Page 1 - 1965-06

Freamătul

şantierului

subteran

Cu doi ani in urmă, construc-
lorii-m ineri s-au instalai la
Paroşeni, acolo unde o par­
te din apele Jiului se în­
gemănează cu focul, dînd
tării lumină. Fixai iu spa­
ţiu, şantierul sc desfăşoară
între cele două cimpuri mi­
niere Vulcan şi Lupeni. li­
mitat in est de Valea Lu­
pului.
Deschiderea lucrărilor plenarei nu vedem nimic din frea­
Sintein ta (aţa locului, dar
în numărul
mătul şi foriola caracteristi­
ce marilor şantiere. Un mun­
de azi te de steril dislocat din pin-
leceîe altul munte, ne dă
totuşi măsura impresionan­
C. C. al P. M. R. + S P O R T (pag. a 2-a ): tului volum dc muncă de­
pus. Ne aflăm Ia cola 630 m.
+ Cum aţi organizat munca in m ijlocul temerarilor „cău­
pentru îngrijirea c u ltu rilo r? ; tători de comori", aparţinind
+ Cintcc $1 dans hunedo- Exploatării de deschidere dc
In ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şe­ 2. — Proiectul de Directive cu privire rean ; mine noi — sectorul Paro­
+ Calitatea apartamentelor şeni. Deci e vorba dc un
dinţa plenară a C.C. al P.M.R. la dezvoltarea energeticii R.P. Române în din Deva. prin optica locata­ nou drum spre „depozitele"
Plenara are următoarea ordine de zi : perioada 1966—1975. rilor (pag. a 3-a) ; subterane de huilă cocslfi-
1. — Proiectul de Directive cu privire ^ De peste hotare cabilă.
la dezvoltarea economiei naţionale în pe­ 3. — Proiectul de Statut al Partidului, j (pag. a 4-a).
rioada 1966—1970. Lucrările plenarei continuă. Jiul şi-a schimbat alb;a

Spre deosebire de alte lucrări
similare, deschiderea noii mine
SA CREŞTI
ÎNTÎMPINÎND CONGRESUL PARTIDULUi MARE ŞI V O IN IC I ţii. Peretele abrupt al muntelui ce
a început in cu lotul alte condi­
coboara pînă în albia Jiului nu
Foio: V. ONOIU
permitea constructorilor sü-si in-
cropoze nici micile acareturi do
care avea neapărată trebuinţă.
Atunci ce trebuia făcut ? Întreba­
rea făcuse m ulle nopţi albe celor
0 I N I Ţ I A T I V A V I A B I L A PENTRU OCROTIREA CELOR MICI care şi-au dat cuvîntul câ vor puno
în lumină noi rezerve dc cărbuni.
Timpul nu aştepta. După nume­
Rezultatele obtinule în ocrotirea copilului au create la Vilcele, Gura Ocnitei. Victoria, Te- roase calcule si variante s-a ajuns
Născută la Teliuc din dorin­ pentru calitate este omul. în­ fost relevate în repetate rînduri de oamenii de chirghiol, Călimăneşti, Govora. Lipova şi in la cca mai rezonabilă soluţie: Jiul
trebuia obligai să-şi muie albia!
ţa m inerilor dc a da patriei m i­ VICHENTE BĂLAN drumate de organizaţiile de specialitate care au venit in contact cu reali­ alte localităţi, întregind reţeaua sanitară spe­ In citeva zile, topografii hotărî-
nereu mai mult, de calitate toi partid, sindicalele desfăşoară o tăţile medicinii româneşti: „Tabloul general al cializată pentru copii. Iată de ce aceia care au seră pe hîrtie noul drum al ape­
mai bună, iniţiativa „N ici un preşedintele Consiliului regional susţinută muncă politică dc combaterii bolilor contagioase la copii nc-a in­ vizitat România lin sâ-$i exprime astfel de pă­ lor. S-a dat semnalul dc atac. Apa
vagonet de minereu rebutal" a al sindicatelor Hunedoara masă pentru formarea unei pu­ teresat în mod cu lotul deosebit si avem mult reri cum este cea făcută la sfîrsitul călătoriei se opunea însă cu înverşunare,
losl Îmbrăţişată de toate colec­ ternice opinii colective de de profilat de pc urma acestui schimb dc ve­ de anul trecut de secretara Federaţiei organi­ pricinuind mult necaz construc­
tivele de muncă din exploată­ luptă pentru calitate. S-a ajuns deri" — sublinia un medic algerian care a par­ zaţiilor femeilor japoneze: Am văzut cu bucu­ torilor. In cîteva dimineţi lucrul a
rile miniere ale regiunii, fiind ginile ziarului, au fost unanime fă, iar la ZMtna si Certei prin astfel ca în abataje — princi­ ticipat alaiuri dc colegi ai săi din numeroase rie cit de bine în g riiili sînt copiii în România trebuit luat de la capăt. Peste
adaptată si la condiţiile Văii în aprecierea că mai mult ca alonlia acordată reducerii pro­ palul loc de acţiune asupra ste­ ţări la un curs internaţional organizat dc tara de către părinţii lor şi de către stat. noapte, aidoma cetăţii meşterului
Jiului. Eficacitatea ei s-a con­ rilulu i vizibil din minereu — noastră sub auspiciile Organizaţiei Mondiale in 1960, tara noastră a găzduit Seminarul in ­
oricînd iniţiativa „Nici un va- centului de steril vizibil, m i­ Manóle, Jiul măturase lotul. Pînă
cretizat în reducerea procen­ gonet de minereu (rărbunc) ro- nerii extrag minereuri cu con­ să se facă o triere din ce în a Sănătăţii. Această constatare reflectă situaţia ternaţional „O crotirea mamei şi a copilului", la urmă, din această încleştare
tulu i de steril vizibil, in îmbu­ bulat" îşi păstrează actualita­ tinui peste cel planilical. Re­ ce mai atentă. Dar, noţiunea de îmbucurătoare la care s-a ajuns în tara noastră reprezentantele femeilor din ţări ale A fricii $i bărbăteasca, tot constructorii au
nătăţirea calităţii minereului şi calitate fiind complexă, sindica- in acest domeniu prin introducerea pe scară Asiei, care au participat la lucrările semina­
tea, fiind impusă rle sarcinile zultatele obţinute sînt o concre­ ieşit învingători... In numai jum ă­
cărbunelui extras. Dînd viată trasate de plenara C. C. al tizare a luptei pentru calitate, tele au mobilizat masele de m i­ larqă a imunizării active şi iniţierea altor ac­ rului, şi-au exprimat dorinţa dc a vedea în ­ tate din timpul prevăzut, oamenii
sarcinilor reieşite din Directive­ P.M.R. din decembrie anul tre­ obiectiv principal al întrecerii neri ca împotriva sterilului să ţiuni de luptă antiepidemică. făptuite in ţările lor unele din măsurile şi rea­ au silit undele legendarului Jiu
le C.C. al P.M.R. cu privire la se lupte pc întregul flux teh­ Oaspeţii care vin în tara noastră iau cunoş­ lizările constatate în România în domeniul ocro­
cut. Asa cum se sublinia inlr-u- socialiste, luptă exprimată prin să-şi schimb făgaşul. Deşi n-a fost
principalele criterii ale între­ nologic, din prima şi pînă In tinţă cu interes si admiraţie de realizările pe tirii mamei şi a copilului. Atunci, în 1960, m or­
nul din răspunsuri, în perioada aplicarea iniţiativei „N ici un consemnat niciunde acest succes,
cerii socialiste, organizaţiile de actuală, cînd întregul nostru vagonet de minereu (cărbune) ultima zi a lunii, să se execute care le obtm cele 1.400 dc cadre medicale ce talitatea infantilă în continuă scădere, era to­ el a însemnat prima mare victo­
partid din cadrul exploatărilor popor “ se pregăteşte să inlîm- rebutai". toate lucrările miniere conform se înqriicsc numai de ocrotirea sănătăţii copi­ tuşi de 7.5 la sută. In prezent s-a ajuns însă la rie a constructorilor în lupta cu
m iniere au îndrumat comitetele indicaţiilor tehnice. Acolo unde lului. Munca lor s-a concretizat în anul trecut,
pine al IV-Iea Congres al parti­ In majoritatea exploatărilor 4,8 la sută, fapt ce situează România în riuduI timpul si forţa stihiinicâ a apelor.
sindicatelor în organizarea în­ calitatea a stat în permanenţă printre altele, în aproximativ 225.000 de con­
dului cu rezultate deosebite, miniere din regiunea noastră ţărilor cu bune rezultate în acest domeniu. Acum. pe locul fostei albii a
trecerii avînd ca principal o- atenţia minerilor trebuie să organele şi organizaţiile sindi­ în centrul atenţiei întregului sultaţii şi tratamente. Noi sanatorii au fost (Agerpres) Jiului se înaltă semeţ turla v iito ­
biectiv calitatea. Aplicarea ini­ colectiv, unde iniţiativa a fost rului put dc extracţie. In stingă
fie îndreptată spre spori­ cale acordă atenţia cuvenită a-
ţiativei a devenit astfel o for­ rea continuă a producţiei plieării iniţiativei. Ele m obili­ aplicată cu consecvenţă, s-au se conturează grupul social şi a.ite
mă concretă a luptei pentru îm­ de minereuri si cărbune. Dar, zează masele de mineri Ia folo­ obţinui si rezultate frumoase. cîleva acareturi, nucleul v iito ru ­
bunătăţirea calităţii. creşterea producţiei $i producti­ sirea celor mai bune metode de Dar nu in toate exploatările lui sediu al exploatării miniere.
In ultim ul timp s-a observat s-a manifestai acelaşi interes A C T U A L I T A T E / !
vităţii muncii nu trebuie să se lucru care să ducă la imbuna-
Insă câ unele brigăzi au ne­ fală de calitate. Unele exploa­
glijat iniţiativa, că in unele sec­ tări din Valea Jiu lui sînt pe- Reconstituire
toare şi chiar exploaiări ap li­ ha liza le lună de lună pentru închiderea lectoratelor ferinlei închinate acestui eveniment, elevii au A rămas de domeniu! amintirilor,
carea ei era formală. Aceasta „N IC I UN VAG O N ET DE depăşirea procentului admis de prezentai bogate programe artistice in ca­ întimplarea. începutul lucrărilor la
a făcut să scadă preocuparea cenuşă; de la Barza se extrage cu femeile drul serbărilor şcolare de slirşit de an la galeria de coasta, s-a făcut cu un
pentru calitate, ceea ce a dus, MINEREU (CĂRBUNE) REBUTAT" minereu cu un conlinut sub cel clasele 1— IV. vagonet, o roabă, citeva i.Iruăroape
implicit, la creşterea procentu­ planificat, ceea ce aduce preju­ Ieri, la Casa de cultură din Hunedoara, a 3t lopeţi.
lui de steril vizibil din m ine­ dicii exploatării, încărcînd pre­ — Cu o zestre asa de săracă nici
reu si cărbune. ţul de cost. In discuţia organi­ avut loc închiderea a două lecloraie de cul­ „Vulpoiul croitor“ nu te puteai aştepta la nu ştiu
Plenara C.C. al P.M.R. din de­ facă în dauna calităţii. Con­ tătirea calităţii. Puşcarea selec­ zată pe marginea viabilităţii i- tură generală cu lemeilc. In încheiere, bri­ ce rezultate. In prima lună, cu
cembrie 1964 a pus din nou în ştienţi de acest lucru, minerii tivă — acolo unde condiţiile de niliativei, participanţii au scos gada artistică de agitaţie a casei de cultură a Duminică 30 mai, Teatrul de păpuşi „P ri­ toti cei !1 ortaci din brigadă, am
lata minerilor sarcina îmbună­ din exploatările regiunii noas­ zăcămînt implică aplicarea oi, în evidentă, in răspunsurile lor, prezentat un program artistic, (A. UNGHE- să,gat şi betonat doar 8 m.l. de ga.
tăţirii calităţii. Iniţiativa ..Nici tre, antrenaţi într-o entuziastă — exploatarea minereului in cauzele care au condus la sla­ REA — corespondentă). chindel", de pe lină Clubul sindicalelor din lene — îşi aminteşte şeful de bri­
un vagonct de minereu (cărbu­ întrecere socialistă, în cinstea coame, podirea vetrelor în a- ba calitate a m inereurilor si Simeria, a prezentat In localitate comedia gadă Teodor Moloci.
ne) rebutat" se înscrie printre celui de al IV-lea Congres al bataje, respectarea volum ului cărbunelui: ncrespectarea p ro­ „V u lp o iu l croitor". Spectacolele au avut Ioc Obişnuit insa cu viteza marilor
metodele principale de îmbună­ P.M.R., luptă pentru reducerea excavat indicat în monografia cesului tehnologic de extraclie; „Varietăţi la cămin“ la orele 16 si 18. recorduri. Teodor Moloci nu putea
tăţire a calităţii m inereurilor si continuă a procentului de ste­ de săpare, de care depinde in lipsa de alenlie la alegerea ste­ ★ să se împace cu mersul de mole al
cărbunelui. Dar, mai este in i­ ril vizibil, obţinînd rezultate mare măsură calitatea minereu­ rilului in fronturile de lucru ; Brigada artistică de agitaţie şi formaţia de In aceeaşi zi, la orele 20,30 Teatrul de slat lucrărilor. Venit din abatajele mi­
ţiativa actuală? Poate ii apli­ frumoase. La Toliur, numai pe rilor si cărbunelui, stau în per­ nerilmicitalen îndeplinirii pla­ dansuri a căminului cultural din Crislur, a de estradă din Deva a prezentat la Simeria nei Lupeni, tînărul şef de brigadă
cată ? Dacă se poale aplica, ce seama îm bunătăţirii calităţii manentă în atentîa organelor si nului; slaba îndrumare tehnică prezentat la Băcia programul artistic „ V a ­ spectacolul „Concert magazin". (I. COJOCA- a adus cu el experienţa celor 10
trebuie făcut pentru ca ea să s-au trimis peste plan furnale­ organizaţiilor sindicale. In a- si controlul defectuos al cali­ rietăţi la cămin". RU — corespondent). ani de luptă aprigă. Bun cunos­
devină un bun al fiecărei bri­ lor mai mult de 1.700 tone fier dunările grupelor sindicale sînt tăţii efectuate de către cadrele In repertoriu au fost cuprinse dansuri popu­ cător in ale mineritului. M oloci a
găzi de m inori? Cu aceste în­ în minereul marfă; minerii de popularizate rezultatele bune tehnice si inginereşti şi altele. strîns in ju rul său o mină de oa­
trebări redacţia ziarului „D ru ­ la Aninoasn extrag de mai m ul­ obţinute de brigăzile de mineri Intr-unui din răspunsurile la lare româneşti şi cele mai îndrăgite melodii în turneu meni, Printre cei care veniseră
mul socialismului" s-a adresat te luni cărbune cu cenuşă cub în aplicarea metodelor avansa­ întrebările puse de redacţia zia­ de muzică populară şi uşoară românească, să înveţe la „şcoala" lui sc afla
m inerilor din regiunea noastră procentul admis; la Gheţar, îm ­ te de lucru si sînt puşi în dis­ rului, era scos în evidentă fap­ (SILVIA FURCA — corespondentă). Cu spectacolul „Concert-magay.in* Teatrul şi fratele său, Vasile.
intr-un interviu care a avut ca pletind strîns lupta pentru spo­ cuţia colectivelor de muncă a- tul că iniţiativa nu numai că de stat de estradă din Deva a prezentat pină Cu răbdare şi tact, pricepere şi
temă viabilitatea iniţiativei. rirea producţiei de minereu prin ceia care, nerespectînd indica- este viabilă, dar este o nece­ Manifestări culturale acum 8 spectacole în localităţile Hunedoara, calm. s-a ocupat de pregătirea fie-
Răspunsurile date de secretari aplicarea metodelor de extrac­ liilp tehnice, dau minereu si sitate impusă de sarcinile do Călan, Brad, Simeria şi Sebeş. cărui om. Le-a explicat pc înde­
ai comitetelor de partid, pre­ ţie de mare productivitate cu cărbune de slabă calitate. plan, că este aplicabilă de că­ Duminică. în toate satele regiunii au avut lete cum trebuie folosite screpe-
şedinţi de sindicate, mineri, lupta pentru calitate, minerii Asa cum spunea unul din tre toate brigăzile de mineri. loc manifestări culturale consacrate Zilei in­ In cursul zilei de ieri, coleclivul Teatrului rele, maşinile de încărcat. Şi lu­
maiştri, tehnicieni si inqineri, au reuşit să-şi întreacă planul participanţii la discuţia organi­ de stat de estradă din Deva a plecat cu ace­ crul cel mai important. Je-a insu­
parte din ele publicate in pa­ la fierul livrat în minereul mar­ zată. elementul nr. 1 în lupta (Continuare In pag. 3-a) ternaţionale a copilului. După audierea con- laşi spectacol înlr-un turneu prin tară. flat dragostea şi pasiunea pentru
meseria aleasă. Toate aceste ca­
lităţi moral-politice si profesionale,
t-a determinat pe comunişti să-t
Şeful de echipa Crişan Noe aleagă secretar al organizaţiei de
din secţia a 11l-o a Ateliere­ partid. Sarcinile au sporit, Teodor
lor R.M.R. Simeria este bun în t r e ţ in e r e a c u l t u r il o r p r a ş it o a r e Moloci insă n-a dat înapoi. Cre­
organizator al producţiei. dincios convingerii sale că loria
unită a colectivului învinge orice
Formaţia sa de lucru îşi de­ greutate, si-a pus încrederea în
păşeşte cu regularitate pla­ oameni, s a bizuit pe comunişti.
nul şi execută numai lucrări Exemplul său în muncă a fost ur­
Echipe evidenţiate să-şi facă apariţia pe boltă. Sc a-
de bună calitate. Mai era mult pină ca soaiele ca fusese din timp organizată. Cu nesimţite. Se lăsau umbrele inse­ mat, determinîndu-i pe mulţi sâ-i
rării şi se încheia încă o zi de m un­
In fotografie : Crişan Noe nunţa o zi frumoasa. La sediul zile in urină s-au repartizat fie­ că. De la cimp, oamenii se întor­ aplice metodele de muncă.
cărei echipe sruprafete de teren,
Chemând la întrecere brigada lui
locul său de muncă. cooperativei agricole de producţie proporţional cu forţele existente. ceau către case mulţumiţi că au Vasile Cocuci, în abataje a înce­
In această perioadă membrii coo­ astfel mai permeabil pentru apă si aer din Vaidei, preşedintele Aurel Bă­ Acum râminea doar ca oamenii să lucrai cu spor. Acest sentiment ii put o adevărată competiţie a v i­
perativei din Vinerea, raionul Orâş- şi am distrus totodată buruienile in lan, inginerul Aurel Ghigu şi bri­ pornească cu elan la prăşit. stăpinea insă mai mult pe Gheor- tezelor de înaintare rapidă. Deşi
tie, acordă o atenţie deosebită în g ri­ curs de răsărire. Datorită executării gadierii verificau încă o dată, pe Mereu prezent printre coopera­ ghe Nichifor, Saveta Filimon, O- fiecare era interesat să ocupe lo­
jirii culturilor. De îndată ce s-a ter­ lucrărilor amintite, cultura porumbu­ bara planului operativ întocmit de tori, Aurel Ghigu le dă indicaţii prean Crăciun. Maria Cinci, Maria cul I în întrecere. Teodor M oloci
minat plivitul buruienilor pe cele lui se prezintă bine întreţinută. seara, unde vor lucra oamenii. Filimon şi alţii care au obtinut cele a venit de nenumărate ori în aju­
300 de hectare cultivate cu cereale La executarea în epoca optimă a — Inlrucit am terminat de prăşit mai bune rezultate. Alături de ei torul brigăzii cu care îşi măsura
păioase, s-a trecut cu toate forţele la în g rijirii culturilor prăsitoare o con­ cele 20 de hectare cu floarea-sou- avea motive să fie mindru şi bri­ forţele. Zilele s-au scurs cu repe­
întreţinerea prăsitoarelor. Munca or­ tribuţie preţioasă $i-au adus-o me­ relui, aşa cum am stabilit, ta tre­ gadierul Viovei Săndău. ziciune. Cuprinşi în iureşul gene­
ganizată si mobilizarea tuturor coo­ canizatorii care deservesc unitatea bui să mobilizăm toate foitele la Bilanţul zilei de lucru se face ral al muncii oamenii au găsit
peratorilor la lucru ou dat rezultate noastră. A lă tu ri de ei. cooperatorii îngrijirea cartofilor, spuse preşe­ ^ C ă r n i e i e seara. Sinteza lui o prezintă tova­ noi rezerve şi posibilităţi de inten­
bune. Pe întreaga suprafaţă de 30 de au muncit cu mult entuziasm. Cele dintele. De aceea, fiecare brigadier, răşul Bălan. sificare a lucrărilor. Săgeata de
hectare ocupată cu sfeclă de zahăr, mai bune rezultate le-au obtinut mem­ alături de şefii de echipă să treacă — Din cele raportate de brigadieri pe grafic n-a coborît niciodată
prima praşilă a fost terminată cu cî- brii echipei a 11-a din brigada I de imediat pe la oameni şi sâ-i mai a- rezultă că am prăşit aproape 20 sub limita planificată. Dimpotrivă.
teva zile în urmă. cimp condusă de Eugenia Oltean şi nunţe încă o dată despre acest lu­ cum să muncească. Bineînţeles, îl de hectare cu cartofi, am 'îngrijit In galerii s-a obtinut o viteză me­
Aceeaşi lucrare s-a făcut şi pe IU cooperatorii din echipa a IlI-a din cru. Au mai urmat citeva discuţii aşteaptă şi alte treburi. De aici a cu sapa rotativă 2$ hectare cu po­ die de înaintare de 74 m.l„ cu a-
hectare cultivate cu floarea-soarelui brigada a 11-a condusă de Domnica scurte şi apoi fiecare şi-a văzut de plecat să controleze cum lucrează rumb, am făcut... şi succesele se în­ proape 10 m.t. mai mult fală de
şi pe 48 hectare ocupate cu cartofi. Herlea. Dintre cooperatorii care au lucrul ce-l avea de îndeplinit. Pes­ cu sapa rotativă la întreţinerea po­ tregesc unul pc altul. La rezultate­ prevederile planului.
Concomitent s-a trecut la în g riji­ depăşit zilnic normele de lucru amin­ te puţin timp uliţele salului cu­ rumbului mecanizatorul Troian Mo- le obtinule se mai adaugă multe Printre numeroasele procedee şi
rea porumbului. S-a aplicat mai întii tim pe Ion Herlea, Traian Simedru. noşteau o animaţie specifică. Oa­ ga. De aici, se îndreaptă in altă altele care dovedesc că la Vaidei, metode de muncă, folosite cu bu­
o lucrare cu agregate de grape cu Ana Crăciun, Maria Tomosescu, Şte­ menii, in număr de peste 200, se parte unde se îngrijesc alte culturi. cooperatorii muncesc cu hărnicie ne rezultate de coleclivul secto­
colţi reglabili pe întreaga suprafaţă fan Tâbâu, Maria Lupu, Victoria Ma- îndreptau spre cimp la prăşitul Aceleaşi preocupări le are şi pre­ pentru a îngriji in ceie mai bune rului Paroşeni. cel al săpării şi he-
de 180 ha Snsămîntată mecanizat. iorescu, loan Rusu şi alţii. cartofilor. Ajunşi la capătul tarlalei, şedintele. conditiuni toate culturile. tonăni simultane a galeriilor si-a
După ce porumbul a răsărit şi respec­ fiecare îşi ştia rostul întrucit m un­ Şi timpul se scurgea parcă pe A. POTOPEA dovedit din plin eficacitatea. Su-
M IRCEA GLODEANU
tiv cind plantele au ajuns să aibe prapunerca celor două operaţiuni
3-4 frunze s-a executat o lucrare cu inginer la cooperativa agricolă de bază permite organizarea su-
sapa rotativă ceea ce a contribuit la de producţie din Vinerea, perioară a lucrului şi creează mari
alinarea solului pe care, l-am făcut raionul Orâştie
posibilităţi de folosire a tim pului
efectiv de lucru. De altfel acesta
este unul din „secretele" vitezelor
Au terminat prăşitul cartofilor rapide de înaintare. Desigur câ a-
ceastă înaintare spre stratul
de
cărbune necesita o riguroasă pla­
nificare si o aprovizionare ritmică
Print-re primii, de pe raza oraşu­ ploilor căzute, la suprafaţa solului se cu materiale. întreprinzători $i
lui regional Hunedoara, care au în­ formase o crustă puternică. Organi- harnici, m inerii au răspuns cu
ceput prăşitul cartofilor se numără zindu-si bine munca, în numai dte va promptitudine acestor cerinţe.
si cooperatorii din Nădăşlia Inferioa­ zile membrii cooperatori au reuşit să
ră. Preocupaţi îndeaproape de acest prăsească întreaga suprafaţă cultivată
lucru, tovarăşii Judele Carol, preşe­ cu cartofi. Compt raţii
dintele cooperativei agricole de pro- Paralel cu aceasta şi sfecla furajeră
ductie, Maria Cărbunaru, inginerul a- a fost îngrijită în bune condiliuni. Dc La ora cînd scriem aceste rîn.
gronom al acestei unităţi şt briga­ ritv a timp, cu o sapă rotativă se lu­ duri. lucrările de deschidere a
dierii. sprijin iţi de către organizaţia crează pe suprafeţele cultivate cu noii mine din Paroşeni se află în-
de partid, au antrenat pe toţi coope­ porumb, în scopul de a favoriza creş­ t r u n stadiu destul de avansat fată
ratorii la muncă. PTăşilul cartofilor terea plantelor. de graficul la zi. Minerii-con-
a început din vreme, cînd plantele î ş iT A lă tu ri de cooperatori, mecaniza­ structori au executat peste 3.000
torii din brigada a XVI-a de la S.M.T. m l. de galerii, suiIori si planuri
făceau apariţia. Se impunea acest lu­
din Haţeg, condusă de Nicolae Dru- S. TRUTA
cru întrucât parale) cu plantele creş­ lâ, muncesc cu multă tragere de ini­
teau si buruienile. In plus, în urma mă la îngrijirea culturilor. Echipa condusă de Peliu btanciu, de la cooperativa agricolă de producţie Spini, executînd prăşi la I la porumb. (Continuare tn Dog. 3-a)