Page 5 - 1965-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt
IN NUMĂRUL DE AZI: Plecarea unei delegaţii de partid

şi de stat a R. P. Romine la Budapesta
^ In u n ităţile agricole expe­
rienţa înaintată larg răspindilă:
Cum am ob ţinu t pro du cţii spo­ Joi dim incafa a părăsii Capitala în- In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la
rite de porumb.
rtrep(indu-se spre Budapesta delega­ Budapesta. Pe aeroportul Feriheqy a
^ Carnet cultu ral ţia dc parlid şi dc stal a R.P. Romine fost in lim p in ată dc Jeno Fock, mem­
^ Raid an ch e tă : Prim ăvara care la in vita ţia C.C. al P artidului bru at B iro ulu i P olitic al C.C. al
prin magazine M uncitoresc Socialist Ungar, a C on­ P.M.S.U., vicepreşedinte al g u ve rn u ­
(pag. 2-a) s iliu lu i Prezidenţial al R P. Ungare şl lui revoluţionar m uncitoresc ţărănesc
4 Pe teme ale m uncii de a g u vern ulu i revo lu ţiona r m uncilo- ungar, istvan Szurdi, secretar al C.C.
propagandă resc-ţărănesc ungar va participa la al P.M.S.U., Pal Losonczi, m in istru l
+ Ridicarea calificăr — sărbătorirea celei de a XX-a a n ive r­ a g ricu ltu rii, Janos Tausz, m in istru l
condiţie de bază în realizarea sări a e lib e ră rii U ngariei dc sub ju ­ com erţului in lc rio r, Rezso Traulm an.
gul fascist. m in istru l construcţiilor, de membri ai
sarcinilor
^ In d ici superiori — lo nlă Din delegaţie iac parlc tovarăşii C.C. al P.M.S.U., ai conducerii M in is ­
Emil Bodnăraş, membru al B iroului te ru lu i A fa ce rilo r Fxlerne, de gene­
de calitate bună
(pag. 3-a) P olitic al C.C. al P.M.R.. vicepreşedin­ rali şi o fi|e ri superiori.
^ De peste holaro te al C o n siliu lu i dc M in iştri, condu­ A fost de faţă ambasadorul R. P.
(pag. 4-a) cătorul delegaţiei, Teodor Haş. prim - Romine la Budapesta, care face pariu
secictar al C om itetului regional C ri- din delegaţie.
şana al P.M.R., qencral-locolenen! in Pe aeroport a Ins! aliniata n com ­
rezervă Ilie A n lo n e stu şi M ih a il Ro- panie de onoare. Au fosl intonate
şianu, membru al C.C. al P.M.R., am­ Im nurile de slal ale R. P. Romine sl
A
LUCRĂRILE AGRICOLE ? ¿ M O U i DK O H O R £ legaţiei au fosl conduşi dc tovarăşii Bodnăraş a Irecut in revislă com pa­
R P. Ungare, după caro tovarăşul Emil
basadorul R.P. Romine la Budapesta.
Pe aeroportul Bănoasa m em brii de­
nia de onoare.
A lexandru Drâghtci, Paul Niculeseu- In intim pinarea delegaţiei au ve­
M izil, Avram Bunaciu. G ogii Rădu- capitala Ungariei p u rtind slcgulcţe
n ii numeroşi oameni ai m uncii din
Icscii. C orncliu Măneseu. m in istru l a-
DE PRIMĂVARĂ la ce rilo r externe, de membri ai C.C. cu cu lo rile naţionale ale R.P Romine
şi R.P. Ungaro. Un grup de pion ieri
al P.M.R. şi ai gu vern ulu i.
Au lost de la|ă Jozsef Vince, am­
basadorul R.P. Ungare la Bucureşti au o ie rii flo ri m em brilor delegaţiei.
şl membri ai ambasadei. (Agerpies)
jatul culturilor din epoca intiia si la
Au terminat pregătirea terenului destinat culturii
porumbului. Asa după cum ne înlor- Spectacol de gală
mează Iov. Ioan Drăqan, secretar al
însămintările comitetului de partid din această u- la cinematograf ui Republica U
nitate, ţăranii cooperatori de aici au 99
din epoca i însămintat ieri ultimele suprafeţe dm La cinematograful „Republica“ din Marinescu, ministrul industriei con­
cele peste 40 bcclare doslinalc c u l­
Capitală a avut loc joi seara un strucţiilor de maşini, Vasile Dinu, v i­
turii ovăzului, borceagului si trifo ­ spectacol de gală cu filmul „Logodni­
l.n cooperativa agricolă do produc­ cepreşedinte a) C om jlelului dc Stat
iului. Brigada dc mecanizatori con­
ţie din Ohaba, raionul Sobes, ne in ­ dusă de Nicolae Pclrulcscu lucrează cele văduve“ , organizai de Com ite­ pentru Cultură şi Artă. Gheorghe
formează inlr-o corespondenta toy. acum la executarea arăturilor pe cele lui de Slal penlru Cultură şi Artă, Pole, adjunct al m inistrului alacerilor
r .mil Slot, lucrările agricole de pri- 100 bcclare unde urmează să se in- cu prilejul celei dc a 20-a aniversări externe, oameni dc arlă şi cultură,
Tvarâ so desfăşoară in bune tondi- săminleze porumb, lucrare care piuă a eliberării Ungariei de sub jugul fas­ un numeros public.
\iuni. Pr inlr-o organizare Icmcinică cist. A luat cuviutul Eugen Mândrie, Au lost de fală Jozsef Vince, am­
ieri s-a lăcul pe 29 bcclare. director general al Studioului cinc-
a muncii si folosind dm plin zilele Paralel cu aceasta, în alentia coo­ basadorul R.P Ungare în II P. Ro-
prielnice de lucru, aici s-au oblinul peratorilor de aici sc află lerliliza- matogralic Bucureşti. mină, membri ai ambasadei R.P. U n­
realizări importante. Astfel, dupa ce rea solului si îngrijirea cuburilor dc ALEXANDR U CRIŞAN. M AR I A H AŢEG AN . M IRO N HORGA. Au participat Corneliu Măneseu, gare si alţi membri ai corpului d i­
s-a făcut progălirea palului germina­ toamnă. Astfel, pe suprafeţele care rectificator în secţia mecanic şef lucrătoare in secţia maşini de spâ- muncitor in secţia spălătorie a Pre­ ministrul afacerilor externe, M iliai plomatic.
tiv. s-a trecui la insăminţaren c u l­ vor fi ocupale cu porumb s-au trans­ de la U.M. Cuqir. lai rufe de la Uzina „30 Decembrie* pa ratei dc cărbuni din Pelrila.
turilor clin epoca 1, lucrare care a portat pină acum 947 lone gunoi dc Cugir.
fost deja terminală. In loial s-nu în- grajd, iar pe tarlalele unde sc allă Restabilirea relaţiilor diplomatice
săminlal 10 h e tla tc cu cjriu do p ri­ griul dc loamnă s-au aplicai insom­
măvară, )0 hectare cu ovăz, 10 hec între R. P. Romînă şi Chile la nivel de ambasadă
niile canhtăti de azotat de amoniu ca
lare cu sfeclă luraîeră şi 20 hcclnrc ingrasămiul suplimentar. J. Petrila: SECTORUL II PE PRIMUL LOC
cu planlc furajere. In continuare se In urma înţelegerii intervenite în ­ publica Populară Romînă şi Republica
inunceşlc la plantatul cartofilor, lu ­ tre guvernul Republicii Populare Ro­ Chile la nivel de ambasadă.
crare cfectuală pe 3 bcclare, din cele
45 planificate Acum. o alenlie deo­ Cînd va sosi IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA mine şi guvernul Republicii Chile, romînă de către Dumitru Para. amba­
Acordul a fost semnat din partea
sebită se acordă pregătirii terenului la 31 martie 1965 a lost semnal la sadorul R P. Romine in Argentina, iar
penlru insăminţarea porumbului. Fo­ utilajul ? Sanlîaqo de Chile acordul dc restabi­ din partea chiliană de călre Gabriel
losind judicios Iracloarcle cxislentc, A nul Irecut, sectorul I! al minei care au Irînal munca in sector in Gheorghe ş.a. Colectivul sectorului lire a relaţiilor diplomatice între Re- Valdes, m inistrul relaţiilor externe.
niecanrzalorii au arat piuă în pre­ Pelrila nu şi-a realizai sarcinile de anul Uccul şi să asigure menlinc- II se află acum pe primul loc in în­
zent peste 100 de bcclare. In actuala campanie agricolă, me- plan. Penlru redresarea silua-iei pro­ rca in permanenţă a unei linii de trecerea cu celelalte sectoare ale
Organizaţia de parlid din sector Noi unităţi comerciale pe litoral
canizalorii de la S.M.T. Oraşlie tre­ ducţiei sectorului, comitetul de partid front active, corespunzătoare volu­ exploatării.
Să fie urgentat buie să execute penlru cooperali- a făcut un studiu asupra cauzelor mului pm duc|iei planificate. şi-a propus să studieze experienţa
raminerii în urmă pe anul Irocut, în
Desfăşurînd un control calilicat a-
vele agricole de producţie de pe raza
oraşului regional Deva un volum scopul înlăturării aceslora şi asigu­ supr* creării condiţiilor telinico-or- pozitivă dobindbă în prim ul trimes­ Cei ce ¡şi vor petrece In vara a- hotelurilor „Parc", „Select", „ A u r o ­
semănatul de lucrări echivalent cn pesle 5.000 rarea realizării rilmice a planului şurări a procesului dc producţie, or­ tru din acest an şi să o generalizeze ceasla concediul de odihnă pe litoral ra", „Flora", vor funcţiona baruri de
bunei desfă­
necesare
qanizatorice
producţiei de cărbune si a angaja­
uni!ă|i
vor avea Ia dispoziţie noi
do Itanlri. In acest scop cea mai marc
in toate abatajele, să desfăşoare un
zi. La Tecltirgltiol îsi va reîncepe ac­
parlc din utilaj a fost adus la u n i­ mentelor de inlrccerc pe anul 1965. ganizaţia de partid a intervenit pen­ control permanent asupra conduce­ comerciale. Poneiul de alrache îl va tivitatea, complot renovai, restauran­
orzului şi mazării tăţi Iiind folosii la executarea ară­ In urma studiului lăcul de călre un lru luarea unor măsuri elicienle. A s t­ rii lehnico-ndmmisti al ive în scopul conslilui barul „V ra ja M ă rii-, ame­ tul „Zorile".
turilor şi la insămintatul cuburilor colectiv de specialişti a reieşit că fel. s-au efeclual lucrări de dirijare creării penlru ţoale brigăzile a unor najat in aer liber. La restaurantul Oaspeţii Mangaliei vor avea la dis­
din epoca intiia. prm lre principalele cauze care au a apei pe galeriile orizontului X1JI, condiţii optime de lucru, spre a asi­ ..Cazino", care va servi îndeosebi poziţie un magazin alimentar deschis
In această primăvară la G.A.S. din determinai răminerea în urma a .sec­ spre a se evita umllarea velrci ga­ gura realizarea ritmică a prevederi­
Alba vor trebui însăminlale 325 ba Sint însă ii ni lă ţi unde lucrările torului se numără : dirijarea neco- leriilor din cauza staţionării apelor. lor planului şi a tuturor angajamen­ specialilăli de pescărie, oaspeţii vor in lot tim pul zilei, la Conslanla unul
ru orz si 400 ba cu mazăre furajeră. agricole se deslăşoară mai anevoios rcspunzătoare a lucrărilor de pregă- Pe de altă parlc eiecluarea lu crări­ telor luate in întrecere. beneficia de aer condiţional — în care le va sla la dispoziţie şi in cursul
Pregătirea palului germinativ a în­ tocmai pentru că o parte din utilaj lin. ceea cc a făcut ca lima dc front lor dc în I ret mere. reprofilarea ga­ scop se montează o instalaţie spe­ nopţii, alte 22 de magazine de pc l i ­
nu a sosit încă la brigăzi sau este IO A N CARPEN toral vor funcţiona citc 10 orc pc
ceput cu multe zile în urmă. Urmă­ activă să fie mai mică deci! cea ne­ leriilor in im ie în presiune, au creat cială. Foslul restaurant „H istria" de­
reparai in mori necorespunzălor. a clivisl dc partid zi Numeroase centre de piine vor fi
rind îndeaproape porţiunile (Ic teren cesară realizării planului ; vilczele condiţii penlru desfăşurarea norma­
Asllel, deşi ne aflăm in plină cam­ E. M Pelrila vine o elegantă cafenea. In holurile deschise şi duminicile dupâ-amiază.
mai zvînlate. cu tractoarele existen­ reduse de avansare, care au cauzat lă a transportului in subteran, ceea
panie. in unilăble agricole socialiste
te. aici au fost arale pesie '200 de intrarea in presiune a unor lucrări ce a avut o mare influentă asupra
hectare. Concomitent cu aceasta, cu de pe raza oraşului regional Deva miniere si. implicit, creşterea vo ­ îmbunătăţirii muncii în abalajc. Im-
5 maşini SU-29 se însăinînţcoză o r­ nu au fosl aduse încă un număr dc lumului dc muncă Ia lucrările de porlanlă penlru prevenirea intrării
zul $i mazărea, lucrare realizată pe trei tractoare, două polidiscuri. pa­ în tre ţin e re ; asistenţa tehnică insu- in presiune a lucrărilor miniere de
160 si respectiv 40 de hectare. Dc- licienlă ş.a. acces, esle măsura tehnică luată în
OHrcoc limpul este inaintal, realiză­ lm tăvălugi, un cullivalor. şase se­ F>iroul organizaţiei de partid din sensul ca galeriile direcţionale )a
rile de piuă acum nu sînt mullumi- mănători 2 S.P.C. 2 etc. De aseme­ sector (secretar tov. Sidorov Vasile) orizontul X IV să fie săpate in cul­
toare. Faptul că, mai ales. mazărea nea, se conslală că anumile tractoa­ a urmării ca planul de măsuri leh- cuşul stratului 4. fiind astfel scoase
a fost insăminlată doar pe 10 l-i sulă re nu pot fi lolosile cu randamentul nico organiz.aloricc pe anul 1965 să dm sfera de influentă a presiunilor P r r
din suprafaţa prevăzută, trebuie să prevadă măsuri concrete şi eficien­ dinamice generale de straiul 5.
determine consiliul gospodăriei să ia cerut deoarece s-au defectat încă te menile să asigure ritmicitatea în­ Penlru asigurarea unei asistente
măsuri penlru intensificarea rilm ului din primele ore după ieşirea din deplinirii planului. Pe baza aceslor lehnicc corespunzătoare, de fiecare
de executare a accsloi lucrări Esle reparaţii. Cslo vorba de două Irac- cerinle s a stabilit ca viteza medic brigadă de mineri a fost repartizat
necesară o preocupare mai susţinu­ loare care s-au defectat chior in de avansare în abataje în trepte să răspundă cile un inginer, maislru
tă penlru folosirea tim pului prielnic răsturnate să crească cu 2,3 m. fală sau tehnician, iar periodic biroul or­
Si a înlrogii capacităţi dc lucru a limpul transportului de la S.M.T, că­ de cea realizată in 1964. In acesl ganizaţiei de parlid, împreună cu
Iraeloarelor si maşinilor dc scmănal. tre sediile brigăzilor din Deva şi scop loalc abatajele au fosl plasate conducerea sectorului, analizează e-
Sinlandrei. lală de ce esle necesar cu posturi la capacitatea reală dc ficacilatea asistentei tehnice. B ţ f f * f i 3 '
Pe ultimele ca inlreg utilajul agricol să fie tri­ producţie, luîndu-se în acelaşi liinp Aceste măsuri, a căror aplicare
mis indală la unilăţi penlru a pu- măsuri penlru dotarea lor cu scule esle urmărită îndeaproape de biroul
şt aprovizionarea corespunzătoare cu
suprafeţe lea ii folosit la executarea lucrări­ materiale şi vaqoncte goale. organizaţiei de bază, nu puleau să ţ j # ; » n , i ' i
lor ce se impun in actuala campa­ In acelaşi timp s-a întocmit şi un răniină lără rezultai. Analizele fă­ A '
cute in organizaţia dc parlid asu­ t i t
nie agricolă, iar defecţiunile ivite să gralic de executare a lucrărilor de
In aceste zile, pe tarlalele coope­ pregătire, a cărui realizare esle ur- pra aplicării lor, munca politică des­
rativei agricole de producţie din Pi i- fie înlăturate cu maximum de ope­ mărilă îndeaproape alil de biroul făşurată în scopul folosirii din plin
caz sc lucrează intens la însămin- rativitate. a condiţiilor creale, au făcut ca în p f i « ■ r n
organizaţiei de bază cîl şi dc condu­
cerea tehnică a sectorului. S-a pre­ perioada care a Irecut din acest an fca.
văzut creşterea vitezei de avansare marea majoritate a brigăzilor să-şi
in galeriile de cap dc la 1.48 ml pe îndeplinească ritmic sarcinile dc
zi la 2,18 ml. pe zi, iar în galeriile plan. Colectivul sectorului II şi-a
de bază de la 1,75 la 2 ml. pe zi. S-a îndeplinii sarcinile pc prim ul Irimes-
slabiiit, dc asemenea, ca la lucrările Iru înainle dc termen şi a exlras
de pregătire in slcril să se mărească pesle plan mai mull de 2.000 tone de
vileza de avansare de la 1,08 ml. pe cărbune La aceaslă realizare au con-
zi, la 1,31 mt. Creşterea vitezei de Iribuit îndeosebi brigăzile conduse
avansare la lucrările dc pregătire de tovarăşii Firoiu Ioan, Cristea N i ­
vine să rezolve una dm deficienţele colae, Stăuceanu Gheorghe, Michiev
Oraşele regiunii noastre îşi schimbă înfăţişarea de la o zi la
alta. In noile cartiere, constructorii predau „la cheie* noi blocuri
STELELE ARGEŞULUI devreme decît prevederile planului, de locuinţe cu apartamente confortabile. Liniile elegante, culorile
raj să fie încheiate cu două luni mai
vii, dau aşezărilor un aer tineresc. Frumosului citadin zidit din be­
adică în primele zile
lui '65. ale toamnei ton, oţel şi sticlă, locatarii îi a d a u g ă noi frumuseţi. Spaţii verzi,
Lucrările de construcţie ale cen­ scuoruri, ronduri de flori, solare pentru copii, adevărate covoare
tralei subterane aflate la 104 in., sub de verdeaţă create prin munca lor harnică, imprejmgiesc noile
Pe Valea Argeşului, pornind de spărghidu-se în clăbuci, un construc­ albia Argeşului au fost încheiate. La construcţii.
sub crestele zimtalc ale Făqăraşilor tor spunea : fel ca multe alte lucrări de pe şan­
piuă aproape de cimpie, la Oieşli, — Uite cum se irosesc milioanele tierele hidrocentralei, aceasta este
rîu lu i cinlat de alllea tcqcnde şi doi­ de kilovaţi I o operă de artă, monumentală Chiar LA C O N C R F T
ne argeşene i se scrie o nouă isto­ Un constructor folograf-amator cu­ cei mai competenţi specialişti in do­
ric. In urmă cu cîţiva ani, mai pre­ meniul m ineritului sint unanimi în Pe cea mat
prinsese cu aparatul lui o pulernică
cis în vara anului 1962, pe două pis­ aprecierea pe care o dau lucrării : In clipe de răgaz, o plim ba­
explozie pc locul barajului.
curi pleşuve dc munte în vecinăta­ — Ne despărţim toldeauna cu bu­ ingineri şi mineri care au executai re pe aleile cetăţii din Deva
tea Cheilor Argeşului s au aprins lucrarea s au dovedit a fi adevăraţi este deosebit dc plăcută. Păcat
curie de ziua de azi. Ea nu se va artişti în meseria lor. Calitatea exe­ nouă stradă
două stelule ro ş ii; una pe locul ba­ mai întoarce niciodată. La fel cum insă că nu ai pc ce le aşeza,
rajului, alia deasupra castelului de şantierul dc mîine nu va pulea ii cuţiei ca şi volumele mai mari de pentru că băncile au ajuns a-
echilibrare, in vccinătalea unei vechi asemănat cu cel de astăzi. excavaţie execulale penlru zidirea runcale vraişlc, din „d istra c­
celăţi năpădită de muşchi verzi, cu acestei artere suhpămîntene sînt si­ Semnele prim ăverii se fac sim- ţie". de u n ii cetăţeni lip siţi de
ziduri roase de ploi, vînturi şi tim p: Au Irecut doar cîliva ani dc a* tuate la m vclul celor mai moderne |ilc şi in rindul locatarilor din noul respect laţa de bunul obştesc.
cetatea lui VJad Ţepeş. Furişat in ­ juns însă penlru ca hărţile şi îndrăz­ lucrări de acesl gen pc plan mon­ cartier Aeroport, din oraşul Petro­
tre zidurile cetăţii, trecutul a înce­ neţele planuri ale proiectanţilor noş­ dial. Centrala suhlerană in care vor şani. Pe cea mai tînără slradă, a
tri să prindă contururi precise. Cons­
put să privească cu ochii mari de fi montale lurbinclo, transformatoa­ acestui cartier — tea cuprinsă în ­
uimire la lot ceea ce se petrecea pc tructorii au străbătut pină acum in ­ rele şi celelalte agregate, are dim en­ tre blocurile 51 şi 54 — zilele Ire-
firul Argeşului. $î de atunci, din a- tr-un timp scurt un drum lung. Să siuni în ca^e ar putea adăposti co­ cule. Io îndemnul com ilelului de
cea vară a anului 1962 ochii lum i­ ne referim doar la cîteva din lucră­ mod două blocuri de cîte 10-12 nive­ bloc, locatarii au ieşil să iaca tere­
noşi ai celor două steluţe au clipit rile de bază ale şantierului. Pieptul le, fiecare din ele avînrl lungimea nul din jur mai frumos, mai p rim i­
de bclon şt olel al barajului care de 35 tn. Aceaslă grandioasă lucrare lor. In cileva 7.iIc s au făcui nive­
zi şi noapte voind parcă să vestească
va stăvili apele Argeşului adunîndu- a fost săpală, după cum spuneam, lări de teren pe circa 240 m.p.r s-a
La cooperativa agricolă de producţie din Spini, printre cei care construcţia unui important obiectiv le intr-unu! din cele mai Inimoase la 104 m. sub albia Argeşului. astupat un şanl rămas de pe urma
îşi aduc un aport deosebit la executarea în bune condiţiuni a lu­ e n e rg e tic: hidrocentrala „Gheorghe lacuri de acumulare ce se pot acu­ De mari proporţii silit lucrările e- şantierului, în lungime de 20 ni. şi
mula pe rîurile ţării — a fost ridicat xcculale pentru a croi albie nouă
crărilor agricole din campania agricolă de primăvară se numără Gheorghiu-Dej" de pe Argeş. s-a curălat trotuarul. S-au efeclual
la mai bine din jumătatea înălţimii M. ALBU
şi mecanizatorul Nicolae Moraru pe care îl vedeţi în fotografia de Privind apele învolburate ale rî­ lui finale. Anqajam enlul constructo­ in numai trei zile circa 200 ore de
mai sus. ului, lovindu-se pe atunci de stînci, rilor prevede ca lucrările de )a ba­ (Continuare in pag. a 2-a) muncă patriotică.
In jurul blocurilor locatarii, m obi­
lizaţi de comitetele de bloc. vor. a-
lu l dc muncă al com itetelor de ta consfătuire şî alic măsuri care rinţa „Form area lim b ii şi a poporu­ menaja zone $i spatii verzi, vor plan­
A C T U A L I T A T E A blocuri", „G ospodărirea şi în fru ­ au lost luate in u ltim u l tim p lu i rom în". Pină acum. profesorii ta numeroase flori.
museţarea oraşului", „Buna convie­
Astăzi, propagandiştii, în cadrul
ţuire socialistă a lo catarilor". unei excursii de studiu la Hune Eugenia Ghişoiu. Fleonora Bodea. Cu multă sirguinţă au muncii la
D um itru Susan, Vasile Cîsmaş, So­
A. UNGHFREA fia M unlcanu şi a lţii, au prezentat lucrările amintite tov. Ioan Ohrel,
*> Pe stadionul „C etate" din au venit cu noi propuneri de îm ­ corespondentă doara, vor lua cunoştinţă de m arile
Deva a avu i loc ie ri după-amiazâ bunătăţire a m uncii p rivin d deser­ realizări industriale înfăptuite in această conferinţă la D irecţia co­ responsabilul com ilelului de bloc.
iu liln ire a amicala dc fotbal dintre virea populaţiei din lo calităţile £ Cu program ul „Sus la munte u ltim u l timp în oraşul siderurgiş- mercială regională, O.C.L. alim en­ ca şi locatarii Dumitru Pelcu, M iliai
echipele M in e ru l Deva, care a cti­ Deva, Simeria şi llia . la izvor", a rtiş tii am atori din salul Iilo r. tara, staţia C.F.R., întreprinderea Busuioc, Remus Grigorescu. Ioan
vează in cam pionatul categoriei C C urcchi. raionul Brad. au dai nu­ I ii cadrul ric in tui de expu­ de construcţii forestiere, spitalul Muntean, Ioan Cioporan şi allii.
si V agonul Arad, dm categoria B. Ieri după-amiază, in sala Tea­ meroase spectacole, caro s-au bucu­ neri, constructorii de la I.C.S. H u­ un ifica i, întreprinderea regională
Spectatorii prezenţi în tribuna sta­ tru lu i nou din Hunedoara a avui rat de un binem eritat succes. A c­ nedoara. vor audia, astăzi, in fo r­ de transporturi auto, O.C L. indus­ In zilele următoare, avind v p i:ji- w m f i t m f - i :
dionului au asistat la un meci plă­ loc o şedinţă la care au participai tivitatea artistică din acest sat e marea „Evenim entele zilei in ţară". tria l etc. nul sfatului popular şi al întreprin­ t í? U ?
cut. In iiln irc a a luat s firş il cu sco­ preşedinţii şi secretarii com itete­ susţinută dc tine ri care dau dova­ Inform area va ii ţinută dc tov. N i­ + In cursul zilei de ie ri şi as­ derii dc gospodărie orăşenească, lo­ \ J % r m
rul de 2— I in favoarea echipei M i­ lor de blocuri, responsabilii de dă de m ult entuziasm. (I. D A M IA N colae Dinuleţ. tăzi, 34 m uncitori din staţia C.F.R, catarii celei mai tinere slră/i din
nerul Deva. străzi şi deputaţii, organizatorii g ru ­ — corespondent). Simeria. au plecat in lr-o excursie
^ In sala clu b u lu i U.R.C.M. din pelor de partid, responsabilele co­ + C om itetul orăşenesc de partid 4V Din in iţia tiv a C o m itetului o- cu autocarul O. N T „C a rpaţi" pc cartierul Aeroport, alături de loti
m isiilo r de temei pc circum scripţii
Deva au avut loc ie ri lu crările adu­ Deva, manifestă deosebită g rijă răşenesc Deva al P.M.R., în aceste ifin e ra riu l Sibiu. Făgăraş, Braşov, ceilalţi locatari vor întreprinde noi
nării generale a cooperativei „S o li­ şi conducătorii în tre p rin d e rilo r şi faţă de pregătirea cit mai tem ei­ zile în toate întrep rind erile, in s ti­ Predeal, Buşteni şi Sinaia, Cu acest acţiuni penlru a face cartierul mai
daritatea" cu care p rile j s-a anali­ in s titu ţiilo r din oraş. nică a propagandiştilor. Acestui tu ţiile şî un ităţile socialiste din a- p rile j, ei vo r vizita şi Casa memo- frumos, mai bine gospodărit,
zat activitatea desfăşurată de coo­ Cu această ocazie, s-au tăcut trei scop au servit şi expunerile lăcu- gricultură. de pe raza oraşului re ­ rlală G rigorescu dc la Cîmpina.
peratori în anul 1964. Cei prezenţi expuneri p rivin d : „M etodele şl sti­ te in faţa propagandiştilor, recen- gional Deva, va II expusă conte- M uzeele Peleş şi Doitana. VILM O Ş KO ZIN C Z
•Am term inat şi cu asta f
corespondent Deseo de V. M IH AlLESC U