte de laudă la adresa con­
In majoritatea satelor şi comunelor, şî ele aranjate pc clase şicvi> Curtca mai rămas doar pentru o singură zi. au fost pregătite, s-au amenajat două vat că nu este o problemă gicu dc re­ O atenţie deosebită trebuie să fie a- structorilor.
la întrebarea privind pregătirile P<m- şcolii, obiectivele sanitar^ ţej $jnl Grijă pentru pregătirea deschiderii săli noi la şcoala dc 8 ani din centrul zolvat : cordatl şi construcţiilor noi. La Şard,
tiu deschiderea noului an şcolar, răs­ îngrijite. In cîicva cuvin sc poatc anului şcolar am întîlnit şi în comuna comunei cu resurse locale şi prin mun­ — Materia) o să găsim noî pe un­ dc exemplu, după terminarea planşeului
de la primul etaj lucrările au stagnat
punsul a fost cam acelaşi : „Cursurile spune că din prima zi dc ţj4< c|cvii Almnşul Mare. Cele 7 şcoli au fost că patriotică, economisind circa 40.000 deva... Poatc chiar aici: Avem - ceva deşi se hotărîse ca sălile de clasă dc L a c o n c re t
pot începe’ la data fixată". Vizităm din ‘ Feneş vor avea toate :0]1£j;ţ;;|c zugrăvite şi amenajate ; la Brădct, la Ici, manualele sînt asigurate pentru lemn cai c s-ar, putea folosi. Chemăm
şcolile. La Feneş, şcoala de opt ani a pentru învăţătură. Glod, Cib, Nădâştie şi Clicile Cibu- toate clasele iar librăriile şi cooperati­ învăţătorul şi-i spunem să facă lucră­ la parter sa fie terminate în toamna
fost pusă la punct înainte cu aproape Este o dovadă a preocupă^ carc Iiii, şcolile tic 4 ani, iar la Almaşul vele sînt aprovizionate cu rechizite rile cu oamenii din sat... aceasta. Tovarăşul Florca Dumitru, di­ La crama din Hunedoara.
o tună. au avut-o tovarăşii din coini^ cxe. Marc şcoala de 8 ani. Unităţile coope­ şcolare şi uniforme în cantităţi sufi­ Din ceea ce ne-a spus tovarăşul pre­ rectorul şcolii profesionale dc con­
— Noi putem începe cursurile ş« cutiv al sfatului popular con^ raţiei dc consum din toate satele co­ ciente. Totuşi, în această comună, uncie şedinte reiese că de fapt nici acum nu strucţii din Alba lulia, carc răspunde
mîinc, declară tovarăşa Salvina Bolea, cadrele didactice din localitate.-, (je munei sînt bîne aprovizionate cu re­ lucrări sînt întîrziate. La şcoala dc 8 s-a stabilit precis data şi modul dc re­ dc această lucrare, trebuie să orga­
directoarea şcolii. S-a stat dc voi bă pregătirea deschiderii noului a\l"0jar chizite şcolare, iar manualele care se ani lucrările dc zugrăvire au început zolvare. nizeze în aşa fel munca îneît să recu­
şi cu părinţii şi cu elevii. Cei care au în cele mai bune condiţii. dau gratuit elevilor din clasele I—VIII abia la data dc 1 septembrie. Vinovaţi Râmase în urmă sînt şi lucrările dc pereze înrîrzîcrca datorată tărăgancli-
terminat clasa a VU-a toţi s-au în­ Această preocupare este com,atj au fost aduse şi repartizate pe şcoli şi dc această situaţie sc fac tovarăşii din pregătire a şcolilor din comuna Valea lor sale. Un ritm mai intens sc impune
scris într-a VllI-a. Douăzeci dc şcolari... şi dc stadiul în care sc prezintă clase. conducerea întreprinderii de gospodă­ Dosului. După planificarea făcută echi­ şi la construcţiile din Cricău, Mihalţ şi
Galaţi.
Nc-a condus prin clase. Toate zu­ la dc 4 ani din satul Prcsaca. a\;_ rie orăşenească Alba lulia carc au în- pa de zugravi dc la l.G.O. Alba lulia
grăvite pror.spăt, curate, cu băncile re­ Bine pregătite sînt şi unităţile şco­ tîrzîat executarea lucrărilor contrac­ trebuia să termine lucrările de la Al­ Tot în legătură eu asigurarea spaţiu­
parate, aliniate frumos. Manualele sînt năior comunei. Lucrări dc pregătir, lare din comunele Şard, Tciuş şi Zlatna. tate. Dc asemenea, la şcoala din Valea maşul Mare pînă la 15 iulie şî apoi să lui necesar desfăşurării învăţâmîntului,
Yinţului este necesar să fîe înlocuite trezea în comuna Valea Dosului. Or, acolo unde mai sînt săli dc şcoală care
„Pentru co p iii notri“ trei coame la acoperiş şi să sc pună la 15 iulie, nici nu sc apucase dc lucru. sînt locuite, trebuie să fie dc urgenţă
două ferestre duble. Aceste lucrări pu­ Abia în urmă cu o săptămînă echipa a eliberate şî puse la punct. Aşa este ca­
frumoasă iniţiativă : să mobilizeze toav joaMa parastie 5; Savcta Haneş şi Ra teau fi executate înainte de a se zugrăvi trecut în comuna respectiva, lată dc zul la şcolile dc 8 ani nr. 1 şi nr. 2
La Meteş s-a clădit o şcoală nouă. localul. Comitetul executiv al Sfatului cc sc impune să fie grăbit ritmul lu­ din Alba Iulîa. Comitetul executiv al
Două săli de clasă au fost inaugurate gospodinele comunei la această lucrarcvcca Hirăguş şî popular comunal din Vinţul de Jos crărilor. Tovarăşii din conducerea sfatului popular orăşenesc trebuie să
cu un an în urmă. Acum alte două săli Iniţiativei i-au răspuns toate mamcic. pCJ)tru COp;j; locuitorilor comunei au insă. n-a luat nici o măsură piuă acum.
sînt gata să-şi primească elevii. La con­ Au zugrăvit ele, şcolile- Calitatea nu jţ J^putaţli şî cetăţenii loan La data raidului, tovarăşul preşedinte I.G O. au datoria nu numai dc a im­ pună capăt tărăgânclilor şi sa rezolve
strucţia noii şcoli, la amenajarea celei poate fi negată de nici un specialist. ».$a y\jtcnţe Hărăguş. Cornel Man, Gheorghc Staicu se interesa dc unele pulsiona lucrările, dar şi dc a veghea cît maj grabnic problema mutării lo­
Femeile au lucrat cu pricepere şi dra- corp|K Rolar.
vechi, cetăţenii comunei îşi au contri­ materiale pentru amenajarea localului asupra felului cum sînt executate. A- catarilor din sălile ocupate.
buţia lor. S-ar putea spune ca ei le-au goste. 'u însufleţire participă la muncile
făcut. Mobilizaţi dc deputaţi, locuito­ — Ant făcut-o pentru copni noştri ;ot;cc ;nitiate de comitetul cxecu- D e s p re a p ro v iz io n a re a pentru ia rn ă
rii satelor Mctcş, Găureni şi Poiana — spune Paraschiva Rotar — pcntiu t,j sfa(u|u; popular şi cetăţenii co-
Ampoiuiui, au muncit voluntar prin Pctru şi Marina, că numai ci au mai n.j Almaşul Marc. Ei construiesc Dacă la cele 7 internate din raionul mă, ridicînd din timp cantitatea dc lem­ aceeaşi preocupare. Astfel. Şcoala de 8
'
'* ~
'
* *
rotaţie, economisind circa 70.0CO lei rămas să înveţe aici. Ccîlnlţi .. l,r iernat pc lingă şcoala dc 8 ani. Alba s-a asigurat o bună aprovizionare ne sau dc cărbune repartizată şi depo- ani din Bcrghin mai arc de ridicat încă
faţă de preţul stabilit prin deviz. La Despre ceilalţi copii ai familiei Rotar H Pînă acum, spunea tov. Petru cu alimente pentru perioada anului şco­ zitîndu-o în condiţii bune. Printre a- 2.300 kg lemn — deşeuri, Şcoala din
fel, parte din materiale au fost pro­ am aflat de la secretarul sfatului popu- Mtf'. preşedintele comitetului exe- lar, nu sc poate spune acelaşi lucru cestea se numără comunele Tcîuş, Sîntîmbru 3.500 kg, Vinţul dc Jos
curate pe plan local : piatră pentru 1ar ■ . .. cu_l,l nou! internat s-au făcut !u- despic aprovizionarea cu combustibilul Ighicl, Bărâbant, Şard ctc. La fel în 1.851 kg, Partoş 1.000 kg. Şcoala de 3
fundaţie, cărămidă. Pentru zugrăvitul — Toţi copiii Paraschivci învaţă bine. Crai î'n muncă patriotică în vaîoa- necesar încălzirii sălilor dc clasă pe uncie comune dc munte cum este Mc- ani nr. 2 dm Alba lulia 1.000 kg bri­
Traian c la şcoala medic. Ion la Bucu­ rc ;tc 50.000 Ici. Internatul va
şcolii dc 8 ani dîn Mctcş şi a celor de reşti, la Institutul dc limbi străine, Ra- f vc:! j dormitoare, sală dc mese. timpul iernii. E drept că majoritatea tcşul, care se aprovizionează din par­ chete ctc. Cu toate că acestor unităţi — Cc aveţi specialitatea casei1
4 ani din satele aparţinătoare n-a mai veca a terminat acum facultatea de is- bucata, baie. /\pa potabilă va fi comitetelor executive ale sfaturilor chetele ocoalelor silvice s-au făcut mar­ şcolare şi comitetelor executive ale sfa­ — Tocana cu mamâliguţa, dar nu
turilor populare dc carc aparţin li s-a
fost nevoie să fie solicitate forţe din tor'e din Cluj... asiguiaw^ sprijinul cetăţenilor s-a populare şi conducciilc şcolilor au ma­ cări în vederea asigurării lemnelor dc avem...
v^u sprijinul cetăţenilor s-a
n
«■ie am
Tot pcntiu copiii lor au muncit şt construi 3pA(juct pe 0 lungime de nifestat interes ji faţă dc această proble­ foc. Dar nu s-a manifestat peste t$t tConltnuaic vt puţ. 2-a)
ehă parii. Comisia de fentei a luat o Desen de V. MlHAllESCU