Page 1 - Drumul_socialismului_1971_01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!
şi oraşe

fruntaşe pe ţară în

acţiunea de înfrumu­

seţare şi gospodărire

Activitatea desfăşurată In Premiul II oraşului Doro-
cadrul acţiunii de înfrumuse­ hoi, ¡judeţul Botoşani.
ţare şi bună gospodărire a lo­
calităţilor în anul 1970, ac­ Premiul III oraşului Mol­
ţiune' care se circumscrie în dova Nouă. judeţul Caraş-Se-
contextul general al preocu­ verin.
părilor întregului nostru po­ Premiul IV oraşului Brad,
por, s-a încheiat cu rezultate judeţul Hunedoara.
ANUL XXII). Nr. 4972 DUMINICA 3 IANUARIE 1971 remarcabile. Valoarea lucră­
4 PAGINI - 30 BANI
rilor executate de cetăţenii Premiul V oraşului Alexan­
municipiilor, oraşelor şî co­ dria. judeţul Teleorman.
munelor, în timpul lor liber, Menţiunea I oraşului Curtea
a fost de 3,9 miliarde lei. cu de Argeş, judeţul Argeş.
peste 800 milioane lei mai Menţiunea II oraşului Olte­
Cuvîntarea tovarăşului mult decît se realizase în a­ niţa, judeţul Ilfov.
nul 1969.
Pe baza unei analize temei­
Menţiunea III oraşului Buş­
nice făcute în tot cursul anu­ teni, judeţul Prahova.
lui 1970, Comisia Centrală
NIC0 LAE CEAUŞESCU pentru urmărirea şi îndruma­ D. Oraşe cu o populaţie sub
rea întrecerii patriotice a ho-
10 000 locuitori.
târît acordarea următoarelor
premii şi menţiuni municipii­
Premiul I oraşului Bereşli.
lor şi oraşelor fruntaşe pe judeţul Galaţi.
tară în acţiunea de înfrumu­
rostită la posturile de radio seţare şi bună gospodărire : Moldova, judeţul Bacău.
Premiul TI oraşului Slănic
A. Municipii cu o populaţie
peste 50 000 locuitori Premiul III oraşului S-îbiş,
şi televiziune cu prilejul Anului nou Premiul I municipiului Ti­ judeţul Arad.
mişoara, judeţul Timiş. Premiul IV oraşului Tîrgu-
Dragi tovarăşi şi prieteni, reţ program. Au fost luate - şi se vor lua şi noi dovezi că popoarele lumii doresc cu Premiul II municipiului Sn- Frumos, judeţul Iaşi.
Cetăţeni a| Republicii Socialiste România, in continuare — măsuri pentru perfecţionarea ardoare sâ trăiască liber şi independent, că tu Mare. judeţul Satu Mare. Premiul V oraşului Sulina,
In aceste clipe solemne, cînd se termină activităţi» economice, pentru creşterea efici­ ele sint hotârîte să nu mai admită politica Premiul III municipiului judeţul Tulcea.
ncâ un an de activitate rodnică şl Înfăptuiri enţei întregii producţii materiale, S-a trecut imperialistă de dominaţie, dictat şi agresiu­ Galaţi, judeţul Galaţi. Menţiunea I oraşului Bu-
c ,7?arcabife, cînd ne aflăm in pragul unui la aplicarea măsurilor pentru ridicarea nive­ ne, sâ lupte pentru ca toate naţiunile sâ zîaş, judeţul Timiş.
i nou, vă adresez tuturor un călduros me- lului agriculturii, atît prîn dezvoltarea şi mo­ poată colabora in deplină egalitate, în folo. B. Municipii cu o populaţie
ij de salut din partea Comitetului Central dernizarea bazeî materiale, cit ţi prin per­ sul propriu şi al progresului general. sub 50 000 locuitori Menţiunea II oraşului Vic­
r Partidului Comunist Român, a Consiliului fecţionarea organizării, conducerii şi planifi. In anul 1970, Republica Socialistă România, Premiul I municipiului Si­ toria, judeţul Braşov.
’ .«Stat şi a guvernului Republicii Socialiste cârii producţiei. credincioasă politicii sale de pace, securitate, ghişoara, judeţul Mureş. Menţiunea III oraşului
Koiiiânia. In centrul preocupărilor partidului şi statu­ pătrunsă de un înolt spirit de răspundere Premiu) II municipiului Fieni, judeţul Dîmboviţa.
Pentru poporul nostru, această sărbătoare lui nostru va sta grija pentru satisfacerea faţă de soarta poporului român şî a păcii Tulcea. judeţul Tulcea.
are o semnificaţie deosebită deoarece ea intr-un grad tot mai ¡nalt a cerinţelor ma. mondiale, a desfăşurat o intensă activitate Premiul III municipiului Menţiunea IV oraşului Pan-
marchează nu numoi sfirşitol unui an de terialo şi spirituale ale poporului. Recenta internaţională. S-au lărgit relaţiile de prie­ ciu, judeţul Vrancea.
viaţă şi muncă, cî şi încheierea planului cin­ plenară a Comitetului Central a adoptat in tenie şi colaborare ale ţârii noastre cu toate Flăcările nestinse ale Hunedoarei au fost în prima ii a noului Focşani, judeţul Vrancea.
cinal 1966-1970 cu rezultate bune, cu un bi­ acest scop o serie de măsuri importante. In statele socialiste, s-a dezvoltat cooperarea an mai intense şi mai dogori toare ca niciodată. La facâra C. Oraşe cu o populaţie pe­ Menţiunea V oraşului No­
lanţ bogat. In aceşti ani, România socialistă cursul anului 1971, ca şi in ceilalţi ani ai noastră cu numeroase ţâri ale lumii. In acest marilor cuptoare, pasiunea, tenacitatea şi responsabilitatea o- ste 10 000 locuitori. vaci, judeţul Gorj.
a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei con­ noului cincinal vor fi luate noi măsuri pentru an au avut loc schimburi de vizite, contacte ţelarifor au plămădit primele mii de tone de metal ale cin* Premiul 1 oraşului Moîneşti, Menţiunea VI oraşului Bop-
tinuă pe calea civilizaţiei. S-au dezvoltat şi creşterea nivelului de trai al maselor. Se vor Şi intilniri intre reprezentanţii României şi ai cinalului. judeţul Bacău.
modernizat forţele de producţie ale ţârii, a asigura, pe măsura sporirii resurselor mate- unui mare număr de state de pe toate conti­ Foto : V. ONOIU sec, Judeţul Harghita.
crescut avuţia naţională. Ca urmare a rezul­ riole şi financiare, venituri tot moi mari pentru nentele. S-au dezvoltat raporturile dintre
tatelor obţinute în producţia materială, a oamenii muncii, condiţii de viaţă din ce în Partidul Comunist Român şi celelalte detaşa­
crescut venitul naţional, au fost luate noi mă­ ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea mente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti
suri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ce se făureşte in ţara noastră, întreaga acti­ internaţionale, ale frontului antiimperialist.
ale populaţiei de la oraşe şi sate. In această vitate de construcţie socialistă au drept ţel |ara noastră a depus eforturi susţinute pentru SEMNE BUNE CINCINALUL ARE
perioadă s-a Înfăptuit majorarea generată a major bunăstarea oamenilor muncii, asigura­ normalizarea situaţiei pe continent şi înfăp­
salariilor, indeosebi a celor mici, au fost rea accesului tuturor membrilor societăţii la tuirea securităţii europene, pentru crearea
sporite pensiile, alocaţiile pentru copii, s.a binefacerile civilizaţiei moderne, dezvoltarea unui climat core sâ favorizeze o largă şi fruc­
intensificat construcţia de locuinţe. Statul multilaterala a personalităţii umane. tuoasă cooperare între state. In acelaşi timp,
nostru socialist a alocat fonduri însemnate Realizarea acestor mari obiective cere din am acţionat consecvent pentru stingerea fo­ Văpăile veşnice ale cita­ pundere, ordine şi discipli­ Flacăra muncii mereu vie
pentru dezvoltarea învâţâmintului, culturii, o­ partea tuturor celor ce muncesc - în calita­ carelor de război şi încordare care pericli­ delei metalului incandes­ nă desăvîrşită — activitatea
crotirii sănătăţii. Putem spuce că întregul pro. tea lor dublă de producători şi proprietari ai tează securitatea şi liniştea omenirii, pentru cent, pulsul viguros al colo­ industrială din marele com­
gram de edificare economică şî socială a­ mijloacelor de producţie — o activitate sus­ rezolvarea paşnica a litigiilor internaţionale. şilor siderurgici au fost şi in binat hunedorean a marcat Cînd acele ceasornicului au şl şefii de tură biviu Chlo-
doptat cu cinci ani in urmă de Congresul ţinută, o contribuţie activă la soluţionarea Ca rezultat al politici, şi activităţii sale, Repu. această noapte albă de An un demaraj Remarcabil, care vestit prima clipă a noului reanu, Nîcolae batAr, Alion
al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu problemelor generale ale vieţii economice, blica Socialistă România se bucură de pres­ nou un fascinant şi plin de vesteşte certitudini şi auspi­ an, am ridicat paharele cu Gherman, Iile Cuculanu, Va-
succes. politice şi sociale. Perfecţionarea organizării tigiu şi simpatie in rindul tuturor popoarelor, măreţie spectacol de sunet cii deosebit de favorabile vin pentru rodnicia şi împli­ sile Rasa, Pavel Oală toate
Anul 1970 a fost, după cum se ştie, şi un şi planificării economiei, dezvoltarea demo­ are prieteni pe toate meridianele globului, şi lumină închinai de miile producţiei de metal din pri­ nirile noastre, pentru ceea ce agregatele In exploatare au
a fost frumos, pentru
cei
an de grele încercări pentru poporul român ; craţiei socialiste creează cadrul propice pen­ ocupă un ioc de cinste în viaţa internaţională. de siderurgişti hunedoreni mul an al noului cincinal. dragi, pentru izbînzile ce le funcţionat ireproşabil. Grupul
inundaţiile din primăvară au pricinuit pagube tru participarea efectivă a oamenilor muncii, Intrăm in noul an cu hotârirea fermă de muncii ui bucuriei, împlini­ — Iai u2ina rocsochimică dorim mai măreţe şi bogate, m; ? care-şi „sărbătoreşte*
mari economiei naţionale şi populaţiei. Po- fără deosebire de naţionalitate, la conduce­ a extinde şi mai mult relaţiile de prietenie, rilor şi năzuinţelor, încrede­ procesele de producţie au primul revelion ?» funcţionat
oorut^nostru.şho dovedi» tosă şi. cu acest pri­ rea producţiei, la activitatea tuturor orga­ alianţă şi colaborare cu toate ţările socialis­ rii şi optimismului robust în fost marcate dc un vizibil pentru sănătatea tuturor. In la puterea maximă oe 2i0
am;a clipă solemnă, poale pu­
megawaţi.
lej înalta forţă morală, eroismul, patriotismul nismelor sociale, la elaborarea şi înfăptuirea te, de o face totul pentru întărirea un,: iţii tini s-au gîndit că alţi se­
său fîer!. 1 '‘¿io •jieufătilor, ptanuV'In­ întregii politici de construcţie socialistă. Mer­ şi coeziunii sistemului mondial socialist, a In Valea Jiului, acolo unde
dustrial ., î. . n a furni­ sul înainte al României spre progres şi pros. mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţio­ meni de-nî noştri aşează cu se pregăteşte hrana termo­
zat econonjîei - •. »i;:;o;: pe'*»otr.- este astfel rezultatul nemijlocit al nale, a tuturor forţelor antiimperialiste. In migală şi dăruire primele centralelor şî a cocseriîlor de
de produse. Măsurile lua.e pen.iii - fc«i»r‘.t » poporului, deplin suveran acelaşi timp, acţionind in spiritul coexistenţei Pulsul producţiei de metal - „cărămizi" )a temelia solidă a la Hunedoara şi Câlan, har­
noului cincinal.
>.olc sa!¿v liber ?ă-ri
....
r°rea rondului de mărfuri agroaliinentare ne­ fauroascu f iorul t,şc cum doreşte. paşnice, vom lărgi legăturile economice, po­ nicii mineri au fost prezenţi
cesar aprovizionării populaţiei. Toate aces­ litic. ■. -tiiivţil*'» -sr culturale cu lool-î Flăcările Câlanuliil nu s-au la datorie, pentru a 6sîgura
ţările lumii, ;Ji6 c.eosefj r<> de orinduiie
tea sint o dovadă elocventă a trâiniciei şi Dispunem de o baza economică puternică, ciolo. Vom milita neabătut penl-r ra in re­ stins nici un moment. Cocsa- fluxul continuu al muncii la
superiorităţii orînduirii noastre socialiste, a avem o perspectivă dară, ţelur; precise. La porturile dintre stote sâ triumfe principiile riî eenduşi de maiştrii Anton punctele mai importante de
capacităţii poporului român de a infringe şi cirma ţârii se află încercatul nostru partid egalităţii in drepturi, încrederii şi stime; re­ $' P-i ' Cr.'iunpscu au petre­ lucru. I-a Lupeni i răspuns
depăşi orice obstacole în mersul său trium­ comunist, strins legat de clasa muncitoare, ciproce, pentru ca fiecare popor sâ se poată cut : o- ?■ rwiinn 1 i datorie io Ituapic*
fător spre comunism. de masele largi ale oamenilor muncii, trup conuur-c ■ (';■
bucura nestingherit de dreptul sacru de a-şi
Progresele pe care le.am obţinut sint o din trupul poporului, care îşi îndeplineşte cu hotărî singur soarta, corespunzător voinţei, siilcare. >r.
ne şi pregnantă întruchipare a activităţii ne­ cinste rolul istoric de forţă politică conducă­ intereselor şi aspiraţiilor naţionale. Ne vom si'dsrurgiştilor de ci an îvu.vo-r,L pr! -¡e .>.■ 1 ). i di .'!
obosite desfăşurate de clasa muncitoare, de toare a societăţii socialiste, câlâuzindu-se consacra eforturile şi in anul ce vine luptei de lone de s’:miuo.es. dr:ic p n u ■. .
ţărănime şi intelectualitate, de toţi cetăţenii, după legile generale ale noii orinduiri, după pentru stingerea focarelor de război şi a con­ ste plan. Deosebit de rodnică biuăscj o alţ.: .!
fără deosebire de naţionalitate, care urmea­ învăţătura marxist-ieninistâ aplicată creator flictelor din Indochina şi Orientul Apropiat, a fost şi activitatea furnalis- za". in oceţihc di preparare
ză cu încredere nestrămutată politica parti­ la condiţiile istorice şi sociale ale României. pentru împlinirea idealurilor de progres, viitor. Cocsarul şi .jurnalis­ efort pentru obţinerea unui tilor. Turele conduse de maiş­ chimică şi filatură, munca are
dului - expresie a intereselor fundamentale Semnificaţia deosebită a noului an este ac­ pace şi securitate ale omenirii contemporane. tul. oţelarul şi lam.inatorul, cocs de calitate — ne-a trii loan Rusu şi Vasile Sîn- un flux continuu. 27 de oa­
şi a aspiraţiilor celor mai arzătoare ale po­ centuată }i prin faptul că in 1971 vom ani­ Fie ca anul 1971 sâ aducă poporului ro. muncitorul, maistru l sau in­ spus tovarăşul Gheorghe giorznn nu înscris în graficul meni — maistrul Aurel Bojin,
porului nostru. Daţi-mi voie ca pentru toate versa semicentenarul Partidului Comunist Ro­ mân noi înfăptuiri in opera de făurire a so­ ginerul prezenţi in noaptea Pavel, inginer şef al uzinei de producţie primele G06.4 to­ muncitorii Nîstor Rus. Lucre-
aceste realizări, pentru munca nobilă închi­ mân, a cărui glorioasă existenţă demonstrea­ cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, in Anului nou pe plaljormcle cocsochimicc. Mersul con­ ne de fontă, cu 40 mai mult tia Muler, loan Rus. loan
nată inllorirîi patriei noastre scumpe, Româ­ ză că idealul suprem al comuniştilor romon; a ridicarea bunăstării sale materiale şi spiri­ uriaşelor agregate pi-aducă­ stant al bateriilor, respecta­ decît prevederile planului. Bill, Emil Dondoş. Ştefan
nia socialistă, să vă adresez tuturor, dragi fost şi râmine slujirea devotată a poporului tuale, sâ marcheze succese şi mai mari in toare de metal au făcwt pri­ rea tehnologiilor s-au soldat Semnatarii acestor plusuri, Gaspar, Constantin Pîrvuleţ,
concetăţeni, cele mai sincere şi cordiale în mijlocul căruia s-au născut, asigurarea lupta popoarelor pentru progres, libertate, ma demonstraţie din ac&st in prima zi a anului cu o orintre care amintim pe prim- Gheorghe Pera. Zaharie Flo-
felicitări. libertăţii şi prosperităţii patriei, a viitorului independenţă şi colaborare, sâ aducă noi cincinal a virtuozităţii pro­ producţie de cocs mai marc topîtorul loan Lăscâu. furna- rca etc. — au cinstit noul an
O dată cu începutul anului 1971, intrăm ei fericit. victorii forţelor socialismului şi păcii. fesionale, a responsabilităţii cu 03 tone faţă de plan şi cu listul loan Fekete, şeful de e- cu primele 6 flOO bobine de
intr-o nouă etapă a dezvoltării economice şl Dragi tovarăşi, In această noapte de sărbătoare vă urez şi competenţei, a pasiunii şi•. o rezistenţă la toba Micum rhipâ loan Bontea şi alţii, la vîscozâ şi 29 de şarje de ce­
sfîrşitul schimbului, au trăit
social-culturale a ţârii, concretizată in preve­ din adincul inimii - dumneavoastră, munci­ abnegaţiei, a hotărîrii fer­ de ’¡3-74 la sută. momente de denlinâ satisfac­ luloză.
derile noului plan cincinal. Pe drept cuvint Anul 1970 a fost un an bogat în evenimen­ tori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, ti­ me de a dobîndi in acest Cele două mori furnale de ţie. Transporturile, „cureaua de
se poate spune că cincinalul viitor, întocmit te internaţionale. Deşi cercurile imperialiste ner; şi virstnici, români, maghiari, germani şi nou an, anul gloriosului se­ citr. 1 000 metri* cubi, cărora transmisie" a producţiei, au
pe baza Directivelor celui de-al X.lea Con­ au întreprins o serie de acţiuni menite să de alte naţionalităţi, tuturor celor care prin micentenar al partidului, noi „Steaua de pe Mureş" cu funcţionat în noaptea de re­
gres al partidului, va asigura ridicarea la un pună in pericol cauza păcii, securitatea po­ activitatea şi eforturile lor ¡nalţă luminosul şi remarcabile succese în L. VISKI ceî 630 de megawaţi ai săi a
nivol superior a întregii economii naţionale, poarelor, sâ agraveze încordarea pe arena edificiu al României socialiste - un an nou înfăptuirea sarcinilor trasa­ pulsat fără întrerupere în sis­ A. MOLDOVAN
atit ca potenţial, dar mai ales din punct de mondială, putem afirma că linia dominantă fericit, multă sănătate, împlinirea tuturor do­ te de jtartid. temul energetic naţional mi­
vedere calitativ. Îndeplinirea planului de stat a evoluţiei internaţionale au constituit-o suc­ rinţelor, realizări cit mai mari în muncă şi Sub această notă domi­ (Continuare îţi pagi; a .2-0) lioane de kWh energie elec­
pe 1971 - adoptat recent de Marea Adunare cesele forţelor progresiste în lupta pentru în­ viaţa. nantă — de intensitate, răs- trică Sub supravegherea a-
Naţională — va crea premisele pentru reali­ lăturarea pericolului unui nou război, pentru tentâ a energeticienilor con­ (Continuare in pog. a 2*o)
zarea in cele mai bune condiţii a acestui mă­ destindere şi colaborare. Viaţa a adus noi La mulţi ani, dragi compatrioţi I duşi de inginerul loan Bulea
V
CENERGZITATIA Pluguşor pionieresc

Cînd o-nul '70 îşi depăna ul­ Nime-n şcoală nu ne-ntrece.
timele ore, zece pionieri din
Restaurantul
Retezatul :
oraşul Deva — solii miilor de Noi urăm din seoră-n zori Bun venii, 1971! Localul, proaspăt zugrăvit, Ore de petre­
G enerozitatea trăieşte cote ta dimensiune a unui astfel grupul sâ intre în producţie purtători oi cravatelor roşîî de Pentru oameni primitori Numeroşi muncitori, meş­ îmbrăcase adevărată haină
Dar întîi sîntem datori
pe meleagurile hunedorene —
de fapt. O medie
cincinală
la termenul-angajament. înşi­
de adevărată măreţie
prin tăcere, pe podiumul de circa 6 tone zilnic pe fie­ ră : Petre Zâvoianu, loan Cer­ au pornit cu pluguşorul. Plu­ Dragilor conducători teşugari, intelectuali, func­ de sărbătoare. Mesele pre­
gătite pentru 120 de persoa­
modestiei. Vieţuind la ilacâra care om este o productivitate bii, maistrul Dinu Chelaru, guşor scris onume, cu pana Să le semănăm în prag ţionari, ţărani cooperatori — ne s-au dovedit prea puţine. cere, gînduri
firescului, dăruirea largă, dar care bate multe recorduri. Aici şeful de brigadă Martin Tais, sufletului lor, pentru conducă­ Pluguşorul nostru drag localnici şi oaspeţi — au S-a făcut reorganizarea şi
tăcută, capătă sclipire şi tărie modestia n-ar avea ce căuta, muncitorul specialist loan torii iubiţi de partid şi de Făurit chior in judeţ întîmpinat sosirea noului an încă 40 de oameni sosiţi ad-
de piatră scumpă, trainică. dar ea adaugă faptului valen­ lanc şi alţii, şi alţii, lăcătuşi, stat. La Comitetul judeţean de Din metal de nobil preţ la mesele hanului „Bucura", hoc şi-au ocupat locurile. de mai mult,
Sclipirile umane întir/.iate au ţe de înaltă valoare umană. monlori, electricieni, oameni. partid, micii urători îmbră­ Făurit de muncitori ale restaurantului „Reteza­ La savurarea unui deli­
darul de n supravieţui multo­ Despre Caila se va vorbi încă Datorită oamenilor cu o caţi in straiele popylare de Pentru dragi conducători, tul" sau la bufetul „Expres" cios meniu ca şi la dans,
ra din cele ivite timpuriu, multă vreme în construcţii astfel de construcţie psihică pe aceste frumoase zone fol­ Pluguşor din vremuri noi din Haţeg. Brazi împodobiţi îmbiau aici. irezistibil, me­
pentru că au o mare încărcă­ superlative şi morală, turbogeneratoarele clorice ou fost primiţi * » Tras cu dragoste de noi cu steluţe multicolore, ghir­ lodiile oixrhestrei „Diaman­ de mai bine
tură de energie, rezerve nebâ- oate nicăieri in afara intră în funcţiune în ritm de căldură şi dragoste de către Cu pricepere măiastră lande şi figurine din hîrtie, tele negre" dir, Petroşani
nuite de resorturi propulsoare P calculelor electronice e­ metronom. tovarăşul loocbim Mogo, prim- Drept in pragul ţinuta ospătarilor — la care Bufetul Expres : Un local
Cînd începea cincinalul pe xactitatea matematică a Hunedoara au loc nu secretor ol Comitetului jude­ dumneavoastră. se adăuga izul ţuicii calde cu dimensiuni mai mici şi în noul an
care acum îl încheiem, Vasile n-a trăit manifestări atît de L zilnic, ci într-un flux ţean de partid, preşedintele Avem tolbele încărcate şi mirosul celor mai deli­ un revelion mai intim, dacă
Caila cerea conducerii minei pline ca la Termocentrala neîntrerupt acte cu ade­ Comitetului executiv ol Consi­ Cu urări de sănătate cioase bucate, uneau la u­ ţinem seama că cei 40 de
Lupeni sâ i se dea o brigadă. Mintia Din 6 în 6 luni a in­ vărat mari, pentru că aici liului popular judeţean, tova­ Biciul nostru cînd răsună nison atmosfera celor trei „meseni" erau în cea mai
S-au făcut multe cîntâriri şî trat in funcţiune cîte un grup munceşte un alt colectiv răşii Aurel Bulgărea, Ştefan Răspîndeşte voie bună localuri. In toate a fost pre­ mare parte familişti. In toate ocaziile cînd săr­
bătorile ne adună laolaltă,
decantări pînâ s-a hotârît sa­ electrogenerator. Dar compa­ capabil prin măreţia mo­ Almâşan, David lazăr şi Aron Glasurile cu cinstire zentă ospitalitatea şl căldu­ Orchestra „Haţegana" din îii alt scop decît al muncii
tisfacerea acestei cereri. raţia cu calculatoarele este destiei sale sâ asimileze Colcer, secretari oi Comitetu­ Vâ urează fericire. ra tradiţională. Şi totuşi ce­ localitate, secondată de so­
va. ceva a fost deosebit la
lată că s trecut un cincinal nedreaptă pentru că aici nu e ceea ce ar putea apare extra­ lui judeţean de partid, Gheor­ Anul nou să fie iarăşi fiecare... liştii Eleonorn Armeanu, sau dezbaterii constructive,
Un neobosit tovarăş
ghe Călinescu şi loan Sirbu, şefi
in care numele acestei brigăzi vorba de a stabili ceva într-o ordinar. Aici 11 întîlneşti pe Tîndr oa brazii din munte Hanul Bucura : 94 de per­ Mia Oprescu, Aurelia Dârâ- ridicăm şi ciocnim pahare
a străbătut doar pînâ în dă­ ţinută de mare exactitate, ci maistrul Petru Puţinelu. Poate de secţii la Comitetul judeţean Lingă oamenii de frunte soane din Caransebeş, Timi­ ban şi Nelu Neiconi, a creat E gestul trăirii momentu­
că n-ar fi fost cunoscut nici­
de partid, Emil Pleşa,
pre­
rile de seamă sindicale şi ad­ de a realiza vin ritm poate ne- odată dacă o întîmplare ne­ şedintele colegiului judeţean Ce cu gindul îndrăzneţ şoara, Tirgu Mureş. Hune­ o atmosferă deosebită, în- lui sărbătoresc sub semnul
ministrative. sau cel mult pe maiintîlnit, în condiţiile con­ fericită nu i-ar fi cerut sacri­ de partid. Conduc ferm acest judeţ". doara. Deva. Petroşani, Si- demnind la dans. Costumele prieteniei, aşa cum o facem
panoul de onoare al exploată­ fluenţei efortului a mii de ficiul. Unul din marile furna­ In urările lor, copiii aduceau meria şi Câlan au ţinut sâ naţionale ale orchestranţllor
rii. Acesta ar ii un înveliş oameni. Un efort colectiv ano­ le a „căzut" printr-o defecţiu­ In sunet de clopoţei şi glas recunoştinţă portidulu; pentru petreacă revelionul aici, îm­ şi eîntâreţilor cadrau armo­ pe frontul muncii.
capabil oricînd sâ ascundă o nim. Anonimatul se face insă ne imprevizibilă. Era atît de de buhai, mesagerii celor anii luminoşi în care cresc şî preună cu localnicii. nios cu verdele crengilor dc Pe minerii Văii Jiului,
mare bogăţie faptică, un mi­ ţăndări sub forţa faptelor e- mult ieşită din comun îneît moi tinere vlăstare de pe pă- se modelează, pentru copilă­ Formaţiei muzicale „Co­ brad frumos împodobite, ni momentul trecerii pragului
ner cu o impresionantă con­ rotce a atras atenţia specialiştilor şi mîntul Hunedoarei, însoţiţi de ria lor fericită. lor" din Petroşani şi... me­ urările de ani mulţi şi feri­ lui 197) i-n găsit uniţi în
centraţie de trăiri puternice, Inginerul Vasile Puia, care din alte ţâri. Zile în şir Pu­ o veselie molipsitoare, ou dat Tovarăşul loachim Mogo a niului din care n-a lipsit cire înscrise pe eşarfe roşii.
de gînduri bune şi dorinii a condus lucrările de montaj glas urărilor lor t mulţumit copiilor în cuvinte şampania, cafeaua turcească, Cîteva secvenţe de reve­ jurul pomului de Anul nou.
fierbinţi. Aşa s-a şi înl.împlat: la cazane, vorbeşte însă de­ ţinelu a stat la creuzetul ,Astăzi sîntem inimoşi pline de căldură pentru ură­ sarmalele â la Haţeg şi frip­ lion haţegan. cîteva însem­ ciocnind paharul bucuriei
furnalului. Aşa ceva î se poate
brigada a stat un cincinal în spre ceea ce se întîmplă aici. întîmplă unui om o singură Buni de gura şi voioşi rile făcute şi, după ce le-ou tura de pasăre la tavă. li s-an nări lapidare, cărora le lip­ Două momente revelion '71.
subteranul deopotrivă al fan­ despre oameni şi faptele lor. dată in viaţă, dar faptul are Cum au fost din moşi-strămoşi fost oferite pung; cu dulciuri adâncat — în original — seşte însă „forţa" de a pu­ dintre revelioanelc organiza
telor măreţe şi al tăcerii. N'u în chipul cel mai firesc, ca darul şi puterea verificării. Urătorii numeroşi şi cu mere, a avut loc un e­ guiţaţi»! scurt şi festiv al u­ tea reda adevărata căldură
avem acum pretenţia unei des­ despre ceva absolut normal. Nu ne ştim de azi, de ieri moţionant dialog intre con­ nui purceluş alb. împodobit şi voie bună cu care sute de te în colectiv de minerii din
coperiri nemaipomenite, ei $i, dacă vreţi, faptul îşi are Eroismul cotidian dintr-un Sîntem harnici pionieri ducătorii de partid şi pionieri. cu eşarfă roşie, care „salu­ oameni şi-au luat, la cum­ Vale. au în ele ceva aparte
doar să spunem mai răspicai firescul său: omului capabil dc loc sau altul este frumos pen­ Cu cmvate-nflocărote S-o vorbit despre succesele ta" pe „stăpinul" ee-1 ctşli- păna nopţii, „rămas bun" La restaurantul „Parîn
că brigada lui Caila a dat ţâ­ lucruri mari i se pare normal tru că pune in valoare o Infiorite-n libertate pionierilor hunedorerh, despre coşe la tombolă, pe toţi cei de la anul 1970 şi i-au urat
rii în acest cincinal un milion nefirescul, chiar cînd acesta treaptă morală mult mai înal­ Şi cu cinste cîştigate. bucuriile vacanţei, despre fru­ prezenţi şi, mai ales, pe cea „bun sosit" urmaşului său :
de tone de cărbune. Un mi­ există în dimensiuni nefireşti. tă, anume aceea a eroismului Sîntem noi şi buni de guiă museţea copilărie] de azi. desemnată, cu aprobarea u­ 1971 ! (Continuare ir pag. à 2 <
lion ! Oricine poate face de Conduce acolo la Mintia o ce caracterizează o clasă în­ Dar rrcoi bun; la-nvăţătură nanimă, ca „frumoasa reve­
aîci calculele care le doreşte, formaţie de sudori care a stat treagă — clasa muncitoare. Că la nouă şi Io zece L. LICIU lionului". PETRE FARCAŞIU
dar foarte putini vor fi în zile întregi agăţată în centuri
stare sâ comensureze adevăra­ de siguranţă pentru a face ca C. ARMEANU