Page 7 - 1965-04

NR. 319Ü Diurnul socialismului Pag- 3

PE TEME C O M B IN A T U L S ID E R U R G IC H U N E D O A R A

ALE MUNCH DE — Cabinetul Tehnic —

PLANUL TEMATIC
PROPAGANDĂ

0 consfătuire utilă propus a fi realizat pria inovaţii în anul ÎSc

Com ilelul orăşenesc dc partid Deva (Urmare din nr. .7/90)
o organizat zilele ircculc, o consfă­
tuire la care au parlicipat responsa­
b ilii cu munca dc propagandă din bi­ C ondiţii tehnice ce frebuic
rourile organizaţiilor dc bază ale *! DENUMIREA TEMEI Locul unde se aplică
P M.R. si din comitetele dc partid, L. să îndeplinească soluţia
propagandişti, secretari ai organiza­ z
ţiilo r dc partid, activişti salariaţi si
nesalarinU si unii membri ai comite­ 39 Instalaţie penlru distanţarea
tului orăşenesc de partid. automată a tentelor la in tro ­ Să se realizeze dislnntnrea laqlelor LA M IN O R DE SIRMA
In cadrul consfătuirii au fost pre­ ducerea in flu xu l de laminare. automat sî la o valoare prescrisă.
zentate patru referate. Tov. Vercş Să asigure tăierea sirmei la lungi­
Rudolf, responsabil cu munca do pro­ 40 Maşina pentru tăiat sîrină ne­ mea fixă pe cale mecanică fără pier­ LAM IN O R DE SlWMA
pagandă în com ilelul dc partid de la cesară legării colacilor.
deri de material.
Atelierele R.M.R. Simeria, a prezen­
tat re fe ra tu l: „M etodele folosite de Să sc închidă apa după fiecare bară
comitetul de partid de la Atelierele | 41 Instalaţii pentru închiderea şl laminată iar pornirea apei să se iacă
R.M.R. în conducerea învălăm înlului deschiderea automată a apei după ce s-a introdus capul sirmei LAM INO R DC S lK M A
de partid“ ; tov. W einer Mina, res­ de răcire a sirmei după u lti­ între şaibele aparatului de antre­
ponsabil cu munca do propagandă in ma cajă. nare.
biroul organizaţiei de bază P.M.R. de
42 Maşina dc legat automat co­ Legarea să sc facă în flux în patru
la I.R.E.M., a prezentat re fe ra tu l: „M e ­ LA M IN O R DE S lR M A
todele folosite de biroul organizaţiei laci. puncte.
de bază in îndrumarea propagandiş­ 43 Mecanizarea operaţiunii de Operaţiunea trebuie să sc exccule
tilo r si cursanţilor pentru organiza­ In atelierul de modelâric dc la Fabrica chimică din Orăştic, to varăxii Richard Polony, Re mus deplasare a capelelor lamina­ mecanizat, cu comandă dc la distan­
rea studiului in d ivid u a l“ ; tov. Aito- Licescu, loQn Cozma şi Ioan Petru fa discută despre calitatea unui nou modei telor la ieşirea din caja de tă indiferent do calibrele pe care se LA M IN O R 650.
ncanu Aurel, responsabil cu munca P olo: V. O K O IU finisare. laminează.
dc propagandă în biroul organizaţiei 44 Tip dc lagăre îmbunătăţit la
de bază al P.M.R. dc la Sfatul popu­ Să asigure o ungere simplă, o dura­ LA M IN O R 650.
lar regional, a prezentat re fe ra tu l: maşina dc îndreptat. bilitate mare si jocul axiale minime.
„Desfăşurarea muncii de propagan­ Din punct de vedere electric să se
dă prin lecţii şi conferinţe“, iar tov. Ridicarea calificării—condiţie 45 Sistem de alimentare in cu­ acopere puterea absorbită iar pierde­
Vasile Crama, secretar al Comitetu­ rent conţinu a macaralelor rile să fie minime. Construcţia să LA M IN O R 650,
lui de partid de la nodul C.F.R. Si­ tehnologice. fie corespunzătoare sl rezistentă.
meria, a prezentat re fe ra tu l: „Efica­ Să se asigure menţinerea curentului
citatea noilor forme afe învătămîn- 46 Automatizarea unor scheme maxim penlru realizarea cuplului
tulu i de partid la nodul de cale fe­ de bază în realizarea s a r c i n i l o r generale, motor amplidină pe maxim într-un timp şi de o formă ne­ LA M IN O R 650.
rată din Simeria". sistemul standardizat dc au­ cesară impusă pentru scurtarea tim­
Discutînd pe marginea materialelor tomatizare UNID1N. pului de acţionare.
prezentate, numeroşi participanţi la
Caraclerislic penlru fiecare între­ in anii 1963— 1934, de exemplu, au dicării calificării m uncitorilor şi a îm­ 47 Soluţionarea preluării efo rtu­
consfătuire «u subliniat utilitatea or­ prindere de industrie locală din re­ fost frecvenlatc şi absolvite de 73 lu­ bunătăţirii calităţii produselor, mai T ' »rlu! axial trebuie preluat sepa­
ganizării acestei consfătuiri. lui axie! la axele căilor cu rat de efortul radial. înlăturarea de­ LA M IN O R 650.
giunea noastră este creştet ca conti­ crători care s-au calificat în mese­ mulţi lucrători din cadrul întreprin­ role de accelerare. fecţiunilor să se facă în timp scurt.
nuă a producţiei bunurilor dc larg riile de lîmplari, lapiteri s¡ lustrui­ derii au fost trimişi în schimb dc ex­
Discuţii pe marginea consum, satisfacerea într-o măsură tori dc mobilă. Penlru a se asigura perienţă la alte întreprinderi din Iară 4îî Soluţie penlru reducerea zgo­
Să se reducă zgomotul
din cc în ce mai mare a cerinţelor însuşirea cit mai temeinică şi aplica­ care e.'trcntă produse similare. Anul motului la paturile dc răcire 85 d.b. la maxim L A M IN O R 650.
Si evacuare a profilelor.
temelor studiate populaţiei. rea in practică o cunoştinţelor pro­ acesta, de c*.'*mplu, pentru introdu­ 49 r*:p o z îtiv pentru ascuţirea cu­
cerea plăcilor melaminale la sorti­
La Haleg, activitatea întreprinderii
fesionale predate la orele de curs,
raionale de industrie locală a cunos­ pe tot timpul calificării şi chiar după mentul mobilă a fost trimis în schimb ţitelor de la imşîna de rabotat Să se obţină parametri geometrici
Tinînd seama de „Recomandările cut un progres de la un an In altul, absolvirea cursurilor, elevii au fost dc experienţă la IPROFIL Sibiu — roţi dinţate. ţ— îşi iar manevrarea să fie uşoară. ATELIER M EC AN IC .
cu privire la desfăşurarea Invălămîn- ritm ul dezvoltării crescind mai ales repartizaţi să lucreze în producţie n- unde se face acest lucru — thnpla-
tului de partid", de experienţa ani­ în anii şesenalului. Planul produc­ lăluri de cei mai buni muncitori, care rul Iuliu Vots. 50 Dispozitiv hidraulic pentru lu­ Să asigure manevrarea uşoară a
lor Irccuti, de dorinţa unui mare nu­ ţiei globale la activitatea industrială, aveau un înolt grad de calificare si De fiecare dată cei caro vin de la cru la prese dc 350 tone. pieselor lungi în timpul lucrului. ATELIER MECANIC.
măr de cadre didactice din mediul să­ de exemplu, a crescut în 1964 (aia o bogată experienţă în muncă. Spre schimburile de experienţă fac cunos­
tesc, organizaţiile de partid au creat de anul 1960 cu 77 la sută, iar în exemplu, alături de N’icolae Covaci, cute metodele de muncă însuşite, tu­ 51 Curăţarea mecanizată a con­ Să se excludă munca manuală si să
forme adecvate de studiu pentru a- anul acesta s-a prevăzut o creştere şef de echipă in sala do maşini, an turor tovarăşilor de muncă. densatorilor de la turbine. asigure îndepărtarea depunerilor de AER-GAZ
ceastă categorie de intelectuali. Ast­ a producţiei globale cu 11 la sută fost repariizati să lucreze tovarăşii pe ţevile condensatorului.
fel, o parte din ei sînt înscrişi la fată do realizările anului trecut. Petru Sinulescu şi loan Mnnteanu, Cursurile de calilicore, cursul de Alezarea să se execute la locul dc
studiul Individual, iar cei care nu au îndeplinirea aceslor sarcini sporite care se calificau în meseria de lim ­ minim tehnic, schimburile de expe­ i 52 Dispozitiv pentru alezarca c i­ exploatare a cilin d rilo r cu diametru
fost încadrali pînă acum în forme ale necesita o mai bună organizare a piar» mobilă. Nicolae Covaci s-a o- rienţă şi repartizarea m uncilorilor mai lindrilo r la compresoare. p' " la 600 mm. cu o tolerantă de AER.CAZ
învătăm întului dc partid sînt cuprinşi producţiei, cerea din partea fiecărui cupat cu grijă de pregătirea lor, îm- slab pregătiţi profesional pe lingă 4; 0,03 mm, în timp scurt.
în învătăm inlul ideologic. muncitor o calilicnrp ridicată, temei­ părlăsindu-le din experienţa sa şi n- m unciloril calificaţi sînt lorm»' care
Pînă în prezent au fost studiate nice cunoştinţe profesionale, fală de jutîndu-i să înţeleagă mai bine, să a- Si-nu dovedii eficacitatea, contribuind 53 Dispozitiv de şlefuire a seg- Să asigure şlefuirea segmcnlilor de
un anumit număr de probleme din ce organizaţia de partid de Ia între­ plice cunoşlinlele teorelice în prac­ )a calificarea si îmbogăţirea cunoş­ mentilor de compresor. diametru 600 mm pe suprafeţe late­ AER-GAZ
programa dc învălămînt. După cum prinderea raională de industrie loca­ tică. La fel, în echipele tovarăşilor lo- tinţelor profesionale ale tuturor sala­ rale cu o tolerantă de -i-0,01 mm.
se arată în recomandări, discuţiile lă din Haleg a avui In alentla sa şi sif Drăghin şi Vasile Mnrangoci au riaţilor întreprinderii. Dacă înainte in în timp scurt
la unele teme se organizează in pe­ a militai consecvent penlru califica­ fost repartizaţi rursanlli Carol Fernru, secţia tîmplărie lucrau doar 5-‘‘ lim- 54 Soluţie pentru reducerea zgo­ Zqomotul să fie redus la maxim
rioada în care cadrele didactice sînt rea şi ridicarea calificării luturor Dumitru Vasilonl. Sim inir Giuroui, plan calibraţi, astăzi toii cei peste motului la suflanlc. 85 d.b. AER-GAZ
în vacantă. Astfel, au avut loc dis­ muncitorilor. Dacă în prezent între­ Iuliu Vots, Ion Rodea şi alţii. De a lt­ 50 de muncitor: sînl calificaţi, Ace­ ! 55 Sislom centralizat dc protec­
cuţii la temele propuse pentru stu­ prinderea dispune de cadre cu bo­ fel, organizarea echipelor s-a tăcui laşi lucru se poate spune şi despre ţie de punere la pămînl a ro-
diu în raioanele şi oraşele Alba, gate cunoştinţe profesionale, acesta tinîndu-se seamă de calificarea oa­ celelalte ateliere. GT.E.
Sebeş. Brad. Ilia, Hunedoara, Oras- este rezultatul preocupării, al mun­ menilor, nsigurîndu-se un echilibru Rez.ullalul acestei preocupări fală torilor ‘ -'-bogeneralorllor AEG Să indice punere la pămînl pe grup.
şi B.B.C.
tic, Haţeg şi Deva. Pentru organiza­ cii desfăşurate în cursul anilor. înlre m uncitorii bine preqâliti pro­ d<* calificarea şi ridicarea cnlilicării
rea si desfăşurarea în bune condi- La recomandarea organizaliei de fesional şi cei mai puţin pregătiţi, m un cilorilor se reflectă în realizarea f 5G Sistem de control electric al
tiuni a discuţiilor au fost repartizaţi partid. conducerea întreprinderii, care erau în eurs de calificare. exemplară a sarcinilor 'de plan, In îm­ funcţionării analizatoarelor de Semnalizarea optică la distantă a C.T.E.
pe raioane lectori ai cabinetului r?- comitetul sindicatului, .au organizat împletirea aceasta a orelor de curs bunătăţirea calităţii , produselor exe­ 02 dc la degazor C.T.E, 3. f ir onării s<* -ilizalorului dc 02
logioual -de partid.1 De‘ asemened,1 în sco­ cursuri de calificare pe meserii, In . cu acliviţnUyi practică, supravegheată cutate do întreprinderea raională rle ■ 57 Sislom de fixare a şuruburilor
pul adîncirii undr"*Voite au fost o r­ care în decursul anilor au fost c u ­ de cet mai preqătili muncitori, s-a industrie locală. Aslfel, anul 1934 a Să anuleze siguranţele actuale asi-
ganizate consultaţii la unele proble­ prinşi toii lucrătorii neralifirati. soldat cu rezultate din cele mai bune. fost încheia! cu îndeplinirea lulnror de la siguranţele vanelor cu qurind fixarea subărelor de fus. c .t .e.
fus exterior.
me din Declaraţia partidului nostru Cursurile de calificare organizate Astăzi, în atelierele Întreprinderii ra­ indicatorilor de olan. Producţia glo-
din anul 1964. bală la activitaîea industrială a fost Alime. » aparatului să se facă
ionale de industrie locală Haleg l u ­ ; 58 Aparat portabil pentru delec­
crează numai m u n n lo ri calificaţi, ma­ depăşită cu 7,3 la sulă. producţia tarea cablurilor subterane in cu balerie obişnuilă, să lio uşor de
marfă cu 4,0 la sulă, iar productivita­
joritatea stăpinind temeinice cunoş­ Iransoortat. iar urmărirea să se (aca STĂTU 51 REŢELE
tea muncii a crescut cu 5,R la sulă. zona dc triaj. pc un inslrument vidra.
tinţe profesionale.
Do asemenea, s-au obţinui peste glnn
Tim plari ca Sim inir Stefoni şl Carol cca. 70.000 lei economii la preţul rle j 59 Dispozitiv pentru sudarea cap Dispe- ’ " v u l să fie alimentat din
Noiconi, tapiţerii Constantin Pelrcscu, cost şi s-au realizat beneficii eu 4,7 la cap a cablurilor m ullifilare irsa proprie u monofazic prin STATII SI REŢELE
Ionel Pârău, Gheorqhe Brodea, lus- la sulă mai mull docil prevedea jj din aluminiu. firele cablului de sudat.
Iru ilo rii rle mobilă Parasrliiva Mnrcu. planul. * GO Mecanizarea transportului mu­
si Eleonora Clcp, loti cei care s-an
Cit priveşti* calitatea produselor, a telor de turnare la tocul de Să se e’:mmc munca manuală. t u r n a t o r i i
calificat prin cursurile organizate în j| montare.
ceasta s-n îmbunătăţii continuu Inpl
întreprindere, luerează cu bune re­
penlru care în lot cursul anului în ­
zultate, realizîndu-şi sarcinile de plan treprinderea n-a primit decit o sin­ ( 61 Tip de maselolă cu utilizare Să sc execute din metal sl sase .«j-
şi exerulînd lucrări de calitate. la tipuri dc piese asemănă­ sigure preluarea complecta a re- t u r n a t o r i i
gură redam ntio. şi aceea nu alb din toare.
La ridicarea calificării si îmbogă­ cauza execuţiei cil din cauza mate­ lasurii.
ţirea cunoştinţelor prolesionaie m ult rialului necorespunzălor. i 02 Mecanizarea transportului ni­
au influenţai şi conferinţele din ca­ sipului de la dczbatorca tubu­ Să sc excludă folosirea muncii ma­
Anul acesta, deşi planul osie mai t u r n a t o r i i
drul cursului de minim tehnic care mare cu II la sută lată de realizările rilor mari. nuale.
s-a desfăşurat paralel cu cursurile de
din 1964, încă din primele luni s-au | 63 Instalaţie de manevrare a va-
calificare si care continuă şi în pre­
zent. Temele conferinţelor sînt legate oblinul frumoase realizări. In 2 luni | goanelor sub bunkerul de tn- Să se asigure deplasarea vagoanelor
producţia qlobală a/fost depăşită cu 9 cărcarc a lor cu zgură qranu- tn ile două sensuri sub bunker. TRANSPORTURI
de activitatea productivă şi ele sint 6,3 la sută, productivitatea muncii o l lată.
expuse de cei mai pregătiţi tehnicieni
crescut cu 4,2 la sulă, Iar în cea de
şi maiştri din întreprindere. Au fost a treia lună (martie), planul s-n rea­ 1 04 Dispozitiv pentru îndreptat Operaţiunea şă se execute mecanic,
expuse de exemplu, conferinţe cu 1 sifoancle şi ţovlle de plumb de iv-r piesele să aibă caracteristicile EDIL
lizat sută la sulă, trimestrul I fiind
temele „Modernizarea mobilei sub aslfel încheiat cu pionul îndeplinii H la scurgere. normale.
aspectul ultim elor cerinţe estetice si şi depăşit. n 65 Dispozitiv pentru îndreptarea
economice", „Importanta trecerii la A vin d la bază experienlo acnmii- ■ sirmei din colaci utilizată la Să se elimine munca fizică şi să se
reducă formaţia de lucru cu doi oa­
muncă după fluxu l tehnologic", „Des­ Inln, conducerea înlreprinderii raio­ 11 confecţionarea cirligelor pen­ meni. EDIL
nale de induslrie locală Haleg, pe tru bolţile cupt. S.M.
coperirea şi importanta valorificării
lingă alte probleme cărora Io va acor­
rezervelor interne", si altele, tinutc da alentla cuvenită, asa cum este de TEME CU CARE SE COMPLETEAZĂ PLANUL TEMATIC
de tovarăşii Octavian Herbai, şeful exemplu buna organizare o produc­
ţiei, se va ocupa in continuare dc 1 Soluţie pentru reducerea con­
producţiei, Septimiu Ungur, tehnician ţinutului de suit în fonta în ­
La Hunedoara funcţionează o secţie economică a u n ită ţi serale cu organizarea muncii şi Lucian Flă- ridicarea calificării m uncitorilor la un cărcată in cuptoare. Sulful să atingă maxim 0,05 la sută. O.S.M.
de marxism-leninism. In foto : lectorul Santo Gavril demonstrează la nivel şi mai înalt.
mîndu, şeful serviciului tehnic. Să se reducă cu cca. 20 la sulă re­
tablă unele probleme cu privire la lecţia „Capital şi plusvaloare". Le- 2 Metodă de dezoxidare a oţe­
Tot penlru a veni în sprijinul ri- R. BUDIN butul cauzat de dezoxidarea neco- OTELARII
p.ea economică fundamentală a capitalismului“. lului.
respunzăloare.
3 îmbunătăţirea dimensională a Să asigure o scoatere mai mare cu
prim-furnalistul Simion Jurcn, unul niaselolei lingoului de 2,3 tone. cel puţin 1 la sută (valori absolute). O.S.M. I
INDICI SUPERIORI — dintre principalii pretendenţi ia titlul 4 Metodă de determinarea tem­ denta temperaturilor prescrise în
Să permită stabilirea şi aslfel evi­
de fruntaş în întrecere pe anul 1965.
peraturii sub 700° la lingouri.
— Noi urmărim ca furnalul să fie
bine încărcat, iar procesul de topire procesele tehnologice.
să decurgă în condiţiile tehnice sta­ 5 Soluţie pentru determinarea Să se execute determinări corecte O. ELECTRICA
chiar h locul de lucru cu precizie
um idităţii adaosurilor dc şar­
FONTA DE CÂUTÂTE BUNĂ tie. La succesele pe care le obţinem jă la şarjele sensibile la fulgi. suficientă.
bilite — spunea el cu vădită modes­
contribuie însă încărcătorii, lăcătu­
şii, electricienii si alţi muncitori. 6 instalaţie penlru uscarea coc­ Să Si asigure eliminarea um ldîK .li O. ELECTRICA
sului ce se foloseşte la clab. pînă la maxim 0,5 la sută.
Coleclivu) de muncă de la furna­ planul prevedea mai mult de 4 la mult îmbunătăţirea indicilor calita­ De fapt. atunci cînd se vorbeşte oţel clcclric.
lul nr. 7 ol Combinatului siderurgic sută. Furnnlişlii au luat însă această tivi fapt care a fost confirmat si în de hărnicie, sînl am inlile pe bună Să se asigure un conţinut de car­
din Hunedoara a încheiat anul 1964 hotărîre linînd seamă de experienţa acest caz. Pe de altă parte, furnaliş- dreptate numele maiştrilor Nicolae 7 Monograme penlru dozare a bon la topire de + 0,10 fa|ă de cel OTELARII
Mărculescu si Li viu Jucas, echipo de
cu rezultate bune in producţie. A- acumulata si de faptul că în seclic lii — întelegînd prin aceasta între­ la încărcare condusă de Viclor Lc- şarjelor de otel. prescris.
cest furnal a produs peste plan 14.711 s-au creat posibilităţi noi care ce­ gul colectiv — au acţionat cu p ri­ men si mulle altele. Aprecierile fă­ 1 0 Soluţie pentru scurtarea d clu - Să asigure recoa^erea probelor chiar
tone de fontă. întreaga cantitate de reau să fie puse în valoare. Acum, cepere atunci si acolo unde era mai cute la adresa acestui colectiv ar fi p Iui de executare a probelor. U V \ 800, LA M . 800
metal dală peste pian s*a realizai rezultatele contirmă nu numai ori­ multă nevoie. In general tempera­ însă incomplete fără cîteva referiri
cu cocs economisii Pe de altă par­ entarea justă dar şi nivelul preocu­ tura aerului insuflat în furnal s-a în legătură cu ritmul de lucru s>
te, procentul de fontă declasată a părilor care există pentru realizarea menţinui în ju r de 900-950 grade Ccl- calitaiea din perioada care a urmat
fost redus sub normele admise. angajamentelor. Planul pe primul tri­ sius. iar graficele de încărcări şl după luna ianuarie. In luna lebru- A N U N T
De la acest nivel al realizărilor au mestru al anului a fost îndeplinit descărcări au fost respectate cu arie s-a obţinu» t r04 la sulă fontă — actul de sludil in original sau in copie legalizată)
pornit furnnlişlii in anul care înche­ înainte de termen si pînă la 28 m ar­ strictele. Datorită măsurilor luate declasată. Anqajomentul a fost res­ Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii
ie planul sesenal, dornici să în­ tie s-au produs în plus 6.294 tone de penlru întreţinerea si exploatarea a- pectat si de această dală. dar exis­ Hunedoara publică concurs pentru ocuparea postu­ — dovadă asupra stagiului în muncă in administra­
scrie pe graficul întrecerii noi suc­ fonia. O cantitate însemnată din a- qreqalelor s-au obţinui nu numai im­ tă o mare difeientă în comparaţie rilor de secretar al com itetului executiv al sfaturilor ţia de slat;
cese. Dorinţa lor pentru izbînzi mai cesl metal s-a realizat cu cocs din e- portante rezultate calilalive, dar au cu luna precedentă, cînd s-a lucrai populare comunale din următoarele com u ne: — certificat de sănătate, eliberat de circumscripţia
semnificative s-a concretizat în p ri­ conomii. Inlr-uu mod deosebii sînl fost zile cînd furnalul a depăşit ca­ lără declacale. Este drept că au sur­ — Comuna Izvorul Ampoîului, raionul Alba ; sanitară sau policlinica de care aparţine candidatul)
mul rînd in propunerile făcute cu urmările şi aşteptate rezultatele ca­ pacitatea de producţie stabilită în venit unele schimbări mai puţin fa — Comuna Rişculiţa, raionul Brad; — dovada situaţiei militare ellborată de Comisaria­
prilejul discutării cifrelor de plan si litative. !n prima lună a anului s-a proiect. Punînd in practică îndrum ă­ vorabile în ceea ce priveşte aprovi­ tul m ilitar (pentru bărbaţi);
a angajamentelor luate. Deşi a tre­ înregistrat un succes deosebi! din rile date de organizaţia de parlid si zionarea cu aglomerat aulolondanl. — Comuna Bretea Romînâ, raionul Haţeg;
cut numai un trimestru din anul 1965 acest punct de v e d e re : furnalul n-a conducerea seciiei, lăcătuşii Si elec­ dar fap'u) în sine denotă că în a- — Comuna Riu Alb, raionul Haţeg ; — autobiografic.
o serie de lapte demonstrează că oa­ produs fontă declasată. In legătură tricienii intervin cu operativitate cesle condiţii nu s-au respeclal cu — Comuna Furcşoara, raionul Ilia ; C om ilelul executiv al sfatului popular raional va
menii se tin de cuvint. Planul de pro­ penlru întreţinerea şi repararea u- — Comuna Vingard, raionul Sebeş ; depune dosarele candidaţilor împreună cu avizul lor
cu această realizare, tovarăşul in g i­ nor utilaje, Iar aceste intervenţii se ţoală alentîa normele tehnice cores­
ducţie prevede o creştere simţitoare ner Vasilcscu, şeful secţiei, nc-a punzătoare. Comuniştii şi ceilalţi — Comuna Petreşti, raionul Sebeş. în termen de 3 zile, la Sfalul popular regional.
a producţiei, reducerea în continu­ (ac pe cil posibil mai m ull fără o- La concurs pot să se înscrie cei ce au studii medii
spus : prirea furnalului. In ultim ul limp furnaliş’ i au tras insă anumite învă­ Concursul va avea loc la Com itetul executiv al Sta­
are a consumului rle cocs şi îmbu­
— Doi laclor* principali au in flu ­ s-a ajuns ca schimbarea unei guri ţăminte. De la controlul tehnic de sau echivalenle <ti acestea şi un stagiu de ccl pu­
nătăţirea calităţii în aşn fel ca pro­ calitate am aflat că tn prima jumă­ lului popular al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva,
centul de tontă declasată să nu de­ enţat în mod deosebit : aproviziona­ de vînt să nu dureze decît 8-15 m i­ tate a lunii martie s-a lucrat din nou ţin cinci ani în muncă la sfaturile populare, in Sn- slr, Dr. Petru Groza nr. 22. în ziua dc 15 aprilie 1965,
păşească 1,3 la sută. Pornind de la rea în cantilâti suficiente de mine­ nute, iar timpul necesar penlru re­ vâţămînt sau in alt domeniu al administraţiei de slat.
reu aulofondant si preocuparea co­ medierea unor deficiente, inerente fără declasate. orele 9.
acesle sarcini, muncitorii, tehnicienii Muncind pentru obţinerea unor Dc asemenea, pot să se înscrie şi cei ce au 7 clase
şi inginerii. îndrumaţi de organiza­ lectivului pentru bunul mers ol pro­ s-a redus considerabil. La executa­ indici înalţi de utilizare s> loînd mă elementare şi un stagiu dc cel puţin 10 ani în muncă Concursul va consta dinlr-o probă scrisă şi una orală
ţia de partid, s-au angajat să pro­ ducţiei. rea unor intervenţii urgente echipa suri penlru respectarea strictă a la sfaturile populare sau in alt domeniu al administra­ asupra cunoştinţelor in domeniul construcţiei Şi ad­
ducă o cantitate însemnată rle fontă Realitatea confirmă această afir­ lui Francisc Balazs s-o afirmat cu tehnologiei pe întreg fluxul tehnolo­ ţiei de stat. ministraţiei de stat.
cu cocs din economii şi sa reducă maţie. Prin introducerea în funcţi­ frumoase rezultate. Dar, realizările gic, coleclivul aceslci sed ii va puica Cererile de înscriere Ia concurs se vor depune la Tematica problemelor concursului se poale consulta
procentul de declasate cu î5 la sola une a celei de a doua fabrici de a- care se obţin, sînl rezultatul unei obţine noi realizări pe drumul îm ­
sub normele admise. Mai ales anga­ qlomernre s-a creat posibilitatea munci colective în cadrul căreia se bunătăţirii calităţii şi al creşterii pro­ com ilelul cxcculiv al sfatului popular raional de care la Comitetul executiv al Sfatului popular regional (seo
jamentul privito r la calitate consti­ practică pentru aprovizionarea fu r­ îmbină ca într-un mecanism e fo rtu ­ ducţiei de fontă. aparţine comuna respectivă, pînă la data de 13 aprilie ţiunea secretariat administrativ) precum şi la comite­
tuie o holârire îndrăzneaţă dacă ţi­ nalului numai cu minereu aulofon­ rile şi preocupările individuale. La 1965 fiind insolite de următoarele acte : tele executive ale sfaturilor populare raionale, orăşe­
nem seama că în anul 1964 s-a rea­ dant. După cum se ştie, folosirea m i­ acest aspect im portant se referea P. STANESCU — copie de pe actul de naştere; neşti Şl comunale.
lizat 3,46 la sută fontă declasată, iar nereului autofondant favorizează