Page 2 - 1965-04

Pog. 2 D. utmil socialismului NR. 3190

Lucrările agricole de primăvară

(Urmare din pag. 1) gropilor urmînB ca In aceste zile să
se treacă la plantatul pomilor.
lucrărilor în cîmp. A ic i s-au asigu­
rat toate seminţele necesare, s-au Cînd lipseşte
revizuit si reparat maşinile si unel­
tele aliate în proprietatea coopera­ preocuparea... Progresele înregistrate de societa­ Elucidarea |)rocesului dc formare |)rivitooro la epoca dacică, |)e care
tivei si s-a Î4cut o organizare te­ tea omenească dc pe meleagurile hu- a stalului dac, ca şi precizarea ca­ le posedă, printre muzeele ceh' mai
meinică a muncii. Trecîndu-se la c- Inlîrzieren lucrărilor agricole de nedorene, pe lărîm social, economic racterului său social-cconomic a de­ bine înzestrate din acest punct de
xecutarea lucrărilor agricole pînă primăvară la cooperativa agricolă şi spiritual în prima epocă a meta­ venit posibilă numai in anii de cierno" vedere din tară
acum la grădina de legume s-a e- de produclie din llia se daloresle in lelor — aceea a bronzului — vor fi cratie populară cînd, aplicîndu-se în­ Descoperirile amintite constituie o
iectuat din timp pregătirea terenu­ mare măsură $i lipsei de preocupare continuate şt amplificate pe o treap­ văţătura m aterialismului istoric la m ărturie grăitoare (lesjHC înaltul ni­
lu i pe cele 6 hectare. Acest lucru a consiliului de conducere pentru tă superioară In următoarea |)enoa- cercetarea trecutului îndepărtat al vel atins de societatea dacică din e-
a permis m embrilor cooperatori dîn buna organizare a muncii. Datorită dă istorică, cea a fierului (800— 100 l>alriei noastre, s-a pu lu l demonstra eca perioadă, ntit în ce priveşte n i­
echipa legumicola ca la 27 martie ■ acestui fapt însămîntarea culturilor î.e.n.). că aparilia stalului dac nu constituie velul forţelor de |)roductic cit şi col
să planteze cu cartofi tim purii iaro- din prima epocă se desfăşoară ane­ Numeroase materiale arheologice o „minune", ci un fenomen devenit al relaţiilor de producţie şi gradul
vizaii cele 2 hectare planificate. S-a voios. Din cele 28 ha. planificate din colecţiile M uzeului regional absolut necesar pe o anumită treap­ dc cultură materială şi spirituală (£■'-
trecut apoi la plantarea arpagicului, pentru ovăz s-au insămîniat doar 6 din Deva, descoperite Io Simeria, Deva tă dc dezvoltare o societăţii. Săpătu­ nelte, tehnica construcţiilor, arta ^
lucrare efectuată in bune conditiuni ha. Lucrarea a fost sistată înlrucît etc., atestă locuirea ţinutului hune* rile arheologice de o intensitate şi lăritului şi a metalelor, agricultura,
agrotehnice. Rezultate importante au nu s-a asigurat întreaga cantitate dorcan în |)rima fază a epocii fie­ o amploare necunoscute la nci în şlunla militară, scrisul, religia). De­
obţinui membrii cooperativei agri­ de sămîntă necesară. Insămintarea rului, denumită arheologic ITallslalt. trecut, iniţiale in vara anului 1949 pozitele bogate descoperite la Gră­
cole de producţie din Bcjon si în ce sfeclei de zahăr pe cele 20 Im pla­ Dc asemenea, sînt prezente în muzeu, în regiunea M u n ţilo r Orăştiei, au scos diştea M uncelului constind din felu­
priveşte aplicarea îngrăşămintelor nificate întirzie deoarece nu s-a fă­ urmele c u ltu rii materiale ale sciţi­ la suprafaţă o serie de cetăti si aşe­ rile unelte şi scule de fier. produsa
suplimentare la cultura griului. A st­ cut nici măcar pregătirea terenului. lor (sec. VI î.e.n.), aflate in m orm in­ zări dacice, care trădează viata ¡ni lo­ de meşterii locali, sint dovezi grâi-
fel, pentru a stimula creşterea si Din cele II Im. prevăzute pentru tele descoperite în ju ru l Devei, la fel, ri toare si multilaterală a Daciei in loare a dezvoltării forţelor de pro­
dezvoltarea plantelor de pe 75 ha. sfecla furajeră s-au însămînlat abia cele ale cellilor în a doua epocă a ultimele două secole care preced cu­ ducţie la daci. Ele nu numai că nu
unde griul a ieşit mai slăbit din iar­ 2 ha., iar pe restul suprafeţei încă fierului — Latenc (în jurul anului cerirea ei de către romani, corespun­ se deosebesc prin nimic dc cele fo­
nă a fost aplicat azotat de amoniu nu esle |>regStit palul germinativ. 300 I.c.n.) — brăţări de proiecţie a zătoare cronologic perioadei Bure- losite. în statele sclavagiste evo lu a­
in cantitate de 100 kg. la hectar. Im- La acenslă cooperativă mai trebuie braţului, culite, arme, specifice aces­ bista-Decebr.l (sec. I i.c.n. — sec. I te, contemporane, dar uimesc pc cer­
prăstierea acestui îngrăşămînt s-a însăminlate 20 ha. cu trifoi, 10 ha tor populaţii. Putini la număr, ntil e.n., faza a doua a epocii fierului, cetătorul do astăzi prin varietatea
făcut imediat ce zăpada a început să cu lucernă, 20 ha cu borceag, 10 sciţii cit $i cellii se contopesc cu- Latenc). formelor lor. precum şi prin aspectul
sc topească, cu scopul de a li asi­ Im cu floarra-soarclui. rind in masa băştinaşilor, nu fără Puternice cetăti şi castele, bastioa­ lor mult asemănător celor folosite in
milat mai bine si mai repede de că­ Asa stînd lucrurile este necesar a îmbogăţi cultura materială locală ne şi turnuri durate din piatră şi că­ zilele noastre.
tre planle. ca organizaţia de partid de aici să cu clemente noi. rămidă, cu ziduri de trei metri gro­ Descoperirea la Grădiştea M unco-
Pentru a obţine recolte sporite la sprijine in mod inai concret consi­ Triburile daco-gete de Ia nordul sime, aşezate pe v îrfu rllo dealuri­ lului a unor adevărate depo/ite do
culturile ce trebuie însămînţate în liul de conducere in organizarea Dunării dc jos, a căror prezentă a- lor, ca şi numeroasele aşezări civile unelte pentru cultivarea păm iniului
prima epocă, s-a trecui încă din a muncii pentru ca si la această un i­ l>are arheologic tot mai pregnantă în dc ţărani, meşteşugari şi păstori, du­ ld Piatra Roşie. Costeşti şi Blidaru,
doua decadă a Junii martie la pre­ tate lucrările agricole rle |)hmăvară regiunea Hunedoara, ca de altfel pc rate în preajma cetăţilor, pe terasele a unor vase mari pentru pă trarca
gătirea unui bun pat germinativ să se desfăşoare la timp. Este ne­ tot cuprinsul pniriei noaslre, si pc dealurilor sau pe sesuri, dintre care cerealelor vorbesc desluşit despre im ­
pentru seminţe. Folosind din plin cesar apoi ca specialistul de nici, care le putem urmări încă de la în ­ amintim în prim ul rind Sarmîscgeluza portanta agriculturii în viata societăţii
timpul prielnic şi întreaga capacita­ împreună cu brigadierii şi preşedin­ ceputul m ileniului al Il-lca Ten., ca Pegia, capitala, colo de la Costesti, dacice şi totodată fac dovada exis­
te de lucru a tracloarelor, mecani­ tele sa manifeste mai multă preocu­ tentei unor întinse latifundii aflate
zatorii Petru Bota si lonn Popa nu pare pentru folosirea celor 6 trac­ creatoare şi purtătoare ale cultu rilo r Blidaru, Piatra Roşie, Luncani. Ceata, în slăpinirca regelui şi a marilor pro­
arat mai bine de 50 de hectare. Pa­ toare trimise aici. Zilnic să se v e ri­ arheologice din epoca bronzului V îrfu l lui Vulpe, Mcleia, Fetele Albe, prietari nobili.
ralel cu aceasta s-a făcut insămin- fice starea terenului, iar pe porţi­ (1700— 800 i.c.n ) si a fierului (800— fac dovada nu numai a forţei m ilita ­
tarea griu lu i de primăvară pe 13 unile mai zvinlate să se efectueze 100 î e.n,), încep să se diferenţieze în re şi sociale a dacilor clin această Descoperirile frecvente de tezaure
hectare. De asemenea, orzul a fost de urgenlă pregătirea terenului şi clase tot mai bine distincte: în bo­ perioadă, dar si a desăvîrşilei lor monetare dacice dc argint ce irm *
însăinîntat pe cele 15 ha., prevăzuie însămînlarea sfeclei, borceagului, gaţi si săraci, oameni liberi si sclavi. tehnici constructive. A lă tu ri do aces­ moneda macedoneană şi greceasca,
şi sfecla furajeră pe 3 ha. Acum se llorli-soarelui şi a altor culturi. A rislrocralia tribală războinică. înstă­ tea, descoperirile de la Bănită (ora­ ca cele de la Râduleşli (raionul llia).
rită. capătă in urma putorii ei econo­ şul regional Petroşani), Piatra Crai- Sălaşul dc sus (raionul Haţeg). Bo-
însămi ntcază ultimele suprafeţe cu 7cş (raionul Orăştie), aflate in m u­
borceag şi ovăz. De îndată ce aceste mice o importantă socială şi politică, v ii (raionul Alba). Câpîlna (raionul zeul din Deva, reprezintă mărturia
transformindu-sc
cu timpul
intr-o
Sebeş), Cugir (raionul Orăştie), Cim»
lucrări se termină se va trece
In
de cartofi şi porumb care vor ocupa PE SCURT clasă dominantă şi exploatatoare in puri-Surduc (raionul llia) ş.a., vin să sigură a existentei unei rodnice p ro­
pregătirea terenului pentru culturile
ducţii dc mărfuri şi ale unor vii re­
frunte cu un conducător, „rege". Ase­
completeze măiastră reţea de cetăti
menea conducători sînt am iniili în iz* şi forturi, aşezate pe înălţimi, la laţii de schimb, m ijlocite dc catego­
Peste cîtevo zile, mii de elevi se vor reîntîlni în băncile şcoli­ 243 hectare, voarole antice, la început în Dobro- locurile potrivite dc a închide dru­ ria socială a negustorilor.
O activitate rodnică desfăşoară
lor. Temele dote pentru vacanţă trebuie efectuate cu toată serio­ geo, Oltenia, cîmpia muuteană, pen­ mul duşmanului spre Sarmizcgclusa, Deosebit do bine oslo prezentată
membrii acestei unităţi si in livadă.
zitatea. O In sala de şedinţe de la Pre­ tru ca mai tirziu, în secolul al Il-lca cetatea de scaun din M u n ţii Orăş- în colecţiile muzeului ceramica da­
Suprafeţele ocupate cu pomi se vor paraba cărbunelui din Pelrila a avut
In fotografie : eleva Fâran D oina din clasa I A a Şcolii ge­ extinde în această primăvară cu încă ioc adunarea generală a membrilor î.e.n., să se constate o creştere a pu­ tiei. cică, de variate forme $i rosturi. Iu-
nerale de 8 ani nr. 4 din Petroşani efectuînd temele de cosă. 5 ha. In acest scop s-a trecut la de Cruce Loşie. Cu acest prilej iov. terii dacilor transilvăneni şi, totoda­ Parte din bogatul material rezultat ciată la roată sau cu mina. Sînt ti­
Polo : N. M O LD O V E A N U pichetarea terenului şi la săpnlul tă. strămutarea centrului puterii da­ dc pe urma cercetărilor şi a săpă­ pice ceaşca dacică, lucrată de obi­
V icre l Popa, preşedintele comitetu­ cilor in Transilvania, în regiunea turilor arheologice a intrat în colec­ cei cu mina, vasele cu brîu alveolar
lui, a prezentat o informare privind M un ţilo r Orăştiei. Acest proces coin­ ţiile M uzeului regional lluncdoara- etc.
realizările oblm ute în acest dome­ cide cronologic, cu acela, deosebit dc Deva. acesta siluindu-se prin valoa­ înflorirea artei argintarilor în so­
niu de activitate. S-a arătat că gru­
CULTIVAREA HERDE pa sanitară a participat la concursul important, al formării statului dac. I rea şi numărul marc de materiale cietatea dacică esle convingător re­
m
levată de tezaurul de podoabe dc a r­
formaţiilor de acest fel cu rezultate
.§ s»?«
gint doscoj)crit la Sărăcsău (raionul
r
foarte bune, cele 1B cutii sanitare
au fost bine dotate M em brii de C ru­ Orăştie), constind din coliere, fibule
(broşe), brăţări, inele, edificatoare lu ­
pul obţinerii de fîn. Ea asigură 3-4
PĂŞUNILE DESTELEHITE coase pc an, contribuind astfel la o- rală au ales noul comitet (PETRU \ > crări de orfevrărie a meşterilor daci.
ce roşie prezenţi la adunarea gene­
Ştirile despre cultura spirituala a
coperirca deficitului de masă verde
CÁ1NÁ).
din cursul anului. Fiind pretenţioasă ^ Familiilor care locuiesc în o- dacilor pe care ni le oferă izvoarele
la căldură, epoca optimă de însămîn- rn$nl nou Călan Ii s-au creat con­ literare antice au fost şi ele fericit
Mrănirca animalelor, în special a de toamnă, îndeosebi a orzului. Pen­ lare este in a doua decadă a lunii diţii bune de aprovizionare cu pro­ completate prin să|)ăturile arheolo­
bovinelor si ovinelor, se face în mare tru obţinerea dc rezultate bune, con­ mai. Insămînloren se face in rînduri duse alimentare şi industriale. A ici gice efectuate în u ltim ii ani. Sanc­
parte cu masa verde obţinută pe pă­ diţia principală este însămîntarea po­ dese la 12— 15 cm, in ogor propriu au fost deschise mai multe maga­ fl tuarele descoperite la Sarmizcgclusa
şuni. Dacă în zona do deal păşunile rumbului în col mai scurt timp după şan după secară verde, folosindu-se zine încăpătoare, moderne. Pe lin ­ i şi Costeşti atestă existenta la daci
satisfac in bună măsură nevoia de recoltarea plantei premergătoare, la cile 30 kg seminţe la ha. Păşii ne. Iul gă alte unirăţi, în oraşul nou Ca­ I I a religiei politeiste ca si a preocupă­
masă verde a animalelor în timpul ndînciinca do 9— 10 cm Durata de ci începe cinci plantele au 25—35 lan s-a deschis «i o farmacie bine rilor si cunoştinţelor de astronomie.
verii, în zona de ses sc resimte un cultură a porum bului în mirişte fiind cm înălţime, adică circa 45—50 zile aprovizionată. Personalul de deser­ Există dovezi privitoare la practica­
deficit de nuircluri, mai ales în lu­ mai scurtă do 00—G5 zile, consumarea de la semănat si se termină cind vire munceşte cu pasiune pentru a rea medicinii emlpirice. Literele gre-
nile iu lie — august. Pentru înlăturarea acestuia sc face în ultima decadă a plantele ajung în faza dc burduf satisface cerinţele localnicilor. (IOSIF . r ceşti dc pe mai multe blocuri do
acestui neajuns în numeroase uni- lunii septembrie şi în luna octom­ Recolta neconsnmnlii se coseşte şi se CRASCAl piatră, dintre care două exemplare
tMi agricole de producţie au fost Iun­ brie, Insăinîntind porumb in a doua usucă. I.a cooperativa agricola de © Spitalul unificat din Simeria a- . , i se păstrează în muzeu! nostru, si
ie măsuri in vederea asigurării fura­ decadă a lu n ii iulie, Staţiunea ex­ produclie din Turclaş, însămîntarea sigură asistenta medicală a salari­ stampila „Decebalus per Scorilo” (Dc-
jelor verzi cultivate pe o perioadă perimentală din Gcoagiu a obţinui in ierbii de Sudan s-a făcut in pe ri­ aţilor ceferişti si fam iliilor lor rle pe cebal, fiu l lui Scorilo) cu caractere
lungă de timp. Astfel s-a procedat lo medie 12.000 kg masă verde )a ha. oada 15—20 mai, iar prim ul păşunat aproape întreg cuprinsul regiunii V latine descoperite la Sarmizegeiusa,
cooperativele agricole de producţie Porumbul s-a consumat din ultima în perioada 1— 15 iulie In condiţiile Hunedoara. Medicii de aici printre r sînt tot alîtca dovezi p e n tru . şţahi-
t d in .P c v a , Turclaş, Orăşlic si aliele. decadă a lunii septembrie pînă la 3 regiunii noaslre se asigură 3—4 gi- care loan Niebla, María Pătruliu şi 'Brea sigură a cunoaşterii si 'folosirii
¡unde pentru realizarea convciem lui octombrie, cind a căzut prima brumă. eluri dc păşunat cu o producţie to­ îuliu Mureşnn îşi aduc o c o n trib u ­ J ,,hv 1 scrisului de călrc daci.
"m ixt s-au desţelenit unele suprafeţe La cooperaiiva agricolă de producţie tală dc 25— 30 tone masă verde la ţie deosebită la tratarea competentă Bogatele si valoroasele materiale
de păşuni mai slab productive. Te­ din A ure l Vlaicu, bruma fiind uşoară ha La Pricaz. recollindu-se o parte şi operativă o cetăţenilor. (ÎO AN privitoare la e|)oca dacică prezentate
renul a fost apoi insămîniat cu plan­ şi ncinflucnţînd vegetaţia, consumul din cultură pentru (in, s-au obtinut TR1JSCÁ). ■ s in expoziţia muzeală oferă tuturor
te leguminoase şi grnmincc perene r.-a prelungit în toată luna octombrie. 10.0C0 kg fîn la hectar. © Cetăţenii din oraşul Pelrila sînt cercetătorilor si maselor îargî de vi-
sau anuale. Aici, pe suprafaţa de 16 ha însămîn- Varza furajeră este o plantă care, m ulţum iţi rle felul cum vînzătorii dc I zitatori posibilitatea cunoaşterii te­
tală la 21 iulie 1964 cu porumb des. meinice şi multilaterale a unuia d in ­
La calcularea suprafeţelor ce tre­ cultivată in zona mai umedă a re­ la magazinul nr. 38 îşi fac datoria.
în amestec cu flnarca-soarelui, s-au tre cele mai însemnate capitole ale
buie cultivate cu furaje pentru masă giunii, asigură masă verde in toam­ Mai ales la raionul metalo-clumice, istorici patriei noastre.
verde sc are în vedere necesarul ce obtinut producţii bune. nă, prelungind astfel furajarea ani­ unde este vinzâtoare tovarăşa Teo­ Proi. IL E A N A IORDĂCHESCU
se poale asigura de pe păşuni, iar Pentru stabilirea celor mai pro­ malelor pină în lunile octombrie— dora Focscneanu, se face o deser­
diferenţa se stabileşte să fie reali­ ductivi hibrizi dc porumb, Staţiunea noiembrie, uneori chiar pină in de­ vire exemplară. (G. PETRU). Ceramică şi unelte agricole dacice. Muzeul regional
zată de pe pajiştile slab productive experimentală din Gcoagiu a cultivat cembrie, datorită faptului că ea su­ V Hunedoara-Deva
rare prin desţelenire se însăminţea- 1I D. 101, M D. 208 şi 11D 311. Cea portă temperaturi scăzute pină la
7ă cu diferite plante furajere. In ve­ mai bună producţie s-a obtinut la minus 10"C. Această plantă se seamă­
derea producerii eşalonate a nutre­ I t.D. 208, urmat de II D 101, iar nă direct în eimp, la sfirşilul lunii
ţu rilo r verzi, există posibilitatea de a H.D. 311, care are o creşteri' mai sla­ aprilie, folosindu-se 5—6 kg si'inîn- 3 3F O S 3 T O P O E DJ
face insămintarea lor in diferite bă în prima parle a vegetaţiei a dat tă la ha. Distanta între rînduri este
epoci. producţii mai mici. Insămintarea s-a de 50— 70 cm. La cooperativa agri­
făcut cu maşina 2 SPC-2. Cantitatea colă dc produclie din Berglun, raio­
Principalele planle furajere pen­
tru masă verde s i n i : porumbul, lu­ de sămintă folosită la hectar a fost nul Alba, unde s-a cultivat varză R U G B I
cerna, iarba do Sudan, borceagul, de 40— 45 kg. furajeră, pe 4 Im, s a realizat o pro­ Unul dflcMÎue eei m ai huni
secara. Dintre acestea, porumbul o- O altă planta importantă pentru ob­ ducţie de circa 80.000 kg de i>e fie­
ieră o gomă largă de posibilităţi pen­ ţinerea de nutreluri verzi este lu­ care hectar.
tru obţinerea nutreţului in diferite cerna Ea produce un nutret valo­ Hrănirca animalelor cu nu irclu ri Btsiîiţa Petroşanii—Ştiinţa Cluj 3-D (0-0) La Consiliul raional U.C.F.S. Sebeş
perioade. Astfel, cunosc indu-sc că de ros, foarte bogat în proteină. Aceas­ bogate în substanţe proteice, in se lucra imens la darea de seamă Lăncrănjan, răspunde cu o oarecare
la insămînlare piuă Ja recoltare sini tă plantă trebuie să fie mai mult ex­ cursul lunii iunie, se poate realiza Prima etapa a campionatului cate­ sfială la întrebările puse.
prin cultivarea borceagurilor însă- In iirima repriză ambele echipe au care urma să fie prezentată la con»
necesare 65— 70 de zile, in vederea tinsă pc păşunile arate, cultivinclu-sg goriei A la rugbi, a programai du­ momente de dominare dar se ratează fv-r in ta raională a acestei organizaţii, — lini place să joc şi hochei şi
consumului în lunile iulie— august, singură sau ¡n amestec cu ovăscior. mintale în epoci diferite Astfel a minică pe stadionul Jiul din Petro­ multe ocazii, După pauză, in min. l ’rofilind dc fajMul că erau dc iată handbal în 7. A m patinat de cind am
însămîntarea în ogor propriu sau în Cooperativa agricolă de producţie din procedat coopcraliva agricolă de pro­ şani întîlniren dintre echipele Stiinla 55, Slefu de la Stiinla Cluj ratează mai mulţi membri ai consiliului, le-am fost mic, dar 5ntr-o echipă de ho­
miriştea de secară furajeră se eşa­ Sibot a cultivat 35 ha cu lucernă în ducţie din Turdas. Aici, după ce s-a Petroşani şi Silinţa Cluj. A fost un o mare ocazie. Citeva minute mai adresat întrebarea : care este cel mai chei n-ain jucat pînă anul Irccul.
lonează din ullim a decadă a lunii a- păşunea desţelenită, realizind în me­ încheiat primul ciclu de păşunat pe meci specific de campionat în care tirziu îl imită Manolache de la Ştiin­ bun sportiv al raionului Sebeş, in A ntre noru l echipei de ju n io ri din
prilie pînă la sfirşilul lunii mai, ln- die 16— llkOOO kg masă verde la ha. pajiştea naturală, in perioada 10— 25 ambele echipe au luptat pentru un ţa Petroşani. O acţiune pc trei sfer­ momentul dc faţă? Întrebarea i-a sur­ Sebeş, Romulus Munteanu. l-a remot-
sămîntind porumb in cultură deasă înainte, aceeaşi păşune producea circa iunie, vacile de lapte au (ost intre- rezultat favorabil. Ştiinţa Petroşani turi a formaţiei din Petroşani, lacc cat pc lînărul Lăncrănjan şi l-a în ­
linule cu borceag, insămîniat în p ri­ prins Totuşi, după cli|)C de gîndirc,
in prima decadă a lunii mai, la coo­ 61)00 kg do wu'bu la ha. In aceasta u- a cistigat pe merit inlîlînrca cu 3-0 ca balonul să ajungă la Ureche şi cadrat în selecţionata dc ju n io ri a
ma decadă a lunii aprilie. no-au răspuns:
perativa agricolă de producţie din nitate, în lima septembrie 98 vaci datorită faptului ră a acţionai n n i acesta înscrie prin drob g o l : 3-0 pen­ — Avem mai m ulţi sportivi buni. oraşului. Ştefan s-a bucurat deosebit
Turdas s-a păsunat în perioada 10-20 de lapte aflate in tabăra de vară au Pentru folosirea raţională a nutre­ bine pe linia de trei sferturi, a ară­ tru Stiinla Petroşani. — Care anume ? de mult. Pentru ca antrenorul să fie
iulie. La Orăştie s-au insămîniat în fost hrănite suplimentar cu lucerna ţurilor verzi cultivate sc recomandă tat forţă şi tenacitate la grămadă pre­ S-au remarcat Săbău, Tăbăcaru şi — Să-i luăm pc rîncl. Longhin Cu- cil mai mulţum it, făcea mari efor­
perioada 10—20 mai 20 ha cu porumb pălită din coasa a lll-a, fapt ce a cj păsunatul să sc iacă raţional, pe cum şi siguranţă la tuşe. Beneficiind Ureche de la Stiinta Petroşani, $lefu. leanu, m uncilor la fabrica de ciorapi turi. jncînd atît în apărare, cît $i în
in cultură deasă, oblinindu-se în me­ determinat obţinerea unei producţii suprafeţe a căror producţie se con­ do un lot omogen, studenţii pol înre­ Dcrbcţi de la Stiinta Cluj. atac. El şi-a adus o importantă con­
sumă intr-o singură zi. In dimineaţa si tricotaje a oblm ul o diplomă la
die la ha cite 18 tone masă verde. medii pe cap de vacă furajată dc 305 gistra in acest campionat succese A rb itra ju l lui Nicolae Eflimie (Bu­ finala cam|)ionatului rcimblican de tribuţie la obţinerea prim ului loc pe
N u tre ţu l s-a dat in hrana animale­ litri lapte, fată dc 145 litri ob lin uli zilei următoare este im portant ca dintre cele mai bune. cureşti), competent şi autoritar regiune a echipei dc hochei din care
bovinele să păşuneze o oră j>e vechea navomodclism. Nava cîştigătoorc a
lor în luna august. O bună parte din în aceeaşi lună a anului anterior, Stiinta Cluj, cu o formaţie robustă, D A N M IREANU face parte Apoi, împreună cu cei-
l>arcelă, urmînd ca ciclul dc păşunat fost lucrată împreună cu Vaier Păcu­
cantitatea produsă nefiind necesară cind furajarea s-a bazat numai pc a desfăşurat un joc curajos. corespondent lalli coechipieri, a participat la faza
să fie încheiat cu oile. rar.
ca masă verde, a fost Insilozată în iarba de pe păşune. finală care s-a ţinut la Bucureşti.
— Deci Longhin Cutcanu este col
prima decadă a lu nii septembrie. Introdusă in cultură în regiunea Marea lui pasiune râmînc însă tot
Cultivarea porum bului furajer se noastră mai recent, iarba dc Sudan Ing. N1COI.AE SIMŢEA mai bun sportiv al raionului Sebeş... handbalul în 7. Ei a făcut parte din
poate face cu rezultate bune şi după s-a dovedit a fi o planta valoroasă cercetător la Slaliunca Largi posibilităţi in activitatea sportivă — Nu s-ar putea spune. Sînt şi echipa Stiinta, care a avut o com ­
borccag sau in miriştea păioaselor citit pentru masă verde, cit şi in sco­ experimentală Geoagiu alţii cu performante deosebite. Eleva portare meritorie in campionatul re­
Eugenia Galoş din Miercurea, s-a gional.
în sala festivă a Sfatului popular sută, există un număr prea mic de clasai pe un loc fruntaş la faza re­
al raionului Haţeg, a avut loc re­ baze sportive simple în mediul ru­ gională de tenis dc masă. In raion Colegii şi profesorii au cuvinte dc
cent conferinţa raională U.CF.S. Cu ral. Au fost criticate modestele re­ n-o întrece nimeni la această disci­ laudă şi pentru felul cum Ştefan Lun-
această ocazie, tov. Emanoil Bulă- zultate obţinute de echipa de fotbal plină sportivă. ci'ănjcin se prcocu|)â dc însuşirea cu­
i f noştinţelor la şcoală.
i I nescu, preşedinte al consiliului raio­ Unirea llateg care participă in cam­ Constantin Iacob este ccl mai bun
pionatul regional, slaba muncă de şnhist, Gerhard Facler, cel mai bun Fără îndoială că rezultatele dc
nal U.C.F.S., a prezentat darea de
educare a unor fotbalişti ele. halterofil. La Sebeş insă, ceh: mai • «Tic tm urulm sportiv din
scamă asupra activităţii depuse de
Participanţii la conferinţa raională îndrăgite sporturi sint handbalul şi »Sebeş nu sinl răsunătoare. Prm lr-o
la ultim a conferinţă şi pină in pre­
U.C.F.S. au aprobat în unanimitate hocheiul pe gheată. Aceste discipli­ muncă intensa, de z,i cu zi, va obiinjt
zent. o hotărîre care prevede, printre al­ ne concurează chiar şi cu fotbalul nci succese la învăţătură, cit şi pi»
Darea de seamă a subliniat faptul tele. o mal intensă preocupare din Handbalişli şi hochoisli sînt mulţi la terenul dc spori.
că în acest interval de timp activi­ partea tuturor consiliilor asociaţiilor Sebeş. Dintre toii l-am ales pentru In fotografie : echipa de hochei pe
tatea de cultură fizică si sport din sportive pentru trecerea normelor a fi prezentat pe (¡nurul Ştefan Lan- gheată a oraşului Sebeş, ŞiMan Lăn-
raionul Haţeg a cunoscut unele suc­ insignei de polisportiv, astfel ca (rănjan, elev în clasa a IX-a la Scoa­ crănjnn. este al doilea din slînqa,
pină in anul 1968 să existe 3.500 lă medic din Sebeş. Modcsl, Ştefan riadul dc jos.
cese. Astfel, la crosul „Să intîmpi-
purtători ; organizarea a 100 acţiuni
năm 1 M a i“ , organizat în anul 1964,
turistice cu 700 participant! ; orga­
au luat parte 5 140 de tineri şi tine­
nizarea de campionate raionale la
re, la Spartachiada de iarnă a tine­ disciplinele handbal, volei. fotbal,
retului au |)articipat 7.328 de tineri, tenis de masă, popice, oină ; amena­
la Spartachiada de vară a tinerelu­ jarea de către fiecare asociaţie a u-
lui 2.896, iar la prima Spartachiada nor baze sportive sim ple; intensifi­
carea activităţii sportive în şcoli ;
republicană din vara anului trecut
pregătirea a 20 de arbitri şi 30 in ­
au luat startul 11.612 tineri si tine­
structori sportivi.
re De asemenea, au fost organizate In cuvîn lul lor. tov. Ton Raczek,
107 acţiuni turistice cu 7.411 p a rti­ secretar al Comitetului raional al
cipant! si s-a introdus gimnastica în P.M.R Haţeg şi tov Ion Fane. vice­
producţie in 10 întreprinderi si in­
preşedinte al consiliului regional
stituţii, ea fiind practicată de 644 U.CF.S., au scos în relief aspectele
oameni ai muncii. La fel, a crescut pozitive şi negative din activitatea
numărul secţiilor afiliate de la 13.
de cultură fizică şi sport din raionul
cîte erau in 1961, la 34, iar numărul Haţeg, dind totodată preţioase îndru­
sportivilor legitimaţi a crescut de la
mări pentru viitor.
35, cîti erau în 1961, la 185.
Participanţii la conferinţa raiona­
Darea de seamă prezentată cît şi lă U.C.F.S. an ales în unanimitate
participanţii la discuţii, au scos însă pe tov. Emanoil Bălănescu ca preşe­
în relief şi unele aspecte negative. dinte al consiliului raional şi pe
Pe ogoarele cooperativei agricole de produclie din Viului de Jos, raionul Alba, se desfăşoară o acti- Astfel, nu s-au realizat acţiunile d i n tnv. Octavian Bora şi Ion Groza ca
calendarul sportiv pe anul 1964 do­
ritafe in t e n s ă . Pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare se acordă o atenţie sporită insd- vicepreşedinţi,
cil în proporţie de 87 la sută, coti­
militării plantelor de nutret. ^ „ r .. . zaţiile de la membrii U.C.F.S. s-au NICU SBUCHEA
In fotografie: Tractoristul Victor Koton Utcrind la insanunţatul mazam pe cele 10 hectare pla-
încasat numai în proporţie de 90 la corespondent
nificatc.