Page 9 - 1965-04

ADUNARE CONSACRATA CELEI DE-A XX-A
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, LNIŢI-Va !

ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII UNGARIEI
•ä
¡ í f ^ . pÈl
WS^m La clubul uzinelor „Republica* din de înrîurire a ideilor marxism-leni- In încheiere vorb itoru l S trans­
Capitală a avut loc vineri o adu­ nisraului. mis poporului ungar urări de noi suc­
nare consacrată celei dc-a XX-a ani­ Referindu-se la relaţiile dintre cele cese în desăvârşirea construcţiei so­
versări a eliberării Ungariei de sub două ţâri tovarăşul Alexandru Dră­ cialismului, în înflorirea Republicii
jugul fascist. ghici a spus: In trecut clasele ex­ Populare Ungare, prietene, în lupta
A u participat tovarăşii Alexandru ploatatoare duceau o politică de în ­ pentru cauza nobilă a socialismului
Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Le- vrăjbire si dezbinare a popoarelor 51 păcii“ .
onte Răulu, Corneliu Mănescu, m i­ noastre. Puterile imperialiste alimen­ In continuare a luat cuvînlul am­
nistrul afacerilor externe, membri ai tau disensiunile şi discordia între Ro- basadorul R.P. Ungare la Bucureşti,
C.C. al P.M.R., ai guvernului, con­ niînia si Ungaria. Dar 51 în acele Jozsef Vince, care a spus:
ducători ai unor instituţii ccnirale vrem uri întunecate cei mai Inainlali „La 4 aprilie 1965 Ungaria sărbă­
si organizaţii obşteşti, ziarisli roinîni fii ai celor două popoare au militat toreşte cea de-a XX-a aniversare a
şi străini. penlru prietenia romino-ungară. Oa­ eliberării sale. Acum 20 de ani, u n i­
unile Arm atei Sovietice victorioasa
A u fost prezenţi şefi ai unor m i­ menii muncii romîni şi unguri au
siuni diplomatice acreditaţi în R.P. luptat adesea umăr la umăr penlru au distrus rezistenta armatei germa­
Romînâ .si alţi membri ai corpului libertate, si progres social. ne fasciste şi a complicilor unguri.
O minunată manifestare a acestei
diplomatic. prietenii au constituit-o acţiunile In lupta penlru eliberarea Ungariei,
alături de ost aşii sovietici, au pa rti­
A gendă d e in treeere răşul Ion Cosma, membru al C.C. al clasei muncitoare din Romînia care cipat si ostaşii si ofiţerii romîni.
Adunarea a fost deschisă dc tova­
LA ORDINEA ZILEI P.M.R., preşedintele Comitetului exe­ s-a ridicat în anul 1919 în apărarea Foarte mulţi dintre ci au căzut e-
cutiv al Sfatului popular al Capi­ Republicii Sovietice Ungare cît si roic în decursul acestor lupte. A-
mintirea acestor ofiţeri si ostaşi ro­
solidaritatea proletariatului ungar
talei. mîni, ca si a tovarăşilor lor de luptă
Măsuri pentru Primul trimestru al acestui an a lost încheiat de nume­ Luînd cuvînlul, tovarăşul A le xan­ cu luptele revoluţionare ale clasei sovietici şi bulgari, trăieşte adine
împotriva
muncitoare din Rominia
roase colective de muncă din regiunea noastră cu sarcinile M a i m a u dru Drăghici, a spus : exploatării şi fascismului. Sîngele în inima poporului ungar.
In continuare, vorbitorul a trecut
„A nim at de sentimente de priete­
asigurarea de plan depăşite. Eforturile depuse de muncitori, tehnicieni m in e re u nie frăţească poporul romîn parti­ vărsat de armata romînă pentru eli­ în revistă realizările obţinute în cei
berarea Ungariei dc sub jugul fas­
şl ingineri pentru sporirea producţiei s-au concretizat
in
realizarea înainte de termen a sarcinilor trimestriale, In a- cipă din loală inima la sărbătoarea cist a cimentat prietenia dintre po­ 20 de ani dc la eliberare de poporul
poporului ungar ‘— cea de-a XX-a a- poarele noastre. Constatăm cu ungar, subliniind că dezvoltarea po­
bazei furaiere stată că din uzine şi fabrici, din minele V ăii Jiului, din f u r a i a i e S o r sub jugul fascist. Acum douăzeci de deosebilă satisfacţie că relaţiile de litică şi economică a Ungariei, con­
cesle zile, cînd se face bilanţul prim ului trimestru, se con­
mversarc a eliberării patriei sale dc
struirea socialismului au fost caracte­
Poiana Ruscă, s-au trim is patriei mai multe produse. mai ani, ca urmare a strălucitelor vic­ colaborare dintre R.P. Romînă si R.P. rizate lot timpul de relaţiile strînse
Ungară se dezvoltă continuu. A cres­
mult cărbune, mai mult minereu de fier. Dar, să dăm grai La exploatările miniere din Poiana torii ale Armatei Sovietice în lupta
Experienţa unităţilor agricole cut an de an volum ul schimburilor Si prieteneşti cu celelalte ţări socia­
fruntaşe a dovedit că oblinerea unor c ifre lo r: Ruscă — Teliuc $i Ghelar .— lupta penlru infrîngerea Germanici .hitlc- economice, colaborarea tehnico-ştiin- liste frăţeşti. Guvernul Republicii
pentru mai mult minereu s-a împle­
producţii sporite si ieftine de carne, rişte, la 4 aprilie 1945 întregul ieri- Ufică şi culturală. Populare Ungare consideră ca o sar­
tii strîns cu lupta pentru calitate. loriu al Ungariei a fost eliberat.
lapte si lina depinde în măsura ho- M in e rii de la Teliuc $i-au organizat Avem convingerea că relaţiile de cină importantă a sa să se străduia­
tărîtoare de asigurarea unei puter­ mai bine munca, au folosit mai ra­ Umăr la umăr cu trupele sovietice prietenie si colaborare dintre ţările scă din toate puterile penlru a con­
nice baze lurajere, de producerea cu ţional maşinile si utilajele. Ca u r­ au luptat eroic ostaşii şi ofiţerii A r ­ şi popoarele noastre se vor dezvol­ tribui la cimentarea unităţii tarilor
cheltuieli cit mai scăzute a unui sor- mare ei au reuşit să-si îndeplinească matei romîne, vărsindu-si sîngele ta continuu 51 în viito r contribuind socialiste.
•imcnL bogat si variat de nutreţuri. planul trimestrial la minereul mar­ pentru libertatea poporului ungar, la întărirea unităţii, alianţei si fră­ Poporul şi guvernul nostru a spus
,\n regiunea noastră sursa principa­ penlru victoria deplină asupra fas­
fă în proporţie de 117,93 la sută, , să ţiei tuturor popoarelor comunităţii în continuare vorbitorul, condamnă
lă si cea mai ieftină de nutreluri ce cismului. socialiste.
livreze Uzinei de preparare din Te­ cu hotărîre atacurile im perialism ului
se folosesc în hrana animalelor pe liuc. în afara planului, peste 31.000 Poporul ungar se prezintă Ia cea american îndreptate împotriva po­
timpul verii o constituie iarba de Angajate inlr-o uriaşă muncă con­
tone minereu. Lupta pentru calitate de-a XX-a aniversare a eliberării cu structivă, pătrunse de spiritul răs­ porului din R.D. Vietnam şi din
pe păşunile naturale. Producţia de un bogat bilanţ de realizări în con­ Vietnam ul de sud, ‘ precum si împo­
masă verde ee se realizează de pe desfăşurată de-a lungul întregului punderii pentru soarta omenirii, ţări­ triva altor (Ari si popoare din Indo-
| pajişti poate si trebuie să fie mă­ l^roces de extraeiie a condus Ia îm ­ strucţia socialistă. Industria R.P. Un­ le noastre, ca si celelalte lari socia­
bunătăţirea conţinutului minereului gare a cunoscut o mare dezvoltare, liste, sini profund interesate în men­ china.
rită continuu. In acest scop este ne­
cesar să se stabilească $i să se a- extras. Faptul este confirmat de cele volumul producţiei globale indus­ ţinerea si conselidarea păcii. Poporul ungar urmăreşte cu bu­
plice o serie de măsuri agrotehnice. 10.410 tone fior livrate peste plan triale fiind la sfirşilui anului 1964 dc Oamenii muncii din patria noa- curie lupta eroică si munca ro d n i­
Rezultatele practice au dovedit că în producţia marfă. peste 5 ori mai mare decît înainte slră în slrînsă unire cu forţele pă­ că dusă de poporul frate romîn. con­
prin supraînsămînţarea, fertilizarea, Şi la Ghelar bilanţul primului tri­ de război. Locul vechii agriculturi cii şi progresului condamnă cu ho- dus de Partidul Muncitoresc Romîn
irigarea, curăţarea păşunilor si fo­ mestru este bogat. Aplicînd metode rudimentare, în care 48 Ia sulă din tărîre agresiunea S.U.A., împotriva — a spus vorbitorul — si acordă
losirea lor raţională, producţia de de extracţie rle mare ■ productivitate suprafaţa agricolă aparţine«] grofilor R.D. Vietnam, îşi exprimă solidarita­ o mare apreciere succeselor oblinute
masă verde poate fi dublată sau cum sint : exploatarea în subetaje, $i clerului, l-a luat marea agricultură tea frăţească cu eroicul popor viet­ In construirea socialismului, pentru
chiar triplată. In perioada actuală, cu înmagazinarea minereului şi cea socialistă mecanizată. Nivelul de trai namez care luplă cu curaj si băr- ridicarea patriei sale, în care un rol
cînd volumul lucrărilor în agricul­ combinată, m inerii de aici au extras al celor ce muncesc a crescut con­ băfie pentru libertate şi independen­ deosebit a avut tovarăşul Gheorghe
tură este mai mic, o parIo din forţa jîpste prevederile planului 2.572 tone tinuu. tă naţionala. Gheorghiu-Dej, marele fiu al poporu­
de muncă trebuie să fio utilizată la minereu. Expediind furnalelor şl m i­ Unitatea $i coeziunea tuturor for­ lui romîn, eminent luptător al miş­
curăţarea păşunilor şi ferlilizarca nereu din silozuri, E.M. Ghelar $i-a Poporul ungar se poate mîndri pe ţelor iubitoare de pace — sistemul cării muncitoreşti internaţionale.
lor. Acţiunea de curăţare s-a bucu­ depăşit planul de livră ri cu 5.339 drept cuvînt cu realizările sale în mondial socialist, mişcarea m unci­ Eliberarea ţărilor noastre a deschis
rat de mai multă atenţie din partea tone minereu de bună calitate, ceea construirea socialismului, obţinute torească şi democratică internaţio­ o nouă eră în istoria I-gătu rilo r
conducerilor cooperativelor agricole ce a făcut ca şi planul de fier din sub conducerea Partidului M u n cito ­ nală, noile state independente — a- dintre ţările si popoarele noastre.
de producţie din raioanele Alba, minereul livrat să lie depăşit cu resc Socialist Ungar, a Comitetului Legăturile noastre se lărgesc din ce
Sebeş si do pe raza oraşului regio­ peste 2.400 tone. său Central în frunte cu tovarăşul ceste forte uriaşe sint capabile să în ce mai mult în domeniul politic,
nal Deva. In celelalte raioane aceas­ asigure pacea în lume. Profund de­ economic si cultural. Sînt adînc con­
Janos Kadar.
tă lucrare a fost neglijată aproape votat princip iilor internaţionalismu­ vins că poporul romîn va obţine noi
complet. Sub nivelul posibilităţilor Ca vecin si prieten, poporul romîn lui proletar, partidul nostru m ilitea­ succese însemnate în construirea Ro-
se prezintă şi situaţia privind îngră- Sporind se bucură sincer de succesele po­ m înici socialiste".
sarea păşunilor. Pină acum, în total porului ungar, care înaintează pe dru­ ză perseverent pentru unitatea şi Cuvîntările. au fost în repetate
mul luminos al socialismului. Reali­
pe regiune s*au curăţat mai puţin coeziunea ţărilor sistemului mondial rtnduri subliniate cu aplauze.
de 10000 ha păşune si s-au fe rtili­ productivitatea zările R.P. Ungare, ale tării noastre, socialist si a mişcării comuniste In încheierea adunării, a fost pre­
zat abia 117 ha. ale tuturor ţărilor socialiste con tri­ zentat un program artistic.
buie la întărirea forţei sistemului so­ mondiale sub steagul marxism-leni-
In scopul asigurării unei hrăniri cialist mondial, la creşterea puterii nismului. (Agerpres)
corespunzătoare a animalelor pe pe­ muncii
rioada de stabulatie este necesar să
existe o preocupare susţinută pentru
sporirea producţiei de nutreţuri cul­ Buna organizare a lucrului, folo­ LA AMBASADA R.P. D1VGARE P1IV BUCUREŞTI
tivate. Iată de ce, pe lingă în g riji­ sirea judicioasă a timpului, aprovi­ Vernisajul expoziţiei
rea plantelor perene pentru nulrel zionarea ritmică cu materiale stau
prezintă o deosebilă importantă în- permanent în atenţia muncitorilor, de artă plastică
sămintarea în epoca optimă a cultu­ tehnicienilor si inginerilor din sec­
rilor- furajere prevăzute pentru acest ţia turnătorie nr. 1 a U V. Călan. A- Festivitatea inmînării unor distincţii ungară
an. Rezultate mai bune în privinţa ceslea au fost principalele căi prin
însămînţării plantelor de nutreţ clin care 'c o le c tiv u l ssocţiei. A .«reuşit s$ C n -p rile j’u l celcU^e-o, 2£Ua aruver—, ■alteia:- Cu p r i le j u l.apropiatei noastre In sala Dalles a avut loc,
urgenta 1 au obţinut cooperativele “Sfioî'eoSrcă frr'p rin fm l trimestru pro­ sări a eliberării Ungariei de sub ju ­ sărbători, poporul ungar se gîndeste vineri la amiazăF-vjârPisajul.unei ex­
agricole de producţie din raionul ductivitatea muncii, să realizeze o gul fascist, ambasadorul RP. U n­ cu recunoştinţă şi stimă la cei 42.000 poziţii de artă plastică ungară, or­
Alba si de pe raza oraşului regio­ Pentru ea noul produs al Fabricii chimico din Orăţlie — san- însemnată cantitate de produse peste ganizată de Comitetul de Stat pentru
nal Deva. In gospodăriile de stat s i l dalele din mase plastice — su se bucure dc aprecieri unanime in plan. gare la Bucureşti, Jozsef Vince, a în- de eroi ai poporului romîn care,şi-au Cultură şi Artă,
cooperativele agricole din celela lte' sezonul cald, lucratorii secţiei „mase plastice" se preocupă îndeaproa­ Astfel, turnălorii de Ia radiatoare mînat distincţii unor generali si ofi­ je rtfit viata pentru eliberarea Unga­ A u participat Ion Pas, preşedintele
ţeri superiori
rom îni care au luat
raioane s-au însămînţat culturi fu­ pe .dc calitatea produselor. Operatorul loan llobeanu si mecanicul si-au depăşit sarcinile trimestriale riei de sub ju gu l fascist, creindu-se Institutului romîn pentru relaţiile
rajere pe mai puţin do 22 la sulă cu 43 tone radiatoare tu rn a te ; cei parte la luptele de eliberare a ţării astfel condiţiile prelim inare ale con­ culturale cu străinătatea, Boris Ca-
vecine.
din suprafeţele planificate. Se cu­ ) eglo) Alexandru Boko ascultă cu atenţie sjalurile maistrului prin­ de la piese sanitare au turnat peste struirii societăţii socialiste în tara
cipal îosif Rusu, referitoare la calitatea noului produs. Au participat Grigore Geamănu, ragea, preşedintele Consiliului artelor
noaşte faptul că înlîrzierea semă­ 12 tone chiuvete duble, rezervoare, noastră. Distincţiile înmînate repre­ plastice, numeroşi artişti plastici sl
natului are o influenţă negativă a- console, cu 8,3 tone mai multe piese secretarul Consiliului de Stat, mem­
bri ai Consiliului de Stat, adjuncţi ai zintă recunoştinţa şi stima adîncă a alli oameni de artă $i cultură.
supra producţiei, ducînd la dim in u ­ sanitare, 99 bucăţi vane penlru băi, m iniştrilor afacerilor externe, forţe­
area ei. lată de ce este necesar ca 22.722 fîoree forată peste plan precum si cu 2 tone mai mulţi ci­ lor armate si afacerilor interne, ge­ poporului ungar adresate tuturor m i­ A u fost prezenţi şefi ai unor m i­
printr-o organizare exemplară a lindri penlru laminoare. Luptînd pen­ nerali si ofiţeri superiori activi şi in lita rilo r romîni care au participat la siuni diplomatice si alţi membri ai
muncii si folosirea judicioasă a m ij­ tru îmbunătăţirea calităţii, colecti­ rezervă. eliberarea Ungariei, precum şi între­ corpului diplomatic.
loacelor si forţelor existente în fie­ De la începutul acestui an înlre- nere şi reparaţii, furnaliştii au reu­ vul secţiei a .re u ş it să reducă pro­ gului popor frate romîn.
care unitate să se asigure executa­ cerea lurna lislilo r s-a soldat cu de­ şit să dea în prim ul trimestru al a- centul de rebuturi cu 1 la .sută, re- A u fost înmînate: „O rd in u l R. P. A u rostit scurte cuvîntări Ion Iri-
rea în condiţii agrotehnice corespun­ păşirea ritmică a planului de pro­ cestui an în plus faţă de prevede­ alizînd pe această cale 16,5 lone Ungare" generalului de armată la- In numele celor distinşi a luat cu- mcscu, vicepreşedinte al Uniunii ar­
ducţie. Lună de lună colectivele ce­ rile planului 22.722 tone fontă. cob Teclu, „O rd in u l Drapelul R.P.
zătoare a tuluror lucrărilor menile lor trei secţii de furnale ale Com- produse în plus faţă dc plan. Ungare“ gradul I generalului de ar- vîntul general de armată Ion Tulo- tiştilor plastici, si Jozsef Vince, am­
Cele mai frumoase rezultate
In fruntea întrecerii s-au
au
situat
să contribuie la şporirea producţiei binalului siderurgic din Hunedoara fost oblinute de colectivul secţiei a turnătorii din brigada de la radia­ maU’i Ion Tutoveanu, „O rd in u l Dra­ veanu. basadorul R.P. Ungare la Bucureşti.
de furaje. De modul cum se preo­ au înscris în graficele întrecerii noi 111-a furnale care, in perioada amin­ toare condusă de tov. V io rel Avram pelul R.P. Ungare" gradul II genera-
succese In d ru jia U îndeaproape de (Agerpres) (Agerpres)
cupă in aceste zile organizaţiile de tită, a produs peste plan 9.463 tone si Lazăr Cecla, precum $i echipele lului-locotenent M a rin Nicolcscu si
organizaţiile dc partid, iurnaliştii au
partid şi conducerile unităţilor a- fontă. încheierea bilanţului pe p ri­ do turnători conduse de Teodor Coş- „O rd in u l Drapelul R.P. Ungare“ gra­
luptat pentru traducerea consecven­ mele trei luni ale anului a consli- tiuc, loan Ţipirigan, loan Sladoc, Iu ­
gricole de asigurarea unei baze te­ tă în viată a obiectivelor planului de dul III generalului-colonel în rezer­
tuit si pentru iurnaliştii secţiei I si lian Sirbu şi m ulţi alţii, care şi-au
vă Mircea Haupt, generalului-colonel
meinice pentru producţia de furaje măsuri lehnico-organizalorice. pen­ II prilej de bucurie. Ei au produs depăşii cu regularitate sarcinile de în rezervă Costin Ionascu, generalu- Lucrările de împădurire
tru realizarea unor indici înalţi de
depinde obţinerea unor rezultate tot peste prevederile planului trim estri­ plan. La realizările obţinute de tu r­
utilizare a agregatelor. Aprovlzio- al G.678 şi respectiv 6.581 tone fontă. nători au contribuil si montorii lui-locotenent în rezervă Romulus
mai bune în sectorul zootehnic, creş­
nînd ritm ic cu materie primă fur­ De remarcat este faptul că cea mai Gheorghc Dănescu şi Emil Negrea, Coslescu, generaluluî-maior în re­
terea v e n itu rilo r băneşti realizate şi refacere a fondului forestier
nalele, respectînd întocmai grafice­ mare parte din fonta produsă peste emailorul Cristian Müller, precum şi zervă Constantin Burduloiu.
de pe urma valorificării produselor echipele dc la întreţinere conduse
animaliere. le de încărcare şi descărcare, exe­ plan a fost realizată cu cocs eco­ de Nicolae Muntean şi Augustin Ambasadorul Jozsef Vince, felici­
cutând la timp lucrările de întreţi­ nomisit. Kaiter. ti nd pe cei distinşi, a spus, printre Pădurile, una din morile bogăţii Tot în vederea ridicării producti­
naturale ale patriei noastre, ocupă vităţii pădurilor s-au executat împă­
în regiunea Hunedoara 42 la sută din duriri pe suprafeţe mari cu salcîm,
duglas şi plop, specii repede crescă­
suprafaţa ei. De aici, rezultă că ele
DIALOG DESPRE CALITATEA OTELULUI reprezintă o pondere destul de mare toare, precum si cu alte specii, asî-
gurînd totodată si regenerarea
în economia regiunii noasl.c Totuşi,
pe
productivitatea lor este încă scăzută.
gorunului, ambele specii cu o valoa­
Aceasta, ca urmare a modului de cale naturală a fagului şi în parte a
gospodărire din trecut, cînd foştii re economică ridicată şî cu o pon­
proprietari le-au exploatat prin tă­ dere mare în compoziţia pădurilor
regiunii. Pentru, aceste două specii
Respectarea procesului operative care se ţin o ri de cîte ori se pentru prevenirea in viitor a ne­ re mecanică cît şi la cea electrică şi ieri rase pe suprafeţe mari, pe care de bază s-au rezervat suprafeţele în
apoi le-au păşunat intens, praclicînd
la stimularea lunară în funcţie de
în cadrul schimbului respectiv au e-
regulilor.
xistnt abateri care au condus Ia nc- Conştienţi de faptul că un proces orele dc op riri accidentale înregis­ lăzuirile pentru lărgirea inclavelor, care ele pot să dea o producţie spo­
rită $i de calitate superioară.
,
precum si ciolpănirile pentru frun­
trate.
tehnologic — sarcină rcalizarca sarcinilor zilnice. La ope­ tehnologie poate li aplicat întocmai cele trei tuni cile au trecut din anul zare, neqlijînd aproape în totalitate lizatoare. Noi trebuie să executăm
Şi în acest an sarcinile sînt m obi­
insă, in
Cu toate măsurile luate
rative participă conducerea schimbu­
numai atunci cînd utilajele cu care
executarea lucrărilor de împădurire.
lui, maiştrii, secretarul
se lucrează sint întreţinute şi se ex­
organizaţiei
a fiecărui lucrător de partid şi al organizaţiei U.T.M., ploatează în condiţii normale, in sec­ acesta, deşi colectivul secţiei noastre La toate acestea se adaugă si incen­ împăduriri pe o suprafaţă de 2.744
ha. Penlru a asigura
continuitatea
M IRCEA DELAPETA
ţia noastră a început să se urmăreas­
organizatorul grupei sindicale şi, de
diile care au distrus suprafeţe mari.
producţiei forestiere, silviculto rii au
secretarul comitetului de partid
că cu mai multă seriozitate respecta­
la caz la caz, şefii de echipă sau
Datorită exploatării sălbatice şi a in­
chiar muncitorii. Eficienţa operative­ rea integrală a tim pului afectat revi­ Ing. IO A N BAN C IU cendiilor, s-a despădurit o suprafaţă pornit cu avînt la realizarea sarcini­
In cursul anului trecut, activitatea „D rum ul socialismului" nr. 3161 din lor a crescut simţitor din momentul ziilor zilnice şi în mod deosebit a tehnolog do aproape 41.000 ha, ceea ce In 1948 lor înscrise în planul de împăduriri,
economică â secţiei noastre a fost ziua de 27 februarie a.c„ s-au pri­ in care a început să se facă o anali­ ridicării calităţii acestora. Pentru e- Laminorul de 650 mm reprezenta 9 la sulă din suprafaţa aflîndu-se acum în plină campanie de
bună. Sarcinile de plan au fost înde- mit reclamaţii de Ia Uzina de vagoa­ ză temeinică a abaterilor tehnologice liminarea deficientelor s-a trecut la C. S. Hunedoara fondului forestier al regiunii Hune­ împădurire în zona dealurilor. Pe
măsură ce zăpada se va topi activi-
'olinilc şi depăşite. Ca urmare, noi ne din Arad, penlru îndreptarea ne­ înregistrate, stabilindu-se măsuri repartizarea utila ju lu i din laminor pe doara. lalea se va desfăşura mai intens,
m prim it drapelul de secţie fruntaşă corespunzătoare a profilului „ U “ , iar l>ractice şl dindu-se indicaţii preci­ schimburi, atit la partea de întreţine­ (Continuare in pag. a 3-a) Dacă pădurile sint gospodărite cu astfel ca plantaţiile să se execute în
■ n întrecerea socialistă pe combinat de la Uzina de tractoare din Braşov grijă, tăiate rational şi regenerate cu „mustul zăpezii“ conform indicaţiilor
încurajat dc acest stimulent, cu pentru ncîncadrarea în standarde a specii valoroase, ele constituie o im ­
toate că sarcinile pc anul 1965 sint profilului „1". In cadrul secţiei, Ia p s p i t p s I portantă şi inepuizabilă baz«1! de ma­ privind execuUirea acestor lucrări.
In scopul realizării jdanului de stat
mai mari, la profite fasonate planul sortimentul rotund, o cantitate des­ l l l r l l terie primă. De aceea, începind cu şi a executării unor lucrări de cali­
fiind majorat cu peste 100.000 tone, tul de mare s-a impus a fi salvată de anul 1948 s ilvicu lto rii din regiunea tate superioară, este necesară lua­
colectivul nostru este holărit să re- la rebut prin decojire. noastră, sub conducerea organelor si rea din timp a tu lu ro r măsurilor în­
dobindească succesul din anul tre­ Din analizele făcute, s-a desprins organizaţiilor de partid, s p rijin iţi dc scrise în planurile tehnico-crganiza*
cut. Accentul principal îl vom pune ideea că în majoritatea lor, deficien­ organizaţiile sindicale şi U.T.M., în ­ toiicc, cunoscînd că reuşita este de­
pe îmbunătăţirea calităţii produselor. tele care mai persistă se datoresc in drumaţi de M inisterul Economiei Fo­
Şi aceasta cu alit mai mult cu cît în cea mai mare măsură nerespectării restiere, au executat în fiecare an terminată atit de tehnica de execu­
anul trecut în ceea ce priveşte cali­ |>roecsului tehnologie in anumite I f f B M B f f l p 1 u MMi Wl i f f " i ii T n V ¿ lucrări de împădurire pe suprafeţe ţie cît si de încadrarea în perioada
tatea produselor s-au manifestat une­ locuri de muncă şi in anumite pe­ F ■ . întinse, realizlnd în perioada 1948— optimă de lucru. Se impune deci să
se recruteze în timp util numărul ne­
le deficienţe. Astfel, dc$i indicele de rioade. Acest lucru se daloreslc pe 1959 îm păduriri pe o suprafaţă dc cesar de muncitori, să se mobilizeze
utilizare pe global a fost îndeplinit şi de o parte necunoaşterii lui (un nu­ i 3 h 9 R p .:'c< - ’ v . • » 53.639 ha., • iar în perioada 1960— toate forţele penlru scoaterea puieţi-
depăşit, Ia sortimentul profile fasona­ măr destul dc marc de muncitori nu 1964 pe o suprafaţă de 24.976 ha. V o ­
te, el nu a fost realizat ritmic, dato­ au avut o calificare corespunzătoa­ lumul cel mai mare de lucrări a fost lor din pepiniere, transportul aces­
rită in prim ul rînd modului dcicctuos re), iar pe de altă parte, lipsei de executat cu molid, 28.407 ha, fiind in­ tora pe şantiere, depozitarea în ghe­
de întreţinere şi exploatare a patu­ răspundere a unor maiştri şi şofi de solit uneori de paltin si frasin, iar ţării si apoi plantarea în perioada op­
rilo r de răcire şi îndeosebi a maşi­ echipă penlru controlarea cu rrv»i In ultim ii ani de lárice. Pinul silves­ timă de lucru, astfel ca zilele căldu­
nilor de îndreptat profite. Apoi, nu multă exigentă a respectării proce tru si pinul negru au fost, de ase­ roase să găsească puietii în solul
umed, rămas in urma topirii zăpezii.
întotdeauna s-a urm ărit cu atenţie sil Iui tehnologic. De aceea, la in di­ menea, în atenţia silviculto rilo r noş­ O grijă deosebită trebuie să acordăm
procesul de încălzire a blumurilor. Au caţia comitetului de partid, au fost tri, împădurind cu aceste specii o sortării puieţilor, astfel ca pe şantie­
fost multe cazuri de montare şi re­ luate o serie de măsuri care să con­ suprafaţă de 7 949 ha, atît în peri­ re să fie expediaţi numai cei care
glare necorespunzătoare a cajeior. ci­ ducă la eliminarea unor astfel de metre de ameliorare constituite, cit
fra op ririlor accidentale fiind cu pes­ deficienţe. In acest scop au fost des­ si în fondul forestier de stal. In ul­ corespund STAS-urilor în vigoare.
te 45 la sută mai mare decit cea pla­ chise. începind cu luna februarie, tim ii ani aceste specii au ocupat un Folosirea unor puicii slab dezvoltaţi
sau cu defecte, cum s-a în liln it in
nificata. cursuri de îmbogăţire a cunoştinţe­ loc de frunte la substituirea goru­ anul trecut la Ocolul silvic Haţeg,
Toate aceslea au făcut ca în anu­ lor profesionale ale m uncitorilor. La nului si fagului din pădurile slab pro­ conduce în final la completări în pro­
mite perioade, mai ales spre siir- cursuri participă toţi m uncitorii sec­ ductive, unde datorită însuşirilor e- cent mare si la lucrări de îng rijire
şitul lunii, să se depună eforturi spo­ ţiei . Temele, predate de ingineri şi în plus, ceea ce determină o crcs-
rite pentru recuperarea ram inerilor tehnicieni cu experienţă, sînt axate cologice şi biologice vor valorifica
In urmă. Acest lucru a influenţat pe aprofundarea cunoaşterii proce­ mai bine potenţialul productiv al Inq. IO A N IRIMIE
negativ calitatea produselor. Ca ur­ sului tehnologic. Cursurile sint orga­ I 0 W staţiunilor respective, ceea ce va inginer-şef la D.R.EF.
mare, in anul trecut, aşa cum a fost nizate pc specialităţi şi pe schimburi. conduce în final la o creştere a pro­ Hunedoara-Deva
relatat si în articolul „Dialog despre Un accent mal mare se pune acum Fotoreporterul nostru, V . Onoiu, a surprins momentul in care fi erăstraicle de dimensionat laminate, ductivităţii Dădurilor regiunii noa­
calitatea ote lului“, publicat în ziarul pe operativele de sfîrşit de schimb, de la laminorul de 650 mm, erau in plină acţiune. stre. (C ontinuare în pag. a 3-a)