Page 5 - 1964-09

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAi
Bib lloteca C e«*'=*’ ÎN NUMĂRUL DE AZ3: COTIDIENE

O La G.A.C. din Gcoagiu
Fondul dc bază şi averea Încă 48 litoralul Mării Nogre, lacul de acumu­
obştească sporesc continuu : lare dc la Bicaz, Insula Ada-Kalch si
Prahovei,
Dunărea la Cazane, Valea
<> Vă prezentăm Institutul noua construcţie a Hidrocentralei dc la
pedagogic de 3 ani din Bra­ apartamente Argeş, sau au participat la turul Ba­
şov ; natului. Pe lingă excursiile interne nu­
^ Carnet cultural Zilele trecute, în oraşul nou, de pe meroşi oameni a| muncii au participat
(pag- 2-a) malul drept al rîuiui Strei, a fost dat Li excursii organizate în R.P. Ungară,
4 In centru! atenţiei — pro­
R.P. Bulgaria, U.R.S.S. şi R.D. Ger­
! B;j| M?\ % i J | j J1"ij blemele producţiei ; în folosinţă siderurgiştilor din Călan mană.
FîviîBi ÎM n FM 1 i ijEjJ $ \ i in Noul drum al minereului ; un nou bloc dc locuit cu 4S de apar­ nizate dc O.N.T. oferi oamenilor mun­
Programul viitoarelor excursii orga­
tamente.
4 De vorbă cu cîtiva locui­
HilQlR 11411 ii M j l i 1 Aiii JJI p 1P iBflld WiJI W tori despre Hunedoara zilelor Printre cei care s-au muiat cu a- cii din regiunea noastră posibilitatea de
noastre ceastă ocazie în apartamente noi se nu­ a vizita şi alte locuri interesante.
(pag. 3-a) mără : maistrul loan Matei, apaducte-
rul Vasilc Bălţcanu, electricianul Ovi- SOICA DRAGOMIR
6 De peste hotare şef serviciu circulaţie turistica
(pag. 4-a) «liu Slobodaş, controlorul Carol Vauca a O.N.T. Deva
şi alţii.
AL. TUZA
corespondent 0 nouă farmacie
PREGĂTIRI PENTRU într-o lună aproape La parterul unui bloc dat de cttrînd
in folosinţă dc constructorii din Zlat-
PRODUCŢIA ANULUI VIITOR 6.000 de turişti na s-.i deschis o nouă unitate farma­
ceutica. Personalul dc deservire dispu­
Tot maî mulţi oameni ai muncii din ne de o cameră de rcccptură, oficină,
laborator şi depozit dc medicamente.
Spre deosebire dc celelalte ramuri şi crul cel mai important : întreaga masă repunea noastră solicită agenţiilor Dotată cu mobilier modern şi apara­
sectoare economice, exploatarea şi pre­ lemnoasă ce urmează a fi pusă în va- O.N.T. organizarea dc excursii pentru tură corespunzătoare, noua farmacie,
cunoaşterea noilor obiective industria­
ilcservită de personal cu înaltă califi­
lucrarea masei lemnoase arc loc în loare anul viitor în toate I.F.-urilc este le şi a frumuseţilor patriei. Numai în care. asigura cetăţenilor din Zlatna o
condiţii specifice, determinate dc însăşi împînzită de o largă reţea de drumuri luna august peste 5.700 de oameni ai
natura procesului dc producţie. Pini a forcsticrc-auto, linii c.f.f. etc. Astfel muncii din regiune au participat la servire promptă cu medicamentele ne­
ajunge produs finit, falnicul copac din transportul este asigurat pînă în depozi­ excursiile organizate dc O-N.T. Câr­ cesare.
pădure, străbate un drum lung în care tele finale. Drumurile forestiere planifi­ paci" prin marile centre industriale ale Noua unitate farmaceutică este încă
«te supus unei adevărate metamorfoze. cate a se construi anul acesta au fost ţârii şi pentru vizitarea celor mai pito­ o concretizare a măsurilor luate dc sta­
Ce ne facem însă pe timp dc iarnă, practic terminate şi date în primire be­ reşti locuri. Minerii din Lupenî, side-
cînd gerul şi zăpada îngreunează mult neficiarului. rurgiştii din Hunedoara, cncrgcticicnii tul nostru pentru ocrotirea sănătăţii
activitatea în exploatările forestiere? In parchetele unde există montate fu- de la Paroşeni şi numeroşi oameni ai oamenilor muncii.
Tocmai pentru a asigura condiţii opti­ nicularc. linii dc dccovil şi alte instala­ muncii din Deva şi din alte localităţi I. lONESCU
me desfăşurării continue a ciclului de ţii forestiere, se duce lupta pentru lichi­ ale regiunii au vizitat staţiunile dc pe corespondent
producţie, anul forestier începe cu 4 darea acestor parchete şi rcamplasarca
luni mai devreme. Aceasta cu scopul de utilajelor şi mecanismelor, în parchetele
a se crea stocuri dc masă lemnoasă, la cu oosîbiliiatc în anul 1965. In prezent
drumurile de acces, pentru întreg tri­ la I.F. Baia dc Cris se lucrează de zor Descoperiri arheologice
mestru I I al anului 1965. la montarea a două funîcularc VC'isscn.
Care este stadiul pregătirilor, ce mă­ Alt fuircular este în curs dc montare
suri s-au luat în această direcţie? la I.F. Hunedoara. Pînă la sfinţitul lunii Cercetătorii Institutului dc arheologic au fost găsite locuinţe cu vatră în inte­
Pornind de h experienţa şi practica septembrie. *.n depozitele finale din .sta­ al Academici R.P. Roniînc, în cola ho­ riorul cărora au fost descopu;tc frag­
anilor trecuţi conducerea D.R.E.F. Hu- ţiile Grind de la I.F. Dobra Puî de Ia tare cu arheologii muzeului regional mente dc ceramică, greutăţi piramidale
nedoira-Dcva a urmărit în mod orga­ I.F. Haţeg şi Cugir dc la I.F. Orăstic Argeş au continuat în aceasta vară lu­ din lut ars, monede romane dc argint
nizat şi sistematic complexul tuturor vor fi montate trei mecanisme de în­ crările de cercetare pe şantierele des­ dht secolul IV c.n., ţigle, grinzi carbo­
pregătirilor producţiei anului viitor în- cărcat, dc marc productivitate. chise în anii trecuţi. In aşezarea dacilor nizate, olane, vase pentru provizii (do-
cepînd chiar din semestrul I a.r. In Pregătiri intense s-au făcut st de că­ liberi (cultura Chilia) datată din se­ lîum), cuie dc fier, scoabe ctc.
baza unui plan dc măsuri şi grafic în­ tre I.M.T.F. Printre altele, a fost revi­ colul III c.n., situată în islazul satului ★
tocmit cu termene şi responsabilităţi zuit şi reparat întreg parcul dc vagoa­ Tudor Vladintircscu din comuna Mă- Pe una din tarlalele gospodăriei co­
precise, producţia anului viitor a fost ne st locomotive. Dc asemenea au fost tisaru, au descoperit în bordeiele fo­ lective din comuna Stăuccni, raionul
mai bine pregătită decît pînă acum. Au verificare si reparate toate utilajele şi losite ca locuinţe, ceramică, ace de )i- Botoşani, a fost descoperit un tezaur
fost încheiate, definitivate şi trimise mecanismele forestiere. Peisajul citadin al Lupcniului bulă, catarame, cărbune, adăposturi care cuprinde 114 monezi de argint,
I.F.-urîlor peste 211 acte complete de înzestrarea continuă a parchete*"' cu Mecanicul de locomotivă s-a îmbogăţit cu încă o coustruc- pentru animale, fusaiolc. topoare me­ inele, inclc-sigiliu ccc. Monez.ile sînt
punere în valoare a tuturor parchetelor un număr sporit dc utilaje necesita în c- ţie : eleganta clădire a noului ci­ talice, perle, arme de lupta şi alte în ntaioritaiea lor dinari de argint un­
cu oosibilitate în anul 1965. gală măsură şi ridicarea pregătirii pro­ nematograf care şi-a deschis de obiecte. Tot în această aşezare au fost gureşti, emise în timoul domniilor lui
Cunoscînd din vreme volumul şi am­ fesionale a celor re le deservesc. In acea­ Formele dc preluarea maşinii au chipclc care au deservit această ma­ «coate ta iveala locuinţe de suprafaţă, Matei Corvin şi Vladislav al II-lca —
plasarea masei lemnoase, conducerile stă direcţie au fost luate masuri efi­ fost întocmite si semnate. Minţind şină, au reuşit să prelungească peri­ curlnd porţile. (Fotografic din iar în apropierea bordeielor au fost între anii 1458—1520, De asemenea,
I.F.-nri!or au avut posibilitate ca para­ ciente. In trimestrul IV a.c. vor ter­ cu privirile locomotiva cu nr. oada dc circulaţie între două repa­ albumul ,.Regiunea Hunedoarav). identificate peste 40 dc gropi în care t'vanrul mai cuprinde un dinar impe­
lel cu realizarea sarcinilor curente de mina cursul dc calificare 30 mecanici de se păstrau proviziile dc alimente. rial roman din timpul domniei împăra­
producţie să ia măsuri eficiente pentru fierăstraie. 15 mecanici dc funicularc şi 230.143, mecanicul Victor Stana, se raţii generale cu 43,40 la sută. Pen­ In castrul roman din cetatea jilava tului Traian şi 2 aspri turceşti.
pregătirea producţiei anului viitor în 15 tractorişti rutieri. urcă sprinten în marchiză. Cu un tru rezultatele dobîndîte, mecanicul
cele mai bune condiţii. In parchete au îmbunătăţirea condîfi'lor de **iana şuierat prelung, maşina puternică Victor Stana a fost felicitat şi pre­
fost efectuate numeroase măsurători. In­ sî odihnă ale muncitorilor fores­ porni în cursă. A- miat. Maî presus
şi premiul obţinut, SUCCESE DE SEAMA
tr-un cuvînt au fost întocmite studii tieri stau dc asemeima în cen­ ccasM s-a întîm- însă dc felicitările
tchnico-economicc pentru fiecare lot de trul atenţiei conducerilor tchnico- plat la 1 marţii'
p’ dure ce urmează a fi exploatat anul adnvnistrativc şi comitetelor dc sndicat 1961, în depoul mecanicul Stana
v;îior. ale întreprinderilor forestiere. Numai C.F.R. din Sirne- are bucuria dato­
Cu multă grijă şi răspundere s-a mun­ din fondul dc investiţii au fost constuî- ria. riei împlinite. Gîn-
cit la stabilirea celor mai optime şi eco­ te anul acesta 20 de cabane no; cu »’n Dc atunci loco* dul că prin mun­ In întrecerea socialistă
nomicoase procese tehnologice de ex­ spaţ‘u locuibil de 1.700 m.n., ce vor de­ motiva condusă ca lui şi a tovară­
ploatare. Introducerea tehnicii noi şi a servi parchetele cu posibilitate in anul de mecanicul Vic­ şilor săi a contri­
metodelor avansate de muncă au stat în 1965. In Darchctul Certej, de la I.F tor Stana şi dc buit la îndeplinirea
permanenţă în centrul atenţiei conduce­ Baia de Criş, se va termina în curmd tovarăşii săi, a şi depăşirea sarci­
rii D.R.E.F. şi I.F.-nvilor. construcţia unui dispensar medical fo­ parcurs zeci dc nilor dc plan con­ Economii la piele şi talpă
In acest sens la I.F. Sebeş si Petro­ restier. mii de kilometri stituie o mare mul­ I M W i
şani vor f* dale în exploatare două par­ In general, se poate spune că pregă­ ziua sau noaptea. \ ţumire. El şi cei­
chete model. Organizarea muncii, în­ tirile pentru noul an forestier au intrat Bine întreţinută lalţi au adus un In cursul acestui an muncitorii, ingi­ sit mai raţional maşinile. Ccî dc la croi­
zestrarea parchetelor cu utilaje şi insta­ în stad-ul final. Aceasta nu înse*mni şî condusă cu mă­ nerii şi tehnicienii de la întreprinderea re au îmbinat judicios tiparele mari cu C A U T A H I
laţii forestiere, alegerea celor mai adec­ că s-a făcut totul. Conducerea D R E.F.. iestrie, locomoti­ nou buchet la rea­ „Ardeleana" din Alba lulia au obţinut cele mici. Ştanţatorii au folosit pe sca­
vate soluţii tehnico-cconomice, evitarea colectivele dc muncitori, tehnicieni si va cu nr. 230.143 lizările obţinute dc succc;c dc scamă. Planul de producţie a ră larga ştanţarca materialelor prin me­
pierderilor şi valorificare? superioară a ingineri din parchetele şi sectoarele de a funcţionat ire­ hărnicit ceferişti fost îndeplinit şi depăşit luna de lună. todele bradişor şi paralelogram, mun­ Gama sortimentelor produse
lemnului de fag, sînt probleme ce pre­ exploatare forestieră, vor trebui să-şi proşabil. din Simeria. Pînă în prezent sarcinile producţiei glo­ citorii şi-au îmbogăţit continuu cunoş­ la Uzina de reparat utilaj mi­
ocupă îndeaproape conducerile I.F.-uri- mobilizeze toate forţele pentru lichida­ Lună de tună c- ...Acum mecani­ bale şi marfă au fost depăşite cu peste tinţele profesionale In cadrul cursurilor nier din Petroşani se îmbogă­
ţeşte continuu. In raport cu noi­
lor şi a D.R.E.F.-nlui. rea cît mai grabnică a parchetelor des­ conomiile dc com- cul Victor Stana a 2 la sută. Paralel cu aceasta s-a îmbu­ dc calificare şi dc ridicarea calificării le cerinţe ale producţiei este ne­
In baza sarchtilor dc plan pe anul tinate producţiei anului 1964. Acest J-'vstibd rcaliz.atc preluat o altă ma­ nătăţit simţitor calitatea produselor şi profesionale.
1965, care au fost prelucrate si dezbă­ lucru este necesar pentru a se dc echipele care şină. Un scmnr.l s-au obţinut însemnate economii de ma­ cesar să crească şi nivelul cunoş­
tute cu toţi muncitorii, colectivele I.F.- putea reamnlasa mecanismele şi in­ munceau pe locomotiva al căror scurt şî locomotiva cu nr. 50.109 teriale. De la începutul anului şi pînă La dobîndirea realizărilor dc pînă a- tinţelor profesionale ale colecti­
urilor au întocmit planuri M.T.O. si au stalaţiile în narche'cle cu posibili­ coordonator este mecanicul Victor porni în cursă. Strunind cu înde- la data de 28 august v-au cronopvsit 421 cum şi-a adus din plin contribuţia în­ vului de muncitori. De aceea,
luat măsuri suplimentare dc realizare tate în anul 1^65. Simultan cu Stana, se cifrau la 15—25 tone în minare forţa colosului de metal, m.p. piele şi 1.7S0 kg. talpă, din care tregul colectiv dc numea. In mod deo­ conducerea uzinei şi comitetul
sebit merita a fi evidenţiaţi tovarăşii
sindicatului,
sub
îndrumarea
integrală a sarcinilor de plan pe anul desfăşurarea acestei acţiuni va trebui medic. Curăţată cu grijă, verificată omul dîn marchiză scrutează cu a- s-ar putea confecţiona circa 2.400 pc-
în curs şî asigurarea tuturor conditii- gr'îbi» ritmul lucrărilor crearea «focu­ amănunţit înaintea fiecărei plecări tenî'c depărtarea, conducînd lungul re"*,î îni'\l*âmipte. Ana Moldovan, Petru N'caniţu, Iulian comitetului de partid, au acor­
W o^ntru producţia anului viitor. La rilor de masă lcmno^s* destinate produc­ în cursă, maşina a contribuit la efor­ şir dc vagoane spre noi destinaţii. La obţinerea acestor succese au con­ Ştef, Cornelia Pinten, Gheorghe Jica, dat o atenţie sporită organizării
I.F. Orăştie s-au stabilit grafice dc pro­ ţiei anului viitor Asigurare produc­ tul întregului colectiv pentru înde­ tribuit mai mulţi factori. In primul rind Glîgor Bcudcan, Elena Breazu, Ileana cursurilor de ridicare a califică­
ducţie pe ;ort:mentc pr:n intermediul ţiei anului care vine «ui trebuie să ?ecc- plinirea sarcinilor dc plan. GHEOKCHE ISTRATE Moîse, Aurel Dărămuş, Victor Ciungan, rii şi cursurilor dc calificare dc
cărora se urmăreşte zilnic realizarea teze cu n'u'ic îndeplinirea integra*? a Recent, locomotiva cu nr. 230,143 mecanic dc locomotivă întregul colectiv de muncă a fost an­ Vasilc Trifoii şi alţii. scurtă durată.
Iu cursul acestui an, în cadrul
planului sortimental' şi crearea stocului sarcinilor de plan şi a angajamentelor a fost trimisă în reparaţie generală. (din colectivul subrcdacţici trenat în întrecerea socialistă pe bază uzinei au funcţionat 10 cercuri
dc masă Icmnozsă. la drum de acces, Din calculele făcute, a reieşit că c- voluntare Simeria) de obiective concrete. Muncitorii au L. DUM1TRIU ale cursurilor de ridicare a cali­
ce urmează a fi dată în producţie in luate pe anul în curs. îmbunătăţit organizarea muncii, au folo­ ficării. Ele au cuprins 57 la sută
primul trimestru al anului 1965. Şi lu­ SEBASTIAN TRUŢA corespondent
din muncitori din toate mese­
riile de bază şi şi-au încheiat cu
10.400 perechi ciorapi peste plan succes activitatea. In prezent
funcţionează alte 7 cercuri ale
înra^w LA INSILOZAREA FORAJELOR partizarca în funcţie dc gradul de pre­ bricii iau drumul spre beneficiari, co­ cursurilor de calificare de scurtă
Ridicarea permanentă a calificării, re.
Fiind secţia dc la care produsele fa­
durată, care cuprind 158 mun­
citori, strungari, sudori, forjori
gătire profesională pe faze de lucru,
lectivul de muncă de aici acordă o deo­
sînt doar cîtcva dîn măsurile care au sebită atenţie calităţii. Drept urmare, lu­ şi macaragii.
Pentru desfăşurarea în bune
contribuit în bună parte la realizarea na trecută s-a înregistrat un indice dc condiţiuni a cursurilor, condu­
şi depăşirea sarcinilor dc plan în cadrul cerea uzinei şi comitetul sindi­
colective s-au însilozn aproape 4.000 şi silozurile turn au fost tocate şi de­ treţuri. Ne referim îndeosebi la recol­ secţiei finisaj a fabricii „Sebeşul" din calitate cu 1,2 la sută mai bun decît cel
Gospodăriile agricole colective din tone de diferite furaje. pozitate peste 750 tone dc porumb în tarea Urgentă a porumbului furajer, Sebeş. planificat. De asemenea, în perioada 1 catului au acordat o deosebită
atenţie alegerii lectorilor şi te­
atonul Sebeş dispun de un sector zoo­ amestec cu diferite ierburi, resturi de care la Ludoş ocupă 10 hectare, la Ră- In această direcţie, conducerea secţiei ianuarie — 31 august a. c. s-au produs melor expuse, precum şi modului
hlii 6 hectare, iar la gospodăria co­
tehnie dezvoltat, din care de la un an Se vaSorafâca la gradină şi alte furaje. Cantităţile mari lectivă din Apoldul dc Sus 18 hectare. este sprijinită şi îndrumată în mod con­ 10.400 perechi ciorapi peste sarcinile dc însuşire a cunoştinţelor.
dc plan.
dc furaje pregătite au impus construi­
la altul se realizează venituri tot mai rea a încă unui siloz turn. Pe majoritatea tarlalelor, această cul­ cret dc către organizaţia de partid, care, Merite deosebite în obţinerea acestor Creşterea nivelului profesional
mari. Dc aceea, îngrijirea şî hrânirca foaie rezervele Insilozarca porumbului furajer de ţie tură a ajuns în epoca optimă dc re­ prin repartizarea membrilor şi candida­ rezultate revin muncitoarelor eviden­ al muncitorilor a avut drept ur­
mare îmbunătăţirea calităţii pro­
raţională a animalelor constituie o preo­ cele 20 hecvarc dc unde se obţine in coltare. Or, se ştie că ncrecoltarca lui ţilor de partid (a fazele cele mai impor­ ţiate în întrecerea socialistă dintre ca­ ducţiei. In acest an rebutul a
tante dc lucru, a făcut ca exemplul
cupare dc seama pentru majoritatea Sectorul zootehnic constituie o mîn- medie o producţie dc peste 20.0C0 kg în faza de coacere în lapte, duce la personal al comuniştilor să fie urmat re amintim pe Elisabeta Demian, Ele­ fost mereu sub cel admis, la toa­
pierderi însemnate dc unităţi nutritive.
colectiviştilor din acest raion. Dintre dric pentru colectiviştii din Sebeş, el la hectar se face cu, ajutorul unei to­ Pe de altă parte, acţiunea de însilo- dc către toţi muncitorii secţiei In plus, na Baboş şi Viorica Vlad. te sortimentele dc bază.
cuprinzînd în prezent 612 bovine, cători mecanice. Buna organizare a La piese dc oţel, spre exem­
măsurile luate în vederea sporirii con­ zarc trebuie urgentată şi pentru faptul urmărirea operativi a rezultatelor obţi­
1.470 ovine, 180 porcine şi un impor­ muncii la recoltare, transport şi a lu­ ing. TEODORA NIC A plu. a scăzut cu 1,1 la sută. faţa
tinue a producţiilor dc lapte, lină, car­ tant număr dc păsări. Colectiviştii de crului la gropi a făcut posibil ca zil­ c5 în curînd vor încene şi alte lucrări nute, afişarea zilnică a lor. au dat în­ şef secţie finisaj de admis, la piese din fontă, cu
ne, oui ctc., dc multă atenţie se bucura aici sînt convinşi că sporirea continua nic să r.c inîilozezc .peste 60 tone de agricole caic vor solicita un volum trecerii socialiste un caracter viu, mo­ fabrica „Sebeşul" din Sebeş 3 la sută. la piese metalice cu
bilizator.
marc dc muncă.
şi asigurarea unei baze furajere cores­ a producţiilor animaliere depinde în nutreţuri. Acum, aici, acţiunea de în- Paralel cu recoltarea porumbului fu­ circa 1,2 la sută ş.a.m.d.
cea mai marc parte de asigurarea bazei silozarc e în toi. Colectiviştii din Sebeş, Din rîndul celor care au ur­
punzătoare. Condiţiile favorabile din a- rajer. în aceste gospodării trebuie să se
furajere. Tocmai dc aceea, naralel cu sub îndrumarea organizaţiei dc partid, mat cursurile de ridicarea cali­
p
cesc an permit ca şi aici să se poată alte munci de sezon, se acoroă o mare se străduiesc să strîngă toate resursele acorde o mare atenţie atît strîngcrîi A p o r t a l c hi e i ficării, s-au ridicat numeroşi
8trîngc cantităţi însemnate dc furaje. atenţie şi însilozării tuturor nutreţuri­ dc furaje. Z*lc!c trecute, de pildă, s-a rit şi însilozării altor resurse dc nutre­ fruntaşi $i evidenţiaţi în între­
ţuri. Este vorba dc o scamă de ier­
Acolo unde a existat preocupare, o mare lor. Pînă în prezent aici s-au strîns şi trecut şi Li insilozarca spicelor dc po­ buri, resturi dc la grădină şi alte re­ Prim-topiforul Florian Haiduc este Cifra de rebut înscrisă pe graficul în­ cerea socialistă.
depozitat la grajduri cantităţi dc fu­ rumb de pe o suprafaţă dc 30 hectare, Printre cei care îşi menţin luna
parte din nutreţuri au şi luat calea si- surse dc furaje care se găsesc din abun­ unul dintre ccî mai apreciaţi muncitori trecerii în dreptul echipei condusă de
raje care întrec dc două ori pe cele iar o echipă de cosasi steînge otava de Florian Haiduc, este acum de circa 2 la dc lună titlul de evidenţiat se
'ozurilor. Pini acum, in gospodăriile pregătite în întregul an 1963. In gropi pe alte 60 hectare. Dacă la toate aceste denţă. de la oţelăria electrică a C. S. Hunedoa­ numără strungarii Martin Am-
ra. Condueîndu-şi cu pricepere echipa şi
A«a stînd lucrurile, consiliile de con­
nutreţuri mai adăugim şi sfecla fura­ ducere ale gospodăriilor colective tre­ organizindu-şi bine munca reuşeşte să sută, faţă de 3,3 la sută cit este admis. hruş, Florca Măciucă, Romulus
Ln gospodăria colectivă din Râhău, o combina unlnzr- jeră dc pe cele 10 hectare şi dacă ţi­ buie să ia cele mai eficiente măsuri înregistreze numai succese. Pe lingă fap­ In felul acesta ca aduce un aport pre­ Pivei, frezorii llic Borcea şi Wil-
solă de siloz, deşi bună, stă de peste două săptămtni fără nem seama dc faptul că aici se va con­ pentru a se însiloza cantităţi tot mai tul ca îşi depăşeşte în fiecare lună nor­ ţios la realizările secţiei. hclm Peter, termiştii loan Hc-
să fie folosită la însilozărt. tinua cu insilozarca dovlecilor. coceni­ mari dc furaje, asigurindu-se astfel ani- ma cu 25 la şuti, oţelul pe care îl e!a- bedean, loan Burcă şi mulţi alţii.
lor. colctclor de floarca-soarclui, res­ mrlclor, pe perioada de stahutaţie, o \ borcază este întotdeauna de bună cali- N. AVRAMESCU IOAN BERTOT1
turilor de la grădina de legume ctc,, hrana îndestulătoare şi dc bună calitate. I talc. corespondent tehnician
vom vcdc.i că animalele gospodăriei
colective din Sebeş vor avea asigurată
pentru perioada de stabulatic o hrana
îndestulătoare şi de buna calitate.
întârzieri
nejusfilicafe
De posibilităţi asemănătoare cu ale
colectiviştilor din Sebeş dispun şi gos­
podăriile colective din Răhlu, Apoldul
do Sus şi Ludoş. Cu toate acestea, pînă
în prezent la Răhău şi Ludo? s-au în-
silczat numai cîtc 270 tone dc nutre­
ţuri (şî acestea fac parte din însilo-
zările timpurii), constînd din trifolic-
nc şi diferite ierburi. La gospodăria
colectivă din Rahău, acţiunea de însî-
lozarc a fost întreruptă dc peste două
sâptămîni, iar la Apoldul dc Sus nici
măcar nu a început. In cele trei gos­
podării colective sînt trei tocători me­
canice şi o combină universala dc si­
loz. care însă. din lipsa dc preocupare
a consiliilor dc conducere dc aici, nu
MECANIZATORUL: au fost puse nici acum în funcţiune.
— Tocătoarea stă, porumbul siloz se răscoace pe emip,
însămînţările se apropie... Noi ce mai aşteptăm / începerea însilozărilor se impune cu
PREŞEDINTELE: atît mai mult cu cît în fiecare din
— De ce te grăbeşti, tovarăşe ? Mal aşteaptă că doar aceste unităţi trebuie să se însilozeze VEDERE SPRE PARING. Foto: V. ONOIU
au au intrat zilele in sac. cîte cel puţin 700 tone de diferite nu­