Page 1 - Drumul_socialismului_1970_04

* * * ******
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A l

* t»
i » ****• ii* t* «

PAGINA A IV-A

s Sesiunea de primăvară a
Uniunii interparlamentare i
t t t
m Agravarea situaţiei din Sudan it m
J
Puternice incidente in J t u U

Irlanda de nord

m C o m e n ta riu l zilei t

. / / . . . . . . .
s Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4739 MIERCURI 1 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI V

IN D U S T R IA H U N E D O -

TELEX

R E A N A E S T E C A P A B I­

ORARUL CURSELOR
TARO IM
L A S Ă R E A L I Z E Z E O noul orar al curselor
Azi
intra in vigoare
aeriene interne şi exte r­
ne ale „Ta rom". O rarul
va fi valabil pînă la 31
Aproape lunar în oraşut Brad răsare cité un bloc. Recent constructorii de aici au predat la cheie beneficiarilor două octombrie.
R A T A ÎN A L T A D E constructorii vor ridica pentru minerii din Ţara Zarandului 155 de apartamente. prevăzute legături mai
blocuri cu cite 30 de apartamente şî urmează ca pinâ la 1 Mai să se mai predea un bloc cu SS de garsoniere. In acest an
In actualul grafic sînt
bune cu celelalte mijloace
de transport feroviare,
ma­
E F IC IE N T Ă EC O - Permanenţele unui ritim e şi s-a dispus spo­
rutiere, fluviale şi
rirea num ărului dc curse
Se diversifică zilnice pe itinerarele
cele mai solicitate. Astfel,
se reînfiinţează liniile
IIC A dialog util sectorul de Timişoara şi retur. C luj—
* i T n . T t interne Bucureşti— C lu j—
Proiecte cu prestaţii Constanţa ; traseele in ­
terne cele moi solicitate
apt bînecu- lă rile la 1 000 lei fo n d u ri p ro ­ Anchetele organizate dc re ­ treprind em . Un s p rijin deo­ energeticul şef (inq. Edqard (Bucureşti—Tim işoara —
rvi I cm c că­ du ctive de peste 2,1 ori, rca îi- dacţia zia ru lu i nostru, discu­ sebit p rim im acum cind sc S tru iie rt şi W illia m Kriş), oa­ In prezenl. cooperaţia de Arad — Bucureşti — Cluj,
.—
flucurcşti — Oradea
rnii sin te tic zînd în anul IM !) cu fiecare soluţii ţiile purtate eu faci,ori c u ltu ­ fac p re g ă tiri intense pentru m enii s o lic ita ţi la fo rm a ţii, co>- <n are o reţea formată Bucureşti _ Constanţa]
5 n în tre g ii m ie de lei fo n d u ri de pro du c­ ra li sin dica li au adus frec­ sărbătorirea cen tena rulu i u z i­ p a rticip ă cu regularitate, a- din peste 250 de unităţi vor fi dotate cu avioane
n d c rilo r in ­ ţie acum ulări în valoare ue vent în p rim plan problem a nei". vînd unele în le sn iri (nu scu­ de capacitate şi viteză
ia de efî- 370 lei. din care 31B lei sub d ia lo g u lu i u til ce trebuie să Iată ce ne-a declarat în a ­ tir i!) . pentru re p e tiţii sau prestatoare dc servicii către iurî marc ; 11-18 şi An-24.
populaţia din mediul rural,
u in acum u­ form a de beneficii. Acest lu ­ eficiente existe în tre conducerile în tre ­ ceastă p riv in ţă d ire cto ru l U z i­ turnee, la furnale situaţia e reţea care cuprinde unităţi
la fiecare cru a fost re a liza i p rin tr-o co­ p rin d e rilo r şi c lu b u rilo r a p a r­ nei ..V icto ria “ , tovarăşul A d o lf cu to tu l alta. ..Aici trebuie âe cu 34 p ro fllc dife rite. N u­ IN S U LA — ¡MUZEU
■i procJuctî- relare justă în tre creşterea ţinătoare. Perm anentele aces­ D ru ker, al cărui s p rijin per­ fiecare dală să m ergi să te mai îii anul trecut au (ost
slui in dica - a cu m u lă rilo r şi cea a fo n d u ­ tu i dialog, s p rijin u l acordat dc sonal se sim te în mişcarea rogi de conducerea secţiei să deschise 70 de secţii noi, Pc insula Şimian, noua
a llle l şi în rilo r u tiliza te . Din 1005 pipă ; Pentru reducerea consn- către conducerile în tre p rin d e ­ cu ltu ral-sp oi tiv ă a clu b u lu i, a schim be cîţiva oameni in tr-o volum ul rea liză rilo r reţe­ „A da K alch", au intrat
■.ului al X - în 1009, volum u l fo n d u rilo r | m ulul de m aterial lemnos, rilo r a c tiv iş tilo r c u ltu ra li, ar­ oraşului : „N oi ne concentrăm tură convenabilă. în dum inica lei crescînd cu II la sută, în faza finală lucrările
le d cte rm i- fix e şi circu lan te a crescut cu ! colectivul de muncă de la tiş tilo r am a to ri şi a c ţiu n ilo r atenţia în p rim u l rin d asupra cînd se fac deplasări. Şi c v o r­ faţă de anul precedent. dc omcnajarc a insulei-
dooschil al 26.3 la sută, în tim p ce v o lu ­ D S.A P C. Deva a adoptat la în lre p rin se duc la o activita te sa rcin ilo r de producţie, d a r in muzeu. Porţiunea dc
pe ntru re- mul acum ulărilor a sporit cu o serie de proiecte soluţii cu ltu ra lă bogată, a til în ca­ acelaşi tim p şi asupra a c ţiu ­ ba doar dc 3— 4 oam eni", ne re­ Penlru acest an sc vor nord-vost, cea mai in te­
şi in spe- 170 5 la sulă. p rivin d extinderea pre fa bri­ d ru l c lu b u rilo r c it şi în agen­ n ilo r cu caracter c u ltu ra l-a r­ latează directorul clubului. Ce depune strădanii şi mai m aii resantă şi sem nificativă
ă rile ce se Feciorul hotărî lor care a de­ catelor şl a sistem elor indus­ da culturală a oraşului. tistic. Pe acestea din urm ă vor spune oare în acest, caz pentru ca în toate cele II a cetăţii dc la Ada h a ­
a fo n d u ri­ te rm in a t aceste rezultate l-a trializate la elementele por­ P entru a ne convinge dc u­ căutăm să le s p rijin im în a rtiş tii am atori, care-şi dăru- comune care nu au încă leli. sc realizează întoc­
le puse de co n stitu it reducerea che ltuie­ tante şi chiar la obiecte fn- tilita te a lui, am organizat o măsura în care tim p u l şi po­ secţii prestatoare dc se rvi­ mai cu cea de pe vechea
ai Vîa fnlrc- lilo r de producţie, p rin creş­ treqi. Este cazul planşeclor discuţie cu p ă rţile fn cauză, s ib ilită ţile ne-o perm it. R ezul­ M. BODEA cii să sc înfiinţeze aseme- insulă. Ca cuprinde gale­
t in d ica to r terea p ro d u c tiv ită ţii m un cii, şi st îl pilor de la centralele din două u n ită ţi economice de tate avem. P entru a le depăşi j nea unităţi pe caic pnpu- rii longitudinale şi trans­
\ e fo rtu l m odernizarea produ cţiei şi termice, blocurile de lo cu in ­ bază ale ju d e ţu lu i, dezbâtind însă. trebuie ca tovarăşii care j laţia satelor le solicită tot versale, dispuse în formă
în tre p rin - Gospodărirea mai ra ţio n a lă a ţe din panouri m ^ri cu be­ rezu ltatele pozitive obţinute, se ocupă de munca cu ltu ra lă , stelată.
în unui leu fo n d u rilo r. In această perioa­ ton din zgură expandată, ne ajunsu rile ce se mai m an i­ în frunte cu preşedintele co­ ! mai mult.
d.ă gradul dă, ch e ltu ie lile la 1 000 lei p ro ­ stru ctu rilo r de rezistenţă la festă încă. Nc-am adresat în m ite tu lu i sindicatelor, d ire c to ­ p r o d u ş i:
jle lo r. ma- ducţie m arfă realizată s-au d i­ depozitele l.T.A . şl A.R.U.C. p rim u l rin d responsabilului ru l clu b u lu i, c e ila lţi responsa­ SIN TERIZATL
a vn lo rî- m in ua t cu 90 lei — va'oare precum şl la centrala term i­ cultu ral din cadrul com îlclu- b ili c u ltu ra li, să ne solicite m ai i n d i g e n i:
iu rilo r bă- care s-a tran sfo rm a t autom at că a serelor de la Sîntan- 1 ui sin d ica le lo r de la Uzina des pentru ca noi. la rîn rtu l
iţie a m ij- în beneficiu sup lim e ntar — iar rirei. V ic to ria " Călan, tovarăşul nostru, să luăm m ăsuri în con­ In c a d r u l Uzinei
n ive lu l Prin aplicarea acestor sis­ secinţă “ . „T riu m f" din Ctuj. a
pro du clivilalea m uncii pe cap G heorghe A lcxo i. care ne-a
n c ii si al teme constructiv^ industria­ declarat urm ătoarele : ..Sîu pu­ A tiv, jin d acuşi punct ..sen­ fost Inaugurată prim? fa­
Jueţie. dc salariat a sp o rit cu 1(7.4 la lizate se va înregistra o e­ tem concepe o a ctivita te c u l­ s ib il" e necesar să a m in tim brică dc produse sinteri-
»■¡liderilor sulă. conomie de m aterial lemnos tu ra lă deosebită în cad rul c lu ­ spusele tovarăşului loan Du­ zatc din tară. S îutcri/a-
totul r.os- de aproxim ativ 60 la sută bu lu i. fără s p rijin u l conduce­ m itru . d ire cto ru l clu b u lu i, ca­ rca este un tratament
M im ii ani TRAIAN CADARIU ţaţă de so lu ţiile anterioare, r ii în tre p rin d e rii, n lît în ceea re solicita rezolvarea cît m ai term ic special aplicat
concom itent cu o creştere
.in creş- şef de serviciu la Direcţia rc priveşte a cţiu n ile în s p ri­ grabnică a problem ei m o b ili­ unor piese presate din
lo r judeţeană de statistică substanţială a p ro d u ctivită ţii jin u l pro du cţiei, organizate şi zării oam enilor d in unele sec­ amestecuri dc pulberi
a- m uncii pe şantiere şi a re­ conduse de cele mai pregătite ţii. (De fa p t şi cfi p rile ju l a l­ metalice, în urma căruin
ducerii duratelor de execu­ cadre inginereşti alese dc con­ tor d iscu ţii, conducerile c lu b u ­ particulele m etalifere sc
ţie. ducerea în tre p rin d e rii. în ac­ r ilo r sindicale din ju d e ţ au sudează intre ele. C alită­
M HO , a>o) ţile pieselor nslfcl ob ţi­
ţiu n ile cu ltu ra le uzinale de t i­ semnalai acelaşi lucru : ..cir
pul ..Zilei tu rn ă to ru lu i1* sau m obilizarea oam enilor de pin­ nute sînt superioare ce­
ag itaţie i v izuale (panourile fie de totul. Dacă vin ci. avem lor rezultate prin turna­
pe aleea frunlaşilov. panoul şi a ctivita te cu ltu ra la , dacă nu re sau prelucrare me­
angajam entelor), c il şi in ceea vin şi încercăm cn orice preţ canică din aliaje.
ce priveşte activitatea a rtis ti­ să organizăm ceva, îi căutăm Sinlcrlzarca are loc în
că pro priu -zisă a clu b u lu i. singuri"). în tim p ce la sec­ cuptoare electrice, în at­
S-au ire a l c o n d iţii ca oam enii ţiile laborator (responsabil mosferă dc protecţie.
să poată pa rticip a la re p e tiţii îng, Uomulns Baba), turnă to­ Noua fabrică, creată in ­
tr-o liniă modernă cu­
sau la turneele p. caic le în- ria I (ing. A u re l M itro fa n ) şî
prinde sectoare dc presaj.
de piese sinterizate. aco­
p e riri metalice şi prelu­
crări mecanice.
FABRICA DL BERE
m a a - a DFN CU A IOVA
PRODUCE
In zoun industrială din
vestul m unicipiului Cra-
O R G A N IZ A Ţ IA DE P A R TID iovn a in tra i m arţi în func­
ţiune noua fabrică de here,
proiectată pentru o capa­
A C Ţ IO N E A Z Ă asupra conştiinţei, citate anuală dc 400 000
liI berc în cinci sortim en­
modelează caractere, sprijină te şi 11 OflO tone malţ.
Sezonul „P olar"-ului a sosit. In foto : instalaţia de răcire
NOUŢ ATI LA
tot ce este înaintat a amestecului pentru îngheţată de la Fabrica de produse lac­ i \ „A Z U R "
tate din Livezeni.
ste cea mai mare „poartă" feroviară a ju- \ Specialiştii serviciului
primite, garate, triate, formate şi expedíale ^ dc cercetare ştiinţifică.
ne pe zi. Pentru a face faţă acestui trafic . din cadrul uzinei timişn-
st extins, sistematizat şi modernizat, dispunind i rene „A z u r", au finalizai
»balizara electrodinámico. i cercetările necesare fa ­
AM PLE, CHIBZUITE, ACŢIUNILE DE GOSPODĂRIRE 1 chimice dc u tilita te indus-
Foto : V. ONOIU , bricăriî unor noi produse

a fost pusă la punct fa­
i 1) Irinlă şi casnică. Astfel,
' bricarca unui auxiliar
SI ÎNFRUMUSEŢARE AU FOST DECLANŞATE i ţclor metalice, cnrc pînă
pentru spălarea suprafe-
^
>scop Romanul psihologic ' acum era adus din im -
fie în dezbatere ^ \ port. la
Totodată, s-a trecui
A$a cum ne-au obişnuit în m unicipal — am con stituit o a.c., iar răspunderea II revine ţate din tim p şî m ulte dintre rul de verdeaţă şi flo ri al a- fabricarea, pentru prima
ulln ra l din publică u ltim ii ani, gospodarii Hune­ comisie, formată din repre­ T.A.P.L.-ului, prin directorul ele au ieşit deja la treabă. eestcî prim ăveri huneriorene va ' oară în ţară. a detergen-
avut loc re­ doarei au po rnii şi in această zentanţi ai consiliului popular său. Pom piliu Trifan. La zona ii întregit cu 40 000 dc tranda­ \ ţi lor lichizi pentru spălări
a lo cu lto rl- Conducerea clubului din prim ăvară cu m ultă hărnicie Si ai I.G.C.L., comisie care a a 5-a. din ju ru l stadionului In felul acesta haina dc p ri­ firi, 40 000 de arbuşti. 2 600 ar­ universale — ţesături f i­
de tntetec- oraşul Călan, In colaborare acţiunile de înfrum useţare a străbătut oraşul dc la un ca­ „C o m p u i", vor fi executate măvară a Hunedoarei a înce­ bori, 500 000 fire de flo ri din ne. tricotaje, lenjerie, ve­
in cadrul u- cu colectivul cinem atogra­ oraşului, mai buna lui qospo- păt la altul sî a stab ilit con­ lu crări ca : nivelarea terenului, put a fi ţesută prin cartiere şi serele i.G.C.L., 50 000 ce se selă şi nltc articole de
parcuri, pe străzi, zone Şi spa­
,Caleidoscop fulu i ,J | Iun ie" din lo ca li­ dănre, întronarea curăţeniei şi cret ce trebuie făcut in fie ­ săparea a 1 500 de qropi pen­ ţii verzi etc. Toate lucrările vor achiziţiona de la Oradea. menaj, aparatură m edi­
tarea nonlă- tate, a organizat o dezbate­ aspectului frumos peste toi. In ­ care loc. pc fiecare slradă. la tru plantări de arbuşti şi al­ 20 000 bulbi de cale, se vor fa­ cală etc.
¿tflor ş tiin ti- re publică pe marginea ro­ tr-o prim ăvară trecută, tova­ locurile dc agrement etc. Con­ tele. Scadenţa este la data de care necesită muncă ca lifica ­ ce 20 de transplantări de ar­
tă au fost contractate cu exe­
a de dr. Fr­ manului lui M ihaîl Sadovca- răşul Y io rel Rătcam i, prîm - statările comisiei s-a u ' concre­ bori din pădure : mesteacăn, „CU PA ŢA R ILO R
T ransplanlnl nu, „B altagul". Cu arest p ri­ vicepreşedinte al com itetului tizat într-un plan de acţiune, a cuta nţii; celor peste 15 000 de plopi, conifere, salcie plînqă- LA T IN E " LA H AN D BAL
»otice), jnq. lej, proi. Doina Cliţman a executiv al consiliului popu­ cărui traducere in viaţă a în ­ pomi ornam entali, plantaţi în loare care vor fi plantaţi în A FOST CIŞTIG ATA
prim ăverile trecute, li s-au fă­
folosirea la- vorb it despre viaţa şi opera lar m unicipal, ne declara: ceput mai viguros dec îl in alte cut tăierile de corecţie si fo r­ zona depozitului dc mobilă, pc DE ECHIPA
_.sc domenii m arelui scriito r român, prof. — Luat în ansamblu oraşul prim ăveri. mare a coroanei, s-a făcut de­ bulevardele Traian şi R epubli­ R O M ÂN IEI
de activitate), prof. Cornelia S ilviu Gnga a reliefat limba nostru este un vast şantier. — Oraşul a fost îm părţit >n lim itarea zonelor aferente blo­ cii.
şl Stilul rom anului „B alta­
Gheorghjţă (iotostnteza) şl Prin hărnicia lo cu ito rilo r săi 17 zone — ne declara foan M i- cu rilo r nou construite si a în­ In zilele cînd am vizita t noi Cea de-a treia rd i|ic a
gul", iar prof. N lcnlina M î- am reuşit să-t facem frumos. 10 aprilie ac. si răspund şe­ Hunedoara, po m ulte străzi de
cercetălom l Gheorghe I.azin, litaru. dc la serviciul gospodă­ ceput transform area lor in spa­ com petiţiei internaţionale
bâilă a caracterizat figura rire comunala al consiliului ful secţiei de panificaţie si Şe­ tii verzi; au fost pregătite u- centru şî mai periferice, prin dc handbal masculin
De pe fiecare stradă, din fie ­
de la Muzeul judeţean Deva, V ito rle j Lipan, personajul care colţişor te întîm pină un popular m unicipal La fiecare ful filia le i I.C.U.A. Hunedoara. nellcle si sculele necesare c~ parcuri şl atei, m îini harnice „Cupa ţă rilo r latine" (re­
despre ultim ele descoperiri principal. Cel peste 260 de loc de verdeaţă, un pom, o zonă au fost stabilite lu crările La zona a 15-a. rle la lacul xecu lă rii lu cră rilo r şi m ulte a l­ şi g riju lii se întreceau în a zervată echipelor dc ti­
participanţi la dezbatere au Cinciş si cabana Izvoarele se prim eni cît mai bine şi cît mai neret) s-a încheiat la L i­
arheologice. floare. Desiqur, nu ne vom o ­ cn sc vor executa prin m un­ tele. Pentru că. aşa cum su b li­
urm ărit apoi pelicula cine­ că patriotică, termene sî res­ vor executa lucrări de cu ră ţi­ nia tovarăşul V io rel Răceanu, frumos locurile. Erau salariaţi sabona cu viclorin selec­
„C aleidoscopul“ s-a bucu­ m atografică, realizată de stu­ pri aici. Acesta e doar înce­ ponsabilităţi precise. Cîteva re a m ărăcinilor, nivelă ri de ..în prima clapă, cea care sc ai con siliului popular m un ici­ ţionatei Românie!. T ine rii
rat de participarea unui nu­ dioul .Bucureşti“ , după ro­ pu tul... exemple: la zona I. care a fost terenuri, drum de acces spre încheie la I Mai. va trebui să pal şi elevi ai şcolii profesio­ handbalişti români nu te r­
Intr-adevăr, lu cru rile nu s-au Ştrand si plajă, amenajarea pla­
meros auditoriu. manul sadovenian „B a lta g u l“. fixată in ju ru l restaurantului ne m obilizăm în mori deosebit nale. lucrători din com erţ $i minat neînvins! acest tu r­
oprit. Pe măsură ce noile mi-
..Ciuperca1*, unde se şlic că jei ele. Lucrările au lost în- penlru a executa cele mai im ­ cooperaţia meşteşugărească, de neu obţinind şase victorii.
croraioane îşi conturează fo r­ hiineriprenii î$i pelrcc tim pul creriinlale com itetului m unici­ la procuratura locală, judecă­ Dc-n lungul turneului ei
Apă curentă în cătunul Mănăstirea ma de finitivă, lo c u ito rii lo r le liber, mai ales în zilele de săr­ portante lucrări. îndeosebi cele torie, notariat. Banca naţională, au practicnt un joc spec­
'fac tot mai frumoase şi mai a- pal al U.T.C. şi răspunde d ire rt de înfrum useţare, plantări de
bători. se vor executa lucrări pomi si flori, curăţenie, bună de la cea de in ve stiţii şî poş­ taculos şi eficace unanim
trăqătoare. Pc lim a acestei tovarăşul prim -secrelar, Inan
La circa 5 km dc G lielar tă dc 5 km ci au înstelat tra d iţii, a hărniciei şi dragos­ ra : curăţirea întreg ii suprafe­ gospodărire. întreţinerea spa­ tă. P rintre blocuri ieşiseră la apreciat dc tehnicienii şî
sc află un qrti|) de vreo 20 conductă de aduc|iune prin tei de frumos, in acest înce­ ţe de verdeaţă, nivelarea rid i- Comănescu. ţiilo r si zonelor verzi, văru i- muncă peste o mie dc cetă­ gazetarii sportivi prezenţi
de casc cunoscut sub nu ­ contribuţie în bani şi muncă. put de prim ăvară huneriorem i r.ăturilor de pământ si a g ro p i­ Asemenea lucrări au fost rea şi zuqrăvîrea faţadelor î- ţeni. la această întrecere.
mele de cătunul Mănăstirea. In te n ţiile penlru accsl an au declanşat vasta acţiune de lor, amenajarea aleilor. Vor fi stabilite şfi se vor executa in m obilelor cu aspect u rît etc." Asemenea im agini pot fi în - Iată clasamentul final :
Cea mai substanţială rea­ sînl dc a construi in cătu­ în tin e rire a oraşului pe un săpate 100 de gropi pentru toate cele 17 zone ale m uni­ După cum a fost declanşată tîln ile fn fiecare zi la H une­ 1 România — 12 puncte :
lizare din ultim ul (imp a a- plantări de arbori. curăţate acţiunea de în tin e rire a H une­ doara. Nu în zadar oam enilor 2. Franţa — 1(1 puncte :
nul lo r o şcoală penlru a-i front şi mai larq. cu mai multă cip iu lu i nostru. în tre p rin d e ri­
ceslor gospodari harnici c intensitate şi amploare. şanţurile de gardă, deschise doarei sc poale aprecia că acestui oraş li sc atribuie o 3. Spania ^ 8 puncte :
sculi pe copii să mai iacă penlru colectarea apelor plu­ caracteristică permanentă: hăr­ i. Portugalia — fi punc­
apa curentă pc care m ulli — Pentru început — ne spu­ le. in s titu ţiile .; asociaţiile de lo ­ amplul plan de măsuri p rivind
din ei şi-au adus-o fn casă, naveta la şcolile din Ghe­ nea tovarăşul V icto r Zaharco, viale. săparea suprafeţelor că l­ catari. com itetele dc cetăţeni executarea lu cră rilo r de gos­ nicia. H rănicia în muncă Şi in te : 5. Maroc — 4 puncte ;
Dc la Ghelar, De o dîstan- lar sau Teliuc. numele frum osului ! fi. Brazilia — 2 puncte ;
vicepreşedinte al com itetului cate. Term enul de execuţie a cărora le revine sarcina rle a podărire si înfrum useţare, va 7. Ita lia — 0 puncte.
executiv al consiliului popular tosi stab ilit plnă la 1 aprilie le executa au 'fost Incunoşhin- fi realizat în totalitate. Covo­ GH. I. NEGREA