Page 1 - Drumul_socialismului_1968_12

u-,^ 0^ 3 Municipiului ^
• S lA Dfc LECTOR*
PROLETARI DIN TOATE TARILE, \jN ITt-V A I
Primirea de către tovarăşul

Nicolae Ceauşescu a delegaţiei

Partidului Comunist Mexican

Sîmbală dim ineaţa, tovară­ In cadrul d iscu ţiilo r care au lu i Permanent, secretar al C.C.
şul N icolae Ceauşescu, secretar a v u t' loc cu acest p rile j, des­ al PC.R., G hizcla Vass si A l-
general al C.C al P C.R, îm preu­ făşurate in tr-o atmosferă tovă­ dea M ilita rii, membri ai C C .
nă cu tovarăşul Paul Nicules- răşească, dc caldă prietenie, al P.C R., care a p rile ju it o in ­
cu-M izil, membru al C om ite­ s-a efectuat un schimb dc ve ­ form are reciprocă asupra a cti­
tu lu i Executiv, al P rezidiului deri p rivin d unele probleme v ită ţii şi preocupărilor actua­
Permanent, secretar al C C . al ale m işcării com uniste şi m un­ le ale celor două partide. De­
P C.R , a p rim ii delegaţia P C. citoreşti internaţionale, precum legaţia a vizita t M uzeul dc is­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU M exican formată din tovarăşii şi in legătură cu dezvoltarea torie a Partidului Comunist, o
M arta Borqucz. membru al Pre­ în continuare a re la ţiilo r fră ­ m işcării revoluţionare şi de­
zid iu lu i C C . al P .C M , şi En- ţeşti dintre cele două partide m ocratice din România. F abri­
riquc Semo, membru al C C . ★ ca de confecţii şi trico ta je Bu­
al P C Mexican, care face o In cursul vizite i in ţara noas­ cureşti şi s a în tiln il cu re­
ANUL XX NR. 4326 DUMINICA 1 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI vizită In ţara noastră. tră, delegaţia P.C. M exican a prezentanţi ai Academ ici de
avut o în tţln ire la C.C al s liin lc social-polilice dc pe lin ­
A participat tovarăşa G hi-
P C R cu tovarăşii Paul N itu - gă C.C. al PC.R şi cu condu­
zela Vass, membru al C.C. at lcscu-M izil, membru al C om i­ cerea C onsiliului N aţional al
Tim pui in g in eru lu i PC.R. te tului Executiv, al Prezidiu- Fonicilor

Manifestări închinate Noi profite
RAPORTURI semicentenarului laminate

La la m ino rul de 650
unirii Transilvaniei mm dc la C om binatul si­ a
Hunedoara
de rurg ic
(ost asim ilat un nou pro­
CE SE INVERSEAZĂ cu România dus cu perform anţe ca li­
tative ridicate. Este v o r­
ba de p ro filu l „T. 40“,
A m ascultat, mereu, in a- ecou în istoria ţă rii, fiii m oţi­ destinat lu c ră rilo r dc
cestc zile, glasul păm întului lo r din Baia de C riş au în ch i­ construcţii din industria
strămoşesc. In m ontaje inuzi- nat sărbătorii sem icentenarului chim ică şi din a g ricu ltu ­
ca l-lile ra re şi simpozioane, u n irii un vib ran t m ontaj mu- ră. Primele 300 tone dc
—
hronicul neamului s-a deschis zieal-literar. desprins din eco­ lam inate din această
cu generozitate, arătîndu-nc c it ul păm întului natal Pe fun­ marcă au şi fost livra te
dc viteaz, curajos şi demn este dalul „Im n u lu i U n irii", care a­ în tre p rin d e rilo r benefi­
poporul român, care, veacuri cum 50 de ani a răsunat entu­ ciare.
M in u ta ru l o străbătui a­ re a (iazului brut, scurtarea ziast în cetatea Alba lulia. Un alt p ro lll progra­
proape jum ătate «lin cadra­ perioadei de cocsificare, pu- I de-a rîndul, a stat n e clin tit in mat să (ic asim ilat pes­
nul ceasului, iar co n vo rb i­ nerea in funcţiune a cuplo- :| fa|a v ic is itu d in ilo r istorici, s-au desfăşurat m omentele ce­ te cilcva zile îl consti­
rea telefonica nu parca cu ru liu cu flacără la turnă- Jj păstrîndu-şi cu sfinţenie fiin ­ le mai înălţătoare ale luptei tuie „lo n g e ro n itl", pen­
va lua. curînd. sfîrsit. Pen­ tona nr. I şi altele care se !! ţa naţională. Prin sim pozionul pentru unitatea statală a popo­ tru punerea în fab rica­
tru activilalea furna le lor din caracterizează printr-un e­ prezentat pe scenele din loca­ ru lu i român. S-au evocat aici ţie a noului tip dc trac­
Călan se ivise o problema fect economic substanţial. . litate, de un grup de eleve dc faptele lu i M ihai V iteazul, cel tor românesc pe şenile
de aprovizionare dosin 1 de Spre exem plificare se poate la Şcoala generală „D r care pentru prima oară a .în­ de 40 cai putere, trac­
spinoasă a cărei rc/o lva re cita că. in com paraţie cu Pclru G roza" din Deva, cercat să adune laolaltă rom â­ tor ce-şi va găsi o largă
nu suferea aminare. Kecep- sarcinile defalcate din pre ­ s-a adus un cald elo­ n ii dc pe strămoşeasca vatră :
torul a Irccut din mina in ­ vederile plan ulu i cincinal, giu g lie i strămoşeşti, luptei „N u H erodol nii-a hărăzit me­ utilizare la lu cră rile a-
gine rulu i şei In cea a d i­ producţia de cocs pentru a- poporului pentru unitatea sta­ nirea / Şi nici un v u ltu r aripi grtcole pe terenurile dis­
rectorului, dialogul con li- nnzî a sporii cu .'1200 tone, . tală a tă rii „Ţi-a fost udat nu ml-a pus / Ci glasul nea­ puse în pantă. în acest
nuind deci la ccl mai înalt u tila ju l sid crurqic cu 0 960 cu singe m ult p ă m in liil ' Şi m ului a la u rii frăţia / Iar cu sens, au şi fost pre gă ti­
nivel. tone. pierd erile dc metal plină de m ortninle-ţi este glia / 1-ani rid icat pe metereze, sus" : te g a rn itu rile de c ilin d ri
In
şi cele dc ghidare.
— In practică — ne spu­ s-au redus cu aproxim ativ De v ile jic plin iţi este cîn lu l". au răsunai ideile înflăcărate m om enlut do faţă. se
nea tovarăşul Frenţoni D oi­ 10 000 tone Din piepturi de copii, a căror ale lu i Bălccscu : „U nirea am lucrează intens Ia pregă­
nei. inginer şei, — se ivesc Pe traseul idee — solu­ virslă c definită de purpura visat-o cu o frenetică ardoare tirea c ilin d rilo r şî arm ă­
uncie problem e care deşi ţie aplicată in te rvin factori cravatei pioniereşti, cîntul 7 Şi m intuirea neam ului prin tu rilo r de ghidare, pen­
int dc com pelcnla unor ser­ acceleratori In numeroase pentru tară a izbucnii entu­ ea a -n lrcză rit / Peste C arpaţi tru asim ilarea, (n luna
v ic ii se ccr a li Tezolvale dom enii aceştia şi-au dove­ ziast : „T c salul, patrie sacră, şi M ilco v luceşte acelaşi soa­ decembrie, a încă două
la nivel dc conducere, de­ dit eficacitatea, dar se sim ­ mamă tinără, duioasă / L'alc re...". Din doina de jale a mo­ profite pentru armare in
oarece orice m inut cîştigat te . şi prezenta unor obsta­ soarelui tău raze, cu iubire ţilo r s-a înălţat m arşul ce-a industria m inieră.
în favoarea a c tiv ită ţii de cole şi g re u lă li : modul de niă-ncălzcsc...'. iar dragostea răsunat odinioară-n Apuseni :
producţie se reflectă po zitiv avizare a unor studii ; pre­ pentru înaintaşii neamului, des­ „la ncu le mare / Bravule tare 7
In rezultatele finale ale u- lungirea term enului de a p li­ pre a căror luptă vorbeşte va ­ Cu noi să fii / Tu însoţeşte şi
n ita lii economice E drept care a unei so lu ţii din cau­ tra strămoşească încărcată dc insufteţeşte / Pc ai tăi Iii".
ră acestea răpesc o parte za în tirz ie rii deschiderii fi­ m ărturii, a fost redată prin Evocările em oţionante din
din lim ru ! afectai m uncii de n a n ţă rilo r clc. versuri pline de fio r pa trio tic : trecutu l de luptă şi g lo rie at
concepţie, dar gradul dc u r­ — Dacă aceste aspecte poporului nostru s-a în tîln it, pc
gente al unor problem e — sin i în tru citva independente „ Ia şoapta Iui ni sc-nfioară scenele din Deva, Baia de Criş, In zia rul nostru nr. 4 323
cu deosebire în siderurgie de uzină — sublinia inq. Co- buza / In lu lu -i plăm ădit de Tcbea. Brad, cu cîntecul en- din 26 noiem brie a.c., p rin ­
— angajează nu de puţine loman Furinan clc la se rvi­ su ie rin ţi . Străm oşii frăm inta- luziast, desprins din frum use­ tre alte unităţi, era c riti­
ori autoritatea conducătoru­ ciu l organizarea producţiei, tel noastre g in ţi / Dorm ingro- ţile ce sc înscriu zi dc zi pe cată şi cooperativa a g ric o l*
lui. Este o in v c s lilic de e- s in i prezente problem e ce In fotografia de mai sus vâ prezentam pe inginerul Constantin Slănescu dc la bluiningul p o rta tivu l prezentului. din Deva pentru fap tu l că
lo rt care m erită să fie fă­ dim inuează tim pul afectat de 1 300 mm lucrînd la calculatorul electronic. Acest aparat are o capacitate de lucru de pa|i la Şarraizegclusa" mai avea (şi mai ara încă)
cută. Aceasta nu înseamnă m uncii de concepţie. Un as­ 300 000 operaţii pe secundă şi este folosit la programarea lam inării lingourilor de oţel. In Apuseni. lo curi cu adîne LUCIA LICIU fu raje ne lransportalc de pc
că pledez in favoarea trans­ pect al problem ei este că cimp. Tovarăşul preşedinte
form ării in g in e ru lu i in tr-u n in g in e rii sînt antrenaţi la d i­ Igna Costică s-a arătat ne­
sim plu dispecer. Nicidecum ! fe rite sarcini care pot fi în ­ m ulţu m it dc această situ a ­
De altfel, trecem prin tr-o pe­ deplinite cu rezultate bune Plecarea delegaţi ilar armatelor ţie, spunînd că întreaga
rioadă cinci in activitatea de către cadrele cu prcqă- rcsmalti iiSissAi ia jale cantitate dc nu tre ţu ri sc a­
inginerului, a econom istului 11re medie P rintr-o p la n ifi­ flă depozitată ta ferm ele de
şi a celorlalte cadre de con­ care mai judicioasă a o b li­ statelor participante la Tratatul de animale. Oare aşa să stea
ducere raportul d in lrc tim ­ g a ţiilo r profesionale şi a lu c ru rile in rea lita lc ?
pul afectat m uncii strict o ­ sarcin ilo r obşteşti s-ar perm i­ La rugăm intea preşedin­
perative şi cel de concep­ te ca orele afectate m un­ la Varşovia care au luat parte Publicul cinefil al satelor noas­ relor0, „Răzbunarea haiducilor", Alte filme, produse peste ho­ telu i revenim la a rtico lu l a-
ţie se inversează, bineînţe­ cii de cercetare să crească, tre va ovea prilejul, şi io acest precum şi filme premiate la fes­ tare co „Becket", „Tandrele-', m in tlt, d ind u-i din nou' răs­
les in favoarea celui clin iar fru ctu l ei, inovaţia, să on, să participe la acţiunea tivaluri internaţionale, vor apa­ „Căderea im periului roman", puns prin interm ediu! zia­
urmă. complexă a activităţii in jurul credem că se vor bucura, de o- rului. Din capul lo culu i tre­
determ ine Tealmente, şi în la consfătuirea de ia Bucureşti re pe ecranele din comune şi
A stfel, orele afectate gin- creaţiilor cinematografice o rigi­ semenea. de simpatio şi apre­ buie să arătăm ră afirm aţia
d irii, m editaţiei. cercetării toate situaţiile, o îm bunătă­ nale şi de peste hotare. Este cierea spectatorilor de toate pe care a făcut-o nu cores­
fenom enelor tchnico-econo- ţire tehnologică, calitativă a Ieri a părăsit Capitala ma­ junct ol m in istru lu i Forţelor vorba de ,.Festivalul> filmului Ic; vîrstele punde cilu şi de puţin re a li­
mice In profunzim ea lo r se produsului Paşi în această reşalul U n iu n ii Sovietice, I.l Arm ate, şeful M are lui Stat sate", sărbătoare devenită tra ­ tă ţii, ceea ce denotă că
exteriorizează în numeroase direcţie s^au făcut, dar după Iakubovski, com andantul su­ M a jo r diţională, care, in judeţul nos­ In acest an acordăm o aten­ stînd prea m ult în birou nu
studii aplicate in diversele prem al Forţelor A rm ate U nite A fost dc fată ÎS . llin , în ­ tru. se desfăşoară in două eta­ ţie sporită popularizării şi pre­
opinia mea. este loc şi pen­
sectoare de activitate ale ale statelor participante la sărcinatul cu afaceri ad-inte- pe. In aşezările rurale din zentării film elor documentare,
tru mai bine. Mă gîndcsc în T ratatul de la V arşovia şi ge­ rim al U n iun ii Sovietice Io zona oraşelor Brad. Haţeg şi o
uzinei In convorbirea avută din care cele moi multe aduc
prim ul rîn d Ia faptul că u­ neralul de armată S.M. Ştc- Bucureşti. municipiului Hunedoara, .sărbă­
cu inq. Romulus Şlefu, şe­ menko, şeful de stat m ajor al toarea film ului se deschi­ pe ecron morile realizări ale DE CE
zina nu dispune de num ărul In zilele de 29 şi 30 noiem ­
ful se rviciu lu i orqanizarea F orţelo r A rm ate Unite. La ple­ de astăzi. manifestările ei Românie» socioliste. Vom pro­
necesar de cadre cu pregă­ brie au părăsit Capitala şi de­
producţiei şi a m uncii, am care, pc aeroportul Băneasa. le g a ţiile m ilita re care au luat continuînd in întreogq^ lu ­ iecta filme pe teme istorice, de
tire superioară, ceea ce im ­ au fost conduşi dc generalul- nă decembrie. iar între 5 S-A SUPĂRAT
reţinut ieleea că la s o lu ţio ­ parte la consfătuirea anuală a artă, literoturâ, de ştiinţă popu-
pune o dată in plus crearea colonel Ion loniţă, m in istrul ianuarie şi 2 februarie, a ­
narea problem elor sînt an­ statelor participante la T rata­ forizotă etc. Avem în vedere şi
acelor con diţii care să asi­ Forţelor Arm ate, qeneralul-co- ceastă acţiune vo fi găzduită
trenate coleclive de spe­ loncl Ion Ghcorghe. prim -ad- tul de la V arşovia. de celelalte sate din judeţ pe micii spectatori, elevi şi şco­
gure clin paTlea lor o a c tiv i­ TOVARĂŞUL
cialişti din uzină, ceea ce Festivalul din acest an vo lari. programînd pentru ei nu­
tate de concepţie intensă
accelerează munca de sinte­ prilejui cunoaşterea noutăţilor meroase filme care îi vor ajuta
— Problema tim pului, a u-
ză şi analiză, perm it folo si­ cinematografice, unde Io loc de 1968 să-şi completeze cunoştinţele do- PREŞEDINTE ?
liliz ă rii cadrelor superioare Lucrările Comisiei economico-financiare frunte se situeozâ film ul româ­ 1969
rea celor mai adecvate fo r­ bîndite în procesul instrucliv-
la înlrcaqa lor potentă im ­ nesc „Colum na0, a cărui acţiu­ F E S T IV A L U L
me de studiere a fenomene­ ne se desfâşoorâ în timpul şi educativ. Un exemplu : con­
plică şi alte aspecte — re­ F IL M U L U I
lor supuse observării In a Marii Adunări Naţionale după războiul din anii 105-106 cursul cu buletine de participare cunoaşte situaţia din
această ambiantă de muncă AL. NAGY dintre daci şi romani, sugerind bĂTE pe care-l organizăm împreună teren. Ca dovadă, în ziua
procesul istoric pe baza căruia
colectivă şi-au găsit o bună Sîmbătă a avut loc la Pa­ rel V ijo li, preşedintele com i­ cu Inspectoratul şcolar judeţean dc 29 noiem brie ac., coce­
soluţionare problem ele lega­ (Continuau: in .p a g . Q 5- la tul M a rii A dunări Naţionale, siei, în legătură cu proiectele o luat fiinţă poporul romon. Fil­ sote in codrul „Zilelor filmului şi cu filiala Deva a Societăţii de nii de pe zeci dc hectare
mai stăteau încă pc cimp.
le de sistemul de desprăfui- şedinţa Comisiei econom ico-fi­ de legi inscrise pe ordinea de mele „Frumoasele vacanţe0, românesc", prilej de trecere in ştiinţe geografice, pe tema „Să Ba mai mult, intr-o tarta
zi a actualei sesiuni, de com­ „Vin cicliştii" şi alte producţii
nanciare a M a rii A dunări N a­ petenţa com isiei ole studiourilor „Bucureşti", cum revistă a unor pelicule artistice cunoaştem frumuseţile şi bogă­ situată lingă podut H ăiău-
ţionale, prezidată de tov A u ­ Lu crările com isiei continuă sînt „H a id u cii0, „Răpirea fecioa­ româneşti. ţiile patriei noastre0. lui am găsit şi unele par­
Celor mai buni cinefili şco­ cele dc pe care nu erau re-
col la (i nici măcar ş liu le lii
lari, ciştigâtori oi concursului, (?). A tun ci ce să mal v o r­
------
bim de tăiatul cocenilor şi
EMERIC HOROVITZ eliberarea terenului ?
Intr-o află tarla, lingă pă­
directorul întreprinderii durea Bejanului, dc aseme­
cinematografice interjudeţene
IARNA BATE LA USA, DAR ÎN LOC DE MASURI Deva p o rla ţi de pc hectare în ­
nea cocenii
stau netrans-
tregi de teren. Sini numai
(Continuare in pag, <? 3*v) două exem ple alese la in-
tîm plare, suficiente insă
SE CAUTA JUSTIFICĂRI văzut Oam enii din salul Pe- doar cileva dintre m ăru nţişu ri­ fost „preocuparea” co n siliu ­
zolvă asemenea greutăţi, am
culori, elastic, ca să am intim
a dovedi
pentru
care a
ne
le care. să recunoaştem,
treni, pentru a-M cumpăra cele
lu i de conducere al C A P
necesare, bat kilo m e tri întregi
In magazinul alim entar din cam lac necazuri, îţi răspunde Deva în frunte cu preşedin­
in va ria b il : „n-am ". Şi asta nu
la
tele. pentru încheierea
Băcia abia am reuşit să ne de ie ri ci de luni dc zile Am
Repetăm un adevăr îndeob­ cum ne, spunea tovarăşul G lieor- In ccntrui com unei Băcia e- pînă nu dc m ult un magazin strecurăm. O înghesuială „pe Parada tim p a lu c ră rilo r din cam­
şte cunoscut, spunînd că in qhc Şlirbu, secretarul Consi­ xislă şi un bufet. Un bufet m ixt De aici îşi procurau să­ metru pătrat". Sari cu făină căutat explicaţia pania agricolă de toamnă.
pragul ie rn ii fiecare bun gos- liu lu i popular comunal Băcia, care stă închis d in ... prim ăva­ tenii anumite m ărfuri şi a rti­ albă si de mălai, ţin ta r, lăzi — Şeful de depozit, Cornel Este cazul oare să-i mai
podaT se pregăteşte c it poate exista nenumărate comenzi de­ ră. Consiliu) popular comunal cole atît alimentare, cît şi din pline şi goale, instalaţie frig o ­ Firuţă. de la textile; tricotaje, am intim tovarăşului Igna că
mai tem einic, pentru ca iarna, puse de gestionarul acestui plăteşte un paznic care 1 păzeş­ dom eniul produselor indu stria­ rifică. totul pe un spaţiu foarte mercerie, nu-mi Irim ile ce co­ modei şi cocenii, mai ales în a-
cu arsenalul ei de surprize, să punct, dar neonorale. A ici nu te Daca. ar exista cît de cît le. Intr-o zi, m ărfurile au fost mand. Pur şi sim plu refuzaţi?), ccs! an cînd se sim te acul
nu-i poată pricin u i neplăceri. qăseşli mezeluri, brînză, unt, preocupare, el ar putea fi des­ încărcate intr-un camion şi... rcslrîns. Aşa da. utilizare a ne spune qestionara lipsa de (tiraje, (şî Ia Deva
Pentru a vedea c il de bun şi biscuiţi, pline. Şi e punct a li­ chis şi pus la dispoziţia corc- pc-oici ti -c drum ul. Se zice spaţiului com ercial. Num ai că — Este adevărat, ne-a de­ se simte din plin acest lu ­
prevăzător gospodar se dove­ mentar pentru m uncitori. Are magazinul pentru produse in ­ clarat şi tovarăşul loan To- cru) fac parte din batanta
deşte a fi com erţul, am v iz i­ doar conserve şi ceva bom­ dustriale. de alături, ar putea inescu, directoru l O C L Pro­ la Haţeg dc n u tre ţu ri a u n ită ţii V A ­
tat zilele trecute cîteva loca­ boane ! li mutat în alta parte, iar col duse industriale Deva Am lu ­ tunci de ce sînt lăsaţi să
alim entar să ocupe ambele în ­ at o serie de masuri îm potri­
lită ţi din im ediata vecinătate a O aprovizionare corespunză­ căperi. sau invers. De fapt. ges­ sc deprecieze in cîmp ? Le­
oraşelor: Băcia. Tîmpa, Pelreni, toare a acestei unităti, confor­ tionara C ristina Alic. de la va lui Dar tot atît de adevă­ In organizarea cooperativei gal de cele arătate se naş­
rat este că şi gestionara C ris­
Uroî, Rapoltu Mare. (Despre mă q ra ficului şi o b lig a ţiilo r, nr magazinul de produse indus­ tina A lic se fereşte uneori- dc meşteşugăreşti „R etezatul” te firesc şi o altă fntreba-
aprovizionarea satelor îndepăr­ trebui făcută de două ori pe triale, afirm a că dacă s-ar o ­ marfă, nu comandă suficientă. şi a cooperativei dc consum, re : cînd se va elibera te­
săptămînă. S-a căutat rezolva­ recent a avut loc in sala renul pentru a sc putea e-
tate, de munte, înlr-u n articol cupa cineva de această proble­ Bineînţeles, ni s-au dat asi­
rea problem ei si s-a găsii o... mă, cu sim ţ de răspundere, ar de speclacoic a oraşului xccula ară tu ri pe suprafe­
v iito r — n.a.). . explicaţie mai m ult d e tît foa r­ sum atorilor. Acest lucru a fost că maqazinu! a (ost închis din putea fi rezolvată cit mai repe­ gurări că lu cru rile vor fi pu­ Haţeg, o interesantă paradă ţele care mai stau încă ocu­
te serioasă. „N u putem ve­ cerul in repetate rîn d u ri de lipsă de gestionar Cam ionul de A r avea de cişligat cumpă­ se la punct. Le aşteptăm atît a modei. In faţa linei num e­ pate cu cocenii ?
noi. cît mai ales cum părătorii
Aprovizionarea ni asa des la Tîmpa, că nc ţin călrc lo c u ito rii din Băcia. dar s-a dus şi după unii. m ărfurile rătorii şi com erţul. Dar dc un­ din Băcia. roase asistenţe, aii fost pre­ Sperăm că deplasîndu-sc
la barieră". Cît de plauzibilă nimeni n-a încercat să mişte sc ro l procura şi de la Sone­ Bufetul din Rapollu M are este zentate peste o sulă de mo­ numai la lo cu rile am intite,
pen­
aşteaptă la... barieră este m otivarea celor puşi să măcar un deget pentru redes­ ria. Deva ş.a.ind. de trebuie luat acel „cineva"? luat cu mandat ele către S il­ dele noi de confecţii copil, gricolc din Deva va vedea
preşedintele cooperativei a-
chiderea lui Cui o fi folosind
tru femei, bărbaţi şl
Iacă aprovizionarea, nu
mai
N-am ştiut nim ic despre ca­
comentăm. că stă cu obloanele închise, nu zul acesta, ne spune tovarăşul Strictul necesar via Sicoc. In afară de rachiu care s-au bucurai de multe cu och ii săi netem eini­
ne putem da seama. Bine că se alb şi bere. cele mai căutate
La cererea unui mare n u m ă r La Tîmpa există şi un bufet Şlirbu Poate ajutam la găsirea de către consum atori, are dc aprecieri. cia afirm a ţiei pe care a fă­
de m uncitori şi do lo cu ito ri ai aparţinind T A I M Deva. In plăteşte paznicul unui om care să preia gestiu­ lipseşte loale. Cîteva asrecle nc-au re ­ In continuare, un grup de cut-o p riv in d slrîngerca fu ­
satului Tîmpa, in această loca­ general aici se qăsesc băuturi, nea. ţin u i aici atenţia. Curăţenia lo- a rtişti de la Teatrul de es­ ra je lo r de pe cim p şi ne va
litate a fost în fiin ţa t un punct înghesuială Deci, organul local, in a că­ tradă din Deva şl m em brii da lin răspuns concret care
alim entar. O dală în fiin ţa i, co­ cu excepţia unor sortim ente dc rui competenţă intră asigura­ Plin dc marfă, frumos aran­ GH. I. NEGREA form aţiei de dansuri a coo­ să cuprindă m ăsurile ce le
m erţul, respectiv O .C L. A li­ v in u ri care sînt ccl mai m ult pe metru pătrat rea m ă rfu rilo r pentru popu­ jată în rafturi, maqazinu) de perativei meşteşugăreşti „R e­ va lua consiliul dc condu­
mentara Deva. a crezut proble­ solicitate de către consum atori laţie, buna funcţionare a reţe­ produse industriale din Băcia tezatul” . au prezentat un cere pentru a înlătura defi
ma rezolvata Şi aproviziona­ O neglijenţă loială există aici lei comerciale, nu osie încu- face o bună im presiL la prima (Continuare in png. 6 3-oj bogat program artistic, apia- cicnţele semnalate. Aşfcp
rea u n ită ţii a fost lăsată pe al în aprovizionarea cu mezeluri In celălalt sat aparţinind noşliinţat despre anum ite vedere Dar cînd ceri gestio­ udat în repetate rin d u ri dc tăm !
nu ştim cîtclea rla n. După şi preparate din came. comunei Băcia, Pelreni, exista greutăţi care apar. Cum se re­ narei nasturi, aţă de d ife rite cei prezenţi. T. DOBRICEAN1 ’
^------- .^ Y f