Page 6 - 1965-04

NI?. 3191
Pag. 2 Drumul socialismului

T C U L T U R A L R A I D „ 1 PRIMAVARA
A N C H E T A j

Fişe de ettüori
N ¡COLA E ŢIC
O R A Ş U L C U O M IE s-a primit un nou lot de cărţi,
De cum oflose că Io bibliotecă

M aria Galiş a ţinut cu toi d in a ­ Soare şi ghiocei. La revere!e pardesieîor „insigne" a!e noului
D E B L E S T E M E dinsul să cunoască ultimele nou­ 1 anotimp. Pe străzi c lot mai multă iorlolă. Magazinele (le produse
tăţi literare. Urmărea de multă
industriale, în special, cunosc o mare afluenţă. Satisfacerea cerin­
vreme citeva cărţi. Şi ca una din
ţelor populaţiei cu mărfuri dc sezon, constituie penlru unităţile co-
Romanul lui Nicolao Ţie, surprinde nopţii, a explodat cauciucul unui cele mai active cititoare ale b i­ mercialc o obligaţie dc prim ordin. Pentru a cunoaşte felul in caro
m onogralic viola unui oras de pro­ camion supraîncărcat cu fasole. Lo­ bliotecii. spera să se intîlneas- Î conducerea O.C.L. Comerţ M ix t, din Alba Italia s-n sirăduU să .
vincie. desfăşura UI pe parcursul a catarii caselor învecinate, negustori că şi de dota aceasta cu autorii qure necesarul de produse induslrlalc de sezon, am vizitat c ili a
irei luni, înainlc do alegerile din şi pscudointelecluali. se reped la lo­ ei preferaţi. ® unităţi din oraşul Alba Iu I ia. ^
1<J4G. cul accidentului, speriaţi (ic moarte,
Sosit Intr-un orăşel de lingă Să- do război. In acea ridicolă Învălm ă­ La drept vorbind, nu se poate
virş'rn penlru a-şi lua în i>riimrc şeală „avocatul Snninoc, în pijama şi spune că M aria Galiş citeşte nu­ Prezentare lor. Deci. alte căldări, alt timp pier­
munra de secretar al com iletului de papuci, o in vilă pe solia procurorului mai un anumit gen de literatură. dut dc către cetăţeni.
partid pe plasă, comunistul llie Sln- Alexiu undeva, după o poartă, unde — Imi place tot ce-i frumos şi M ai mult sau mai puţin călcate
Itan arc dc Înfruntat rezistenta acer­ ea, de plăcere şi dc teamă, avusese bun. Uneori parcă nu mai am şi solicitudine (magazinul dispune de serviciile a
bă a nolional-ţărăniştilor, care se con­ un atac de cord". doi croitori), pe umeraşe sini îngră­
siderau aici „la ei acasă". Nicolao Aspectele criticii burgheziei locale răbdare să citesc romane isto­ mădite pardcsic dc covcrcot, paltoa­
1 ic nu insistă asupra eroului pen­ sini multiple. Parada electorală a lui rice. Prefer mai mult opere in­ Trecînd pragul magazinului nr. 1 ne de damă. scurte dc vini, haine do
lru a crea din el un „lac lolum", Siminoc Şi „domnişoarei“ N ely Cos spirate din viaţa noastră nouă. I•x ld c , responsabil loan Marian, v i­ blană, costume ele. Din lot acest
singular, ci. cu minuţiozitatea repor­ (omorilă în ceîo din urmă dc către Imi plac eroi cu o biografie bo­ zitatorul este plăcut impresiona» dc conglomerat de confecţii reiese vă­
terului işi extinde investigaţia asupra un legionar), neputinţa turbată a lui gată, a căror viaţă este prezen­ cantităţile de mărfuri ce se albi în dita lipsă de preocupare a lucrăto­
întregului oraş. Dindin, izbucnirea lui Prodoiii. „ama­ tată bogat şi plăcut — işi expri­ r«ifluri. O impresie şi mai bună o «are rilor de aici fală de prezentarea cu
Viata, pina acum aparent liniştită to ru l“ de lele de orfelinat, discuţiile însă despre felul în care m ă ilm ilc
a localităţii de provincie, este zgu­ tăinuite în casele lui Dindin sau Pra- mă simplu ea preferinţa. cele mai solicilale sini prezentate. gust a mărfurilor, a respectului fa|«î
duită do un eveniment deosebit. Îm ­ Ica sînt aspecte care demască putre­ Simpla lecturare a fişei ei ne Mătăsuri înlr-o singură culoare sau de timpul cetăţeanului. S-au încercat
preună cu comuniştii de aici, Slriban ziciunea ţărăniştilor şi o acuză. permite să cunoaştem mai în ­ imprimate, ţesături din bumbac şi unele scuz«. In parte ele sînt înte­
reuşeşte să cîşlige încrederea mun­ Comuniştii cîstigă tot mai multă deaproape pasiunea pentru c i­ stofe în diferite modele si sortimen­ meiate Cumpărătorii însă nu solicită
citorilor. V in /ă to rii, ucenicii şi (a líe ­ încredere, masele troc de partea lor. tit. Anul acesta a împrumutat de te sînt puse la dispoziţia oamenilor scuze. Ei pretind, şi pe drept cnvint,
le, în general toată populaţia săracă In această sil naţie, national-tărăniş- muncii de către colectivul unităţii. o deservire civilizata, o expunere cu
a oraşului, so solidarizează cu com u­ ln nu mai pol acţiona făţiş şi recurg la bibliotecă 15 volume. Şi cam gust a mărfurilor.
tot atîtea şi-a cumpărat, savu- A titudinea atent«! şi cuviincioasă, so­
niştii, hotărnici să creeze o viată la acte de diversiune Provocările se licitudinea fata de clienţi, creează o
nouă. tiu lanl. sediul comitetului dc plasă rîndu-le cu nesaţ şi pe acestea. ambiant«1! plăcută în magazin, lucră­
Oraşul primeşte un freamăt de i'slc incendiat. Manóle va fi ucis. Alături de scriitorii clasici ro- torii dind cumpărătorilor indicaţii şi
luptă, de confruntare între politica Dmdărălul perdelelor bogaţii proferă mîni, in biblioteca personală a sugestii asupra m ărfurilor puse în Vara căciula
mincinoasă a nnţional-lărănişlilor si „m ii de blesteme". vînzarc. Toate acestea se reflectă
lupta oamenilor muncii conduşi de In «creastă luptă iiu lirjilă se v e ri­ Măriei Galiş îi întîlnim pe cei de fapt în numărul mare de cetăţeni şi iarna...
comunişti, penlru eîşliqarcci dreptu­ fică colilălilc morali' ale com unişti­ mai tineri, pînă la proaspeţii de­ care vizitează zilnic magazinul, în
rilor la o viată mai bună. lor. Demnitatea înaltă, izvorită din butanţi. Nuvela, schiţa, reporta­ realizările obţinute dc colectivul u n i­
M un citorii sînt ridicaţi la conşliin- tonşl linia unui ideal măreţ, îi de­ jul, notele de călătorie, roma­
ţa dc sine, se înaltă cu o siguranţă termină să lină mereu fruntea sus. nul. sînt citite cu aceeaşi curio­ tăţii. care în lunile ianuarie şi fe­ Se parc că lucrătorii de la unită­
ameninţătoare, cîşligîndu-şi cu • dem­ Comuniştii lucrează cu un înalt {Urmare din pag. 1) terului M inelor şi Energiei Electrice bruarie şi-a îndeplinit planul la des­ ţile dc galanterie nr. 3 şi nr. 5 sint
nitate drepturile. In fala acestei .si­ simt de răspundere. Masele sînt a- zitate şi interes. In fiecare din venise cu sugestia : „hulea din Am - facere în proporţie de 108 şi respec­ mari amatori do proverbe. Spunem
tuaţii, ţărăniştii, simţind că au pier­ ha.se de partea lor pentru că ei res­ ele M aria descoperă ceva nou. noasa ni se pare potrivii... încer­ tiv 127 la sută, iar pină In ziua de aceasta, deoarece in frumoasele v i­
dut terenul, eşuează. Argumentele lor Prin intermediul bibliotecii a le­ subpământeană Argeşului şi noilor caţi...“ Şi Bulon nu s-a lăsat greu 28 martie, s-au desf.’îcut m ărluri a trine dc sliclă din magazin, la Ioc
pectă adevărul, sînt liotărili să cree­ lui afliienli nu rilo r Doamnei. Vîlsa-
rad în gol, nimeni nu le mai dă cre­ g a t prietenie cu alţi cititori, li convins. De aproape doi ani se află căror valoare depăşeşte 13.000 lei, do frunte (la prima vedere) sint e x­
ze o viată mai bună, pornind de la
zare. Sc prăbuşesc în propria nepu­ place să discute despre cărţile nului. Topologuloi, Ccrnalului şi al­ pe şantier şi după cum singur spune sarcina lunară. puse căciulile dc damă. mănuşi îm ­
posibilităţile reale. Ih» merit deose­
tinţă. îşi dezvăluie hidoşenia şi g ro ­ tele. Lungimea totală a Ionelelor care la virsta lui se socolesle încă unul Aceeaşi ambiantă plăcută, cu o blănite şi din lină, fulare din lină
tescul vieţii şi concepţiilor lor. Urăsc bit al autorului ronslă în faptul că citite, să-şi împărtăşească păre­ vor încorseta şuvoiul dc apă este de dintre cei mai Unor» conslruclori. prezentare corespunzătoare a m ărfu­ şi alte articole (are te fac să li în ­
cu înverşunare pe comunişti şi se iu i avem de «i lace cu o prezentare rile şi altora. Stimulate şi de lu ­ peste 40 km. Una (Im cele mai dili- Sînt şi argumente care pledează pen­ rilor de sezon, se poale în lîln i şi l.i torci dc îndată p riv irile spre ţxim ă-
dedau la acte disperate dc provoca­ schematică a comuniştilor, ci rn una crătorii bibliotecii, discuţiile în­ cilc luer«!ri care a ridicat in lata lru acest fapt. Tehnicianul cu boga­ unităţile textile nr. J incăllăminte, varn dc «ilară. Spre coa de nf.iră,
strict individualizată. Comuniştii sini
re şi chiar atacuri. în prim ul rind o«imeni care trăiesc tre cititori devin adesea adevă­ specialiştilor şi minerilor numero«ise ta lui experienţă în minerit nu se nr. 7 texlilc şi in alte unităli din deoarece în magazin esle m-diepl.î-
A uto rul insistă mult asupra ana­ si muncesc în mod obişnuit, au ne­ rate schimburi de experienţă. probleme tehnice a fost săparea ga­ sfieste să participe printre cei mai oraş. lilă. Baticurile viu colorate din mă­
lizei procesului dc destrămare a „cen­ cazurile lor zilnice si bucuriile lor. leriei de fugă. lungă de 12 km. Prin tineri constructori ai şantierului ca : tase naturală şi artificială, eşarfele
trului local ţărănist“. O mică bur­ .. Răsfoim alte fişe. La numele această galerie terminală în urmă cu „elev", la cursurile de ridicare a ca­ si alte articole de sezon, sint expuse
Slriban. dirz şi vigilent, este in a- Melania Scoica, numărul cu­ pulin timp, apele istovite, după ce
ghezie venală şi atroce, imorală şi lificării profesionale în domeniul be­
celaşi timp un om care iubeşte, are au lovit năpraznic paletele turbine­ tonului. M ai în glumă, mai in serios Doar... prima undeva înlr-un colt mai întunecat
descompusă, se lasă furată de iluzia nostalgia lim ilu rilo r natale (Valea rent al volumelor împrumutate a
că mai poale minţi in ră poporul. Pro­ Prahovei) sau a nopţilor sale de dra­ ajuns la 26. Citim ,,Vipera su­ lor înlilnesc la Oieşti vechea albie, ne-a spu s: al localului, ascunse p riv irilo r cum ­
paganda lor electorală nu mai con­ goste si bucurie. Manóle, In schimb, grumată". „O p e re a lese" de L. lişnind din nou spre zi ca dinlr-un — Cum aş putea să r«îmîu în urma impresie părătorilor. Dezordinea din rafturile
vinge şi se recurge atunci la folosi­ e precaut, conştiincios şi susceptibil Rebreanu, „Timpuri grele" de al doilea izvor al lor. feciorului? El c sludenl iu anul III cu lenjerie pentru femei, unde po
rea celor mai diverse mijloace dc in­ IV marile şantiere a!e hidrocen­ al Institutului politehnic din Bucu­
la critică. Fată de Cristina e stînqaci Dickens, „Z iua întîlnirii" de Şte­ motiv c«î „ieri am avut vînzaro marc",
timidare şi şantaj. tralei r.i-au dat mina oameni de cele reşti, facultatea de electrotehnică.
şi va descoperi lirziu dragostea ei. fan Luca şi altele. Muncitoarea
Provocările nu-i sperie însă pe ro- mai felurile meserii, tineri şi virsî- Aşa că în familia noastră avem n- Prima impresie nu oslo întotdeau­ obiectele sint aşezate )a întîmplare,
munisli ca de nit fol nici specularea Voiehilă e pripit, un entuziast ge­ Aurora Boroianu, de la întreprin­ nici veniţi din toate unghiurile tării. cum şî ronstruclori şi cloct ncieni. na cea mai concludentă. De acest dă un aspecl neplăcut (magazinul de
neros. dornic să instaureze dinii -o-
anotimpului secetos. După ce au n- dată fericirea, fără să ştie prea bine derea raională de industrie lo ­ O muncă grea, aspră, cu tăria crr- Chiar şi nevastă-mea poale fi nu­ lucru ne-am convins oprindu-nc in galanterie nr. 5).
lergat nopţi de-a m u lu l în căutarea cu ce mijloace. cală din Orăştie. este apreciată menelor, cu apele nărăvaşe, cu inăl- mită constructor. Credeţi că iu-a lă­ la|a magazinului dc jucării (respon­
trompetelor care anunţau distribuirea in producţie pentru hărnicia ci. timele munţilor şi ndincurilor lor. sat să vm singur la Argeş?... sabil Aurelia Dobre). Pe uşa do intra­
de alimente, oamenii îşi dau seama La sfirşilul romanului, aulorul pre­ Cei care o cunosc ou numai cu­ O muncă neasemuit de frumoasă a L-am întrebat pe Teodor Bulca re un anunţ frumos atrăgea alentia
cizează că „se încheie o etapă din i*nil intr-un singur torent elanul
ră sini înşelaţi şi terorizaţi de călre ce si doreşte penlm viilor. A răspuns trecătorilor că aici s-a primit încăl­
víala lui llie Slriban“ . Deci romanul vinte de laudă la adresa ei. Pu­ m iilor de constructori. Sini prezenţi
coi bogaţi. Sc adună atunci cu şi mai simplu şi cu convingere : ţăminte pentru copii. î>>. înlr-adevăr. Vizilarca un ilă |ilo r amintite,
p re s u p u n e o continuare şi m ărturi­ «aici „bicăzoni", constructorii hidro­ precum şl a altora a scos în evi­
mare putere în jurul comuniştilor. ţini sînt aceio core ştiu că d in ­ — Sănătate si putere de muncă. în manazin se găseau mari cantităfi
sim nerăbdarea rcîn tîlm rii cu N ico­ centralei „V . I. Lemn" de pe Bistriţa
Scriitorul dovedeşte reale v irlu li colo de poarta fabricii. Aurora Să terminăm cîl mai repede lucrări­ de glielo. pantofi si sandale pen­ denţă o serie dc lucruri pozitive
saliriee in caraclerizarea micii bur­ lao Ţie şi personajele sale. Boroianu este o pasionată citi­ care au adus cu ei experienţa cisti- le dc pe Argeş şi s«î plecăm la Lo- tru cei mici. Accesul in unitate era din activitatea lucrătorilor din co­
ghezii locale. In centru, la miezul T. ISTRATE toare. Pe fişa de cititor. ce-i gală la ridicarea celui mai im por­ Iru ori Portilo de Fier unrle ne aş­ însă mult îngreunat de numeroase merţ din oraşul Alba Inlîa, metode
tant obiectiv hidroenergetic al pla­ teaptă alte noi si frumoase lucrări rmiriuri si ambalaje care ocupau spa­ de muncă care stau Ia îndemina
poartă numele, sînt trecute nu nului de 10 am, moldoveni si olteni, de construcţii hidrooncrqo!ice. ţiul afectai cumpărătorilor. In fata tuturor colectivelor unităţilor co­
mai puţin de 31 de volume, din localnici, muieri din Valea Jiului, In vizita făcută pe şantiereV hi­ acestui aspecl, ncîndoolnic ca im ­ merciale.
cele mai diverse genuri literare din Maramureş... drocentralei am le în liln il şi alli re­ De generalizarea lor nu se o-
şi domenii de activitate. Am recunoscut printre miile de prezentanţi ai Văii Jiului, printre presia afişului este estompată de lip­ m pă insă nimeni. Conducerea
constructori ai hidrocentralei cîtiva constructorii col ăl i i luminii. Despre* sa de preocupare a salariaţilor un i­ O.C.L. Comerţ M ixt, va trebui
oameni sosiţi aici de pe Valea Căr­ maistrul electrician losil La/.ăr bine tăţii lată de aspectul interior al loca­ să-.şi intcnsilicc controlul şi în­
Expoziţii romineşii bunelui, oameni cu prestigiu care cunoscut la Vulcan, la Uzina de re­ lului. Nu-i deci dc mirare că vizita­ drumarea operativă asupra activi­
au îndreptăţii pe deplin încrederea parat utilaj minier din Petroşani se torii aceslui magazin părăsesc unita­ tăţii colectivelor unităţilor. în ve ­
vorbeşte aici nu numai ca despic imi
acordată. Experienţa lor s-a dovedit
in străinătate a (i aici un bun de mare preţ. om cu o temeinică pregătire profe­ tea cu o impresie neplăcută. derea îm bunătăţirii continue a de­
Cine nu l cunoaşte în Valea J iu ­ sională ci si despre un om caro b i servirii precum şi a prezentării
O expoziţie romînonsrâ deschisă Ia lui şi mai cu seamă in Aninoasa pe face pe deplin datoria, necrulîndu-şi m ărfurilor existente. In acelaşi
Vicna. fu prilejul T îrg iilui de primă­ timp sa nu se neglijeze preocupa­
tehnicianul Teodor Bulon ? Treizeci elor t ii rî le. Inginerul Gauhe, a rliiin -
vară rlni capitala Austriei, oferă nu­ de ani de minerii îl leagă ele abata­ om l Lavăr din Vulcan şi ca ci mulţi Marfa multă... spirit rea fa|«î de aprovizionarea conli-
meroşilor vizitatori posibilitatea de jele A miloasei. 12 «im inc bei a li a mulţi alţii se bucur«i de stima bine­ nuă ru mărfurile solicitate, cunos-
a aprecia pitorescul deosebit al pei­ Iost soi do sector. Ială-I acum la cei meritai«! a con strutierilor. cîndu-sc faptul ca unele mărfuri
sajelor tării noastre înlăţişnlo prin 4!) de ani pe care-i are şi la un pas Se apropie ziua cînd in constelaţia gospodăresc puţin contractate nu au tost nici pină
fologralil. pliante si afişe. Totodată de pensie sernnîndu-şi actul de pre­ dc lumini din harta energetică a tării acum livrate de către furnizori.
silit făcute cunoscute multiplele con zentă pe şantierul Cetăţii in-A,vel de se va aprinde încă o străluciloare In acelaşi limp. faţă de lipsurile
ditii ce slan la dispoziţia turiştilor la Argeş. Ce '-a determinat oare su stea. Aceea de Ia Cheile Argeşului. Magazinul nr. 2 confecţii. A b u n ­ ce se manifestă in activitatea unor
străini care vor să viziteze Romînia. vină aici tund de lapl la Aninonsa Spunea d«!unăzi un constructor : dentă do m ărim i. In m ijlocul acestei lucrători să se ia eclo mai p o triv i­
Inlr-o sală alăţorată expoziţiei sini nu -i lipsea nimic V lată pe scurt cum — Scriitorii celebri trăiesc prin o- abundente însă, cumpărătorul se q«!- te măsuri penlru a sc asigura oa­
proiectate zilnic filme turistice des­ s-au petrecut lucrurile. La execuţia perelo lor celebre. Pictorii celebri seste intr-o mare dilemă. Pe o masă. m enilor muncii din oraşul Alba
pre lara noastră. Asemenea expoziţii unor lucrări miniere apăruseră dili- trăiesc prin pînzele lor celebre. Noi o movilă de confecţii, din toate sor­ Iulia, pe lingă o gamă variată dc
au mai fost organizate dc la începu­ culm ii neprevăzute. Se căuta un om constructorii hidrocentralei vom trai timentele. slau neorînduile. N i se mărfuri dc sezon, o atitudine a-
De pe scenele Devei pină pe cele ale Rnciircştmtui. jocul acesta tul anului de călre O liciul National cu cxperienWi bogota in stare să gă­ prin lumina smulsă apelor Argeşului. r«îspnnde că sint mărfuri alese de tcnlă din partea vânzătorilor.
a purtat fawna artiştilor amatori huuednreni dc Turism „C a ip a li“ la Londra, Man- sească nispiins, numeroaselor proble­ Cit adevăr, cit optimism!
In fotografie: Jocul de Iută în interpretarea unei fonuciţii artisti­ cbester şi la Stockholm. me tehnico care ¡şi aşteptau rezolva­ călre cetăţeni şi care urmează să le M IM A I RUC1NESCU
ce a clubului sindicatelor din oraşul Deva. M. ALDU ridice după completarea conlracle-
(Agerpres) rea. Cineva, din conducerea M in is­
măsurile, asîqunndu-sc încă de pe n-
cunt întreg utilaju l necesar. Ca o
In unităţile agricole experienţa * în acest an este şi eombalerea în
măsură nouă po care o vom aplica
mod experimental, pe o supralal«!
dc 2 ba. a buruienilor cu ajutori-'
înaintată larg răspîndită ¡ icrbicidclor. cooperativei noastre a-
M em brii
gricole de producţie pornesc în cam­
pania agricolă din primăvara areas-
In lio liirîli să smulgă pămînlului o
Anul acesta, vom cultiva cu po­ prăşită mecanic.! să fîe urma!.! şi o experienţă valoroasă în rnîlurn cooperativa noaslră a înrcgislral un producţie de porumb cit mai marc.
M ajorîtotea cooperativelor agricole de producţie din regiunea rumb o suprafaţă de 270 hectare. In de una manuală şi să se execute in- porumbului. In «mul Irecul aici s-au spor de producţie la cultura porum­ In acesl scop an asigurate loale con-
noastră au acum ulat o bogată experienţă în cultivarea porumbului. ce priveşte fertilizarea ne-am îndrep­ tr-un timp cît mai scurt. Cu citeva cultivai cu această plani«! aproape bului de peste 20 vagoane. Iată deci diliilc. Pe Iîik|<! faplul că avem un
ne-am asigurat
leren fcrlll,
numai
Anul trecut, în condiţii de climă moi puţin favorabile, s au obţinut tat atenţia spre suprafeţele care nu zile înainte de răsărirea plantelor, 400 hectare. După o cvpericnlă do cil de mult valorează cabtalea se­ sominlc de inall.i productivitate,
au fost îngrăşate timp de 3-4 am. pe circa 00 la suta din suprafaţă am mai mulţi ani. lacul«! în cadrul co­ ini ulei po care o încorporezi în sol.
importante depăşiri la hectar faţă de producţiile planificate. In ra ­ Re baza experienţei arunnilafc, care si-au dovedit din plin eficien|<i.
In acesl scop, pe 120 hectare se va dai cu grapa penlru a distruge operativei pe foi uri demonstralive.
ionul Sebeş, comparativ cu anul 1963, recolta la hectar a fost moi cooporalivn agricol«! dc producţie In cadrul un ilă ţii noaslre vom con­
administra gunoi de grajd, care esle scoarţa formală in urma ploilor sti- ne-am orionlat spre a inlrodnre în
mare cu 817 kg., iar în cooperativele agricole din raionul lila s a transportai în cimp. El v«i fi încor­ mulrnd aslicl dezvoltare.?- plantelor. cultură soiurile rare in condiţiile de din Cistei s-a oriental spre a c u l­ tinua s«5 experimentăm şi alte so­
obţinut un spor de recoltă de p e sţe 1.000 tone porumb boabe. La porat in so| o da|ă cu n a tu ra snu cu Cînd porumbul avea donă-lrol frun­ clim.î şi sol din cadrul cooperativei tiva in acest an. înlre.iga supralaţă iuri de porumb pentru a introduce
în cultură mimai hibrizi de înalt«!
baza acestor succese a stat extinderea mecanizării lucrărilor şi a- diseuirca pe rare o vom face la ze am aplicai o lucrare eu grapa ro­ noaslre dau cele mai bune re/ulia- de 470 ba, numai cu porumb din ; pro duelivilalc care să ne asigure
plicarea diferenţiată a întregului complex de măsuri agrotehnice 15-18 centimetri adincime. Acum este tativă. Apoi a urmat prima praşîlă le. Rerollele obţim ile do pe lo tu ri­ hibrizii care s-au comportat cel mai sporuri tot mai mari de producţie
bine în anul trecut. Astfel, cu h i­
stabilite pentru cultura porum bului. Există unităţi în care produc­ perioada cînd ducem în cimp toate mecanică şi manuală. Cu acest p ri­ le de experienl«! ne-au demonstrai bridul 208 voin insămîula 7.50 ha, la hectar.
rezervele de îngrăşăminte organice. lej s-a făcui şi o rărire a plantelor, r«! în condiţiile cooperativei noaslre
ţiile au fost cu mult mai mari faţă de recoltele medii ale fiecărui deci cu 2t0 ha, mai mu11 decîl ina- Inq. IO A N D AR AM UŞ
In plus. am luat măsuri şi penlru lăsîndu-se cile 4-5 fire pe mclru li­ colo mai mari sporuri le dau hibrizii
raion. Printre acestea se numără cooperativele agricole din Apoldul MD 203, 203 şi 103. De acoo«i, în inle. iar cu hibridul 103 o suprafaţă cooperativa agricolă din
procurarea «i 1G tone de azotat dc niar. La cirra o saptămină a început
de Sus, Gîrbova, Cistei, Pricaz, Deva, Rişca. Dobra etc. Aici. pro­ amoniu pe care îl voin folosi in executarea praşîlei a doua mecani­ primăvara anului Irecul. cu s p riji­ de 220 ha. Am acordai şi acord«!m Cislci, raionul Alba J
ducţiile medii la hectar au fost cuprinse intre 2.800 4 800 kg po­ doze de cile 100 kg la hectar, ca în- că. urmată imediat de o altă praşilă nul consiliului agricol raional, am cea mai mare alcnlie atil lucrărilor
lizării lui. Aslicl. mai mull de ju- Faţă In faţă
rumb boabe. Sînt însă şi cooperative agricole în care rezultatele ou qrasămint fazial. manuală, cu care prilej s-a lăcut şi procurai seminţe numai din aresle do preg«!lirc a terenului cît şi fe rti­
fost sub nivelul posibilităţilor, ceeo ce arată că există încă mari re­ Aş vrea să amintesc că şi de mo­ rărtlul definitiv. soiuri. In urma rezultatelor obţinute mălalo din ranlilalea de gunoi pe
dul in care se execută arătura, ca Importanţa pe rare o are executa­ pe loturile do experienţă ne-nm con­
zerve de creştere a producţiei de porumb la hectar. care <im Iransporlal-o in cimp a iosl Exlinderea mecanizării lucrări!,
lucrare de bază. depinde în mare rea unei praşile în plus şi asigura­ vins că hibridul dublu 103 rezistă
Acum e timpul cînd lucrătorii ogoarelor vor ieşi din nou in mai mult la secetă si dă producţii dusă pe terenurile care în unii tre­ la cultura porumbului consiitue un
măsură produclia la hectar. In u l­ rea unei densităţi corespunzătoare
cimp pentru a pune baze trainice recoltei de porumb din acest an. timii ani am arat la diferite arlîn- reiese şi din următorul exemplu sporite, dac«! esU* bine întreţinui. cuţi nu au fost fertilizate. Trebuie laclor important în sponre«i pio-
La baza tuturor lucrărilor trebuie să stea experienţa valoroasă a- cimi ceea ce ne-a permis să exploa­ Brigada înliin a aplicat cîte trei pra- Despre eficienta mare pe care o au spus că dc riţiv a ani experiment,5m diiclici la bec'ar. I.a cooperaţiv«i a-
qricnlă din Tnrdaş, de pildă, pe în-
cumulată la cultura porumbului. Dar, să vedem care au fost fa c­ tăm în mod surccsiv fiecare strat şilc mecanice urmate do tot alilea hibrizii dubli ne vorbesc faptele. Cu în cadrul cooperativei noastre dc lreag.i supraLiţă de 88 hectare, cul-
prorlurlie si comportarea diferiţilor
torii principali care în anul trecut au influenţat pozitiv creşterea lerlil. I’rin aceasta, de la un an la praşile manuale. In plus, aceeaşi ani în urmă, pe tarlalele cooperati­ hibrizi în condiţiile de irigare. In livală in anul trecut cu porumb, lu-
altul, am oieri t plantelor noi stra­ hrinadă a asigurat şi o densiiale de vei noastre s-au culliv.it mai multe
producţiei de porumb la hectar. Despre acest lucru ne vorbesc turi de sol proaspete şi cu o mai 35.000 plante ta hectar. Rezultatul soiuri de porumb, dor nici unul nu anul trecui, de pildă, rle pe o supni- crărib* de însămînţaie şi întreţine­
unii specialişti din unităţile agricole socialiste din regiunea a dai producţiile pe care le-am ob­ lal<! de 1 ha, cultivată cu hibridul re sau Incul mecimzal. Ca urmare,
mare rezervă de substanţe nutritive. a fost că în Inamnă am recoltat in
noastră. Penlru acest an ne-am propus să medie rîe nr fiecare din rele G0 hec­ ţinut in anul trecut. Asitcl, hibridul 203 si irigată, am realizat o produc­ s-a obţinui în mediu cile 3.321) kg
arăm la 28-30 cm lucru ce s-a şi fă­ tare cultivate cu porumb cîlc ¿.3C0 dublu 208, a da! in annî trecut o ţie medie de 8 200 kg. porumb şlin- porumb boabe la lierlar, cu l. " ',G
cut urmînd ca imediat ce timpul va kg. boabe. In schimb, brigada a doua producţie medie de 5.400 k(| porumb loti. Dat fiind condiţiile bune pe care kg mai mull fală de prevederile pla­
le are umlalea noastră, am bof«’irit
nului. Re această cale s-a realizat
Pentru rccaiîa viitoare mătorul exemplu. Ain avut două permite să, grăpăm ogoarele pe în ­ a efectuat numai două praşile, iar ştiuleţi la hectar, iar II.D. 203 o pro­ ca in acest an să irigăm prin asper- un s|>or de producţie do 135 lene de
tarlale vecine: una dc 20 hectare,
ducţie dc 4.820 kg )a hectar. Coni-
treaga supralaţă. Această lucrare o
din linsă de control şi îndrumare a
iar alta de 10 hectare. Ambele au facem cu scopul de a păstra o re­ muncii aiei r a asigurat o densitaîe parînd rezultatele obţinute anul tre­ siuno o suprafaţă de 12 ba ce va li porumb prin valorificarea căruia se
Practica a dovedit că penlru a lost insăinint.iie în aceeaşi perioadă zervă cît mai marc de apă în sol. de numai 25.000 planle la hectar. Ca cui putem spune că l«iţă de alţi am m l ii va».! rn porumb din sninl H.D. pol obţine pes'e 33 tone carne de
şi pe fiecare «un aplicat cile trei pră­ 208. In acesl scop au (ost lu<i!e toate porc sau IG2.000 lei.
obţine producţii mari şi constante Inq. V IS A R IO N C V A Ş A urmare, producţia la lierlar a fost
şite. C anlilălile de îngrăşăminte fo ­ In schimb, la cooperativa agricolă
de porumb la hectar, este necesar să cooperativa agricolă din de nuinai 2.700 kg porumb boabe. fiin Sălişte, unde lnrr«îrile )a cultura
fie aplicat întregul complex de mă­ losite au (ost insă diferite. Astfel, Tolesli, raionul Haţeg. Aşadar. diferenţa de producţie da- porumbului s-an executat mecanizat
suri agrotehnice. Fiecare măslină işi in timp ce ne tarlaua de 20 hectare lorilă ncaplicării unei praşile esle SALISTE in proporţie de numai 41 la sulă,
grajd şi cile 100 kg azotat do amo­ Cît valorează o prăşită
are importanta ei. Dar. urmărind s-au aplicat cî»e 20 tone gunoi de evidenlă. De areea, in acest an s-a obţinui mai puţin do rii preve­
comportarea porumbului în condi­ vom căuta ca. sub îndrumarea or- derile planului n i o fo 155 l:g po­
ţiile noastre de climă si sol am n- niu la hectar, pe tarlaua de 10 hec­ qanizaliei de parlid, ţoale brigăzile rumb boabe la hectar. Asupra nero-
In amil Irecul de pe rele 285 h rr-
juns la concluzia că fertilizarea te­ tare s-an administrat numai cile 20 t.iro cultivate cu porumb am ob ţi­ să execute numărul de praşile sta­ ali7ării planului, pe lînqă lipsa de
renului arc o importantă deosebită. tone gunoi de grajd. Ca urmare, şi nut în medie rite 3 068 kg boabe la bilit, folosind in lămurirea acestei preocupare penlru extinderea me­
A n u l trecut noi am cultivat cu po­ rc /u llo lc ir au fost diferilc, obţinui- lierlar, eu peste 500 kg mai mult probleme exemplul şi experienţa canizării, a contribuit şi aplicarea cu
rumb o suprafaţă de 293 hectare şi (Ju-so do pe prima tarla in medie cîlo brigăzii a în(î»a. întîr;.ier<' a lucrărilor de întreţine­
«im oblinut un spor de peşti* 900 kg 4 220 kg, iar de pe a dona tarla 3.800 (lori t prevederile planului de pro­ Inq. ALEXANDR U M A îîA S C U
kg porumb boabe la hectar. ducte. In mare parte, arest plus re. G ra lirn l alăturat care se reler«!
porumb boabe ta hectar fală de pre­ de rerollâ poate fi pus pe seama eooperaliva agricolă din la producţia de porumb — plan ci
vederile planului. In mare măsuâl Acesla es?p doar un exemplu caro Gîrbova. raionul Sebeş realizat — din anul Iroru!, la co­
acest spor se daloreşle fertilizării no-a întărit convingerea că porum ­ modului în rare s au executat lu­ operativele agricole din Turdas şi
de Folosind hibrizii dubli
unor suprafeţe întinse de teren cu bul, chiar si în condiţii climalice mai crările de întreţinere. Inlmdovăr. Sălişio, raionul Orăstie. roRorlă cum
îngrăşăminte organice şi chimice. pulin favorabile, da sporuri însem- sub îndrumarea organizaţiei
parlid, membrii cooperatori au mun­ nu se poale mai bine în re măsură
Rolul însemnat pe care îl are îngră- nale de producţie prin administra­ cii cu multa tragere de inimă. Am Cooperalîva agricol«! de produclie a exislal preocupare penlru spori-
sarca terenurilor rezult«! si din u r­ re«! judicioasă a îngrăşămintelor urm ării cu mullă atenţie ca liecarc din Cistei, raionul Alba, a dobindit ..rca recollelor In hectar. --